Principalul eveniment al săptămânii, care a depășit ca importanță căderea guvernului Cîțu, a fost decizia Băncii Naționale de a majora dobânda de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an.
Măsura era necesară