Pentru corectarea informațiilor false promovate în câteva publicații media, trebuie precizat că, atât la finalul primului trimestru al anului 2018, cât și la finalul primelor 4 luni din anul 2018, ANAF a colectat, în sume nete, mai mult decât în anii 2016-2017 și, de asemenea, a depășit planul de colectare stabilit prin legile bugetare.

Programul de colectare repartizat de către Ministerul Finanțelor Publice pe primele trei luni ale anului 2018 a fost de 54,31 mld. lei. Totalul sumelor colectate de către ANAF pentru perioada mai sus menționată a fost de 54,40 mld. lei, acesta reprezentând, dupa cum se observă, o depășire în cifre absolute cu 93,6 mil.lei a programului de colectare stabilit și o depăşire cu 10,6% - indice nominal, respectiv cu 5,20 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (49,20 mld. lei ). Se poate observa faptul că gradul de depășire a nivelului încasărilor similare din anul 2017, 10,6% - indice nominal, este superior prognozei de creștere economică pentru anul 2018, revizuită la 6,1%, conform prognozei de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză.

În primele patru luni ale anului 2018, Agenția Naţională de Administrare Fiscală a colectat venituri bugetare în sumă totală de 75,58 mld. lei (fără încasările din taxa clawback și din operațiunile de tip “swap“ prevăzute în legile bugetare anuale), ceea ce reprezintă:

• depăşire cu 12,4% - indice nominal, respectiv cu 8,33 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (67,24 mld. lei),

• un grad de realizare de 101,1% a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale (mai mult cu 804,1 mil.lei – față de program comunicat de M.F.P., respective 74,77 mld. lei);

Pentru a se asigura comparabilitatea cu prevederile legilor bugetare anuale și cu realizările perioadei similare din anul 2017, atât din program cât și din analiza realizărilor cumulate ale primelor patru luni 2017/2018, precum și din realizările trimestrului I 2017/2018 sau exclus încasările din “taxa clawback“, (ca venituri din contribuția datorată pentru medicamente finanțate din Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății) și operațiunile de tip “ swap “ reglementate prin legile bugetare anuale.

Pentru a clarifica grava confuzie dintre veniturile fiscale la Bugetul General Consolidat și veniturile fiscale încasate de ANAF, trebuie precizat că veniturile colectate de ANAF sunt doar o parte din veniturile fiscale realizate la nivelul Bugetului General Consolidat.

SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA

În 2017, Produsul Intern Brut al României a fost de 187,8 miliarde euro depăşind PIB-ul Greciei care a fost de 177,7 miliarde euro. Urmează Cehia (192 mld. de euro) și Portugalia (193 mld. Euro). “După primul an de guvernare, PSD-ALDE ridică România înaintea Greciei. România urcă în clasamentul țărilor dezvoltate din UE.” menţionează parlamentarul călărăşean, Roxana Paţurcă.

După devansarea Greciei, România a devenit a 16-a economie din UE, din total actual de 28 (incluzând şi Marea Britanie). După depășirea Cehiei și Portugaliei și în contextul BREXIT, România va ajunge pe locul 13.

Economia națională performează sustenabil

În primele 3 luni ale anului, exporturile României au fost de 16,9 miliarde de euro, în creștere cu 9,8 față de aceiași perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

76% din exporturile țării se fac în UE. Cea mai mare ( 80%) parte reprezintă mașini, echipamente și produse manufacturare, adică mărfuri care înglobează plus-valoare – forță de muncă și procese tehnologice - și prin urmare arată că economia țării este performantă.

Tot în aceeaşi perioadă, importurile s-au ridicat la 19,7 miliarde de euro, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. 67,6% din importuri – adică peste 2/3 – reprezintă mașini, echipamente și produse destinate utilizării în procese de producție – adică reprezintă practic investiții.

“Economia națională performează sustenabil. Exporturile continuă să crească susținut, în special în relația cu Uniunea Europeană. Importurile sunt făcute preponderent pentru susținerea producției și investițiilor, deci deficitul commercial, de 2,8 miliarde de euro, este acoperit din surse calitative.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de buget – finanţe.

