Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,41% în mai 2018, de la 5,2% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,93%, a celor nealimentare cu 7,75% şi a serviciilor cu 2,72%, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna februarie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,65%.

„Inflația reală în luna mai a fost de doar 0,4%. Altfel spus, un produs care costa in aprilie 100 de lei, în mai a fost doar cu 40 de bani mai mult. Acesta este efectul real resimțit de populație în ultima lună. Nicidecum cel sugerat că inflația ar ajuns la 5,41%. Cele mai multe prețuri nu s-au modificat, unele chiar au scăzut.” susţine preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care continuă “Inflația de 5,41% este o inflație falsă, pentru că reprezintă diferența de prețuri dintre mai 2018, față de mai 2017; asta nu înseamnă că prețurile au crescut în ultima lună, ci doar că reflectă/conțin majorările de la finalul anului trecut, determinate de influența unor factori externi cum ar fi: creșterea prețului internațional al petrolului, inflația din Euro, criza unor alimente pe plan european (unt, ouă, legume-fructe), liberalizarea pieței de energie. Influența acțiunii guvernamentale (revenirea accizei la nivelul din 2016) a fost de doar 0,3 puncte procentuale.”

Pandea consideră că “în realitate multe prețuri nu s-au schimbat sau chiar au scăzut, cum ar fi la citrice, ouă, zahăr. Iar alte prețuri, cele mai importante, au rămas neschimbate: făină, pâine, carne, lapte, articole de igienă, îmbrăcăminte. Chiar dacă prețurile vor rămâne neschimbate de acum încolo, această raportare falsă a inflației va indica procente între 4-5% mai mari față de lunile corespondente de anul trecut.”

Cine e responsabil de creșterea inflației

Evoluția inflației depinde mai mult de alte instituții, decât de Guvern. “Principalul responsabil este BNR care are ca sarcină principală controlul asupra inflației. BNR admite că în acest an nu își poate îndeplini sarcina de a ține inflația sub 2,5%. Apoi este Consiliul Concurenței care trebuie să se asigure că firmele din piață nu cresc artificial prețurile pe baza unor înțelegeri ilegale.  De asemenea au un rol important autoritățile de reglementare, în special în domeniul energiei.” a conchis Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG.

Numărul angajaţilor a urcat cu 0,4% în Uniunea Europeană şi în zona euro, în primul trimestru din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creştere a numărului acestora, arată datele prezentate miercuri de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).

În trimestrul patru din 2017, numărul angajaţilor a urcat cu 0,2% în Uniunea Europeană şi de 0,3% în zona euro.

Cele mai mari creşteri ale numărului de angajaţi în primul trimestru din 2018 au fost înregistrate în România (1,9%), Malta (1,3%), Portugalia, Luxemburg şi Croaţia (toate cu 1%). Singura scădere a numărului de angajaţi a fost raportată în Estonia (minus 1,4%), în timp ce numărul de angajaţi a rămas stabil în Bulgaria şi Lituania.

Comparativ cu primul trimestru din 2017, numărul angajaţilor a crescut în perioada ianuarie - martie 2018 cu 1,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană.

În România, numărul angajaţilor a urcat în primul trimestru din 2018 cu 1,8% comparativ cu perioada similară din 2017, după un avans similar în precedentele trei luni.

Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene era în primul trimestru din 2018 un număr record de angajaţi: 237,9 de milioane, din care 157,2 milioane în zona euro.

sursa www.agerpres.ro

În primele 3 luni ale acestui an, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 15,7 miliarde lei, adică peste 3,3 miliarde euro, fiind în creştere cu 14,3% comparativ cu trimestrul I al anului 2017, relevă Institutul Naţional de Statistică. “Angajamentul PSD de a face din investiții, motor al creșterii economice în 2018 începe să producă efecte. Datele statistice pe primul trimestru consemnează clar că investițiile perioadei ianuarie-martie 2018 sunt consistent mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.” a declarat senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Camera superioară a Parlamentului.

Până la finalul anului 2018, investițiile publice vor reprezenta 3,8% din PIB; practic, în primul trimestru, s-a dat startul politicii de susținere a creșterii economice prin investiții consistente. “Distinct de resursele bugetare alocate investițiilor, alte trei componente esențiale ale dezvoltării vor începe să producă efecte benefice:

O Parteneriatele public-private – tocmai s-au aprobat prin OUG modificări ale legislației care stimulează inițierea și dezvoltarea de proiecte de mare anvergură în PPP.

O FSDI – tocmai s-a votat final în Parlament legea corespunzătoare; prin FSDI statul român va avea la dispoziție un instrument modern – un fond de investiții - după modelul celor consacrate mondial, care va contribui la reindustrializarea României.

O Simplificarea și eficientizarea procedurilor de achiziție publică; tocmai s-au produs prin OUG modificări esențiale ale legislației care vor permite o mai rapidă absorbție a fondurilor europene dar și a resurselor naționale pentru orice tip de proiect.” a mai adăugat parlamentarul călărăşean.

După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menționat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută.

„Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investițiilor – simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și creșterea absorbției fondurilor europene, fac din România o destinație atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activității ANAF și de simplificare a legislației pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și va contribui la reducerea și combaterea evaziunii fiscal”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

O prioritate a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) este asigurarea unui spațiu fiscal optim pentru stimularea investițiilor publice prin creșterea eficienței managementului fiscalității. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală și construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale și administrării veniturilor. Pentru raționalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziții publice și se va operaționaliza în cadrul Ministerului Finanțelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor.

Pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menținut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În același timp, Guvernul a decis menținerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural. Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârșitul anului 2017(conform legislației naționale fără finanțare temporară), este sustenabilă și va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menționat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE).

Pe termen mediu, se va menține într-un ritm robust creșterea economică, iar poziția externă va fi sustenabilă. Pentru al treilea an consecutiv creșterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente și predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare. În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcții nerezidențiale și civile. Creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătățirea constantă a absorbției fondurilor UE și de expansiunea volumului de creditare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.

Sursa www.mfinante.ro