Cel mai scăzut șomaj de după Revoluție

Potrivit INS, luna martie este a doua lună consecutivă în care șomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel de la Revoluție, fiind de 3,81%. Acest record îl depășește pe cel stabilit în luna precedentă, în februarie, când șomajul era 3,94%.

“Cel mai mic șomaj de după Revoluție se înregistrează în Guvernarea PSD. Acest lucru demonstrează că PSD este cu adevărat un partid al salariaților din România, al forței active care contribuie la dezvoltarea acestei țări. De la venirea la guvernare a PSD, când șomajul era 4,77% (decembrie 2016) rata șomajului a scăzut cu mai mult de un sfert, respectiv cu 25,2%. Aceste rezultate contrazic în mod direct declarațiile critice ale președintelui Iohannis care susținea că economia nu ar merge bine.” precizează senatorul social – democrat, Roxana Paţurcă.

Economia românească va creşte mai susţinut în perioada 2019 - 2021, fiind estimat un ritm mediu anual de 5,5%, iar cererea internă (consumul şi investiţiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creşterii economice, conform Programului de convergenţă 2018-2021, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Pentru anul 2018 s-a estimat o creștere economică de 6,1% bazată exclusiv pe cererea internă. În cadrul acesteia s-a estimat că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 7,9%.

Pentru perioada 2019 – 2021 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,5%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creșterii economice.

Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (8,2% anual) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare cât și din fonduri structurale și de investiții.

Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2021 față de 75% în 2017. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.

Pentru anul 2018 rata medie anuală a inflației este estimată să ajungă la 4,3%. Nivelul mai ridicat se datorează unui efect de bază, respectiv epuizarea efectelor statistice ale reducerii cotei de TVA cu 1 pp și eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru perioada 2018-2021 rata inflației estimată atât ca medie anuală cât și la sfârșitul anului va înregistra, în lipsa altor șocuri, o tendință de reducere, ajungând în anul 2021 la 2,5% (medie anuală).

În anul 2017 creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2016, a fost de 9,1%, în timp ce importurile au crescut cu 12,2%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 29,9% comparativ cu cel înregistrat în anul 2016.

În primele două luni ale anului 2018 exporturile României s-au majorat cu 11,6%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 13,9%, față de perioada corespunzătoare din anul 2017. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finele lunii februarie 2018 cu un deficit în valoare de 1,7 miliarde euro, mai mare cu 31,6% față de cel din perioada de comparație a anului anterior.

Se estimează că exportul va rămâne în anul 2018 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, pentru anul 2018 se estimează o creștere a exportului de bunuri cu 8,7%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2018 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,3%.

Pentru intervalul 2018-2021 se estimează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB  va atinge în anul 2021 nivelul de 8,0%. Se estimează că se vor intensifica schimburile comerciale cu statele membre ale UE, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 75,8% în 2017 la circa 79% în 2021, în timp ce ponderea importurilor de bunuri va ajunge la 75,2% în 2021 de la  75,8% înregistrat 2017.

În anul 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit cu 77% mai mare față de cel din 2016 ajungând la o pondere în PIB de 3,4%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporție de 72,7% prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 4,6 mld. euro și au fost mai mari cu 1,4% față de anul 2016.

În primele 2 luni 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în valoare de 172 milioane euro, față de un sold negativ de 72 milioane euro  cât a avut în perioada similară din anul 2016, din cauza majorării soldului negativ al balanţei comerciale.

În anul 2018, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 6,3 mld. euro, reprezentând 3,1% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi în proporție de peste 77% deficitul de cont curent.

Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 6,3 și 6,0 mld euro, cu o pondere în PIB de 3,1% în anul 2018 și 2,4% în 2021. În perioada 2018-2021, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține negativă, cu un trend ascendent, în condițiile unei contribuții  ridicate a contului de capital.

Sursa www.mfinante.gov.ro

În luna martie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4488 lei, cu 8,7% mai mare decât în luna februarie 2018, relevă Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei (+8,7%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1541 lei).

Martie 2018 comparativ cu Martie 2017

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%.

Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.

Martie 2018 comparativ cu Februarie 2018

În luna martie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun;

• între 16,0% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor;

• între 11,0% şi 15,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport;

• între 9,0% şi 10,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale4 pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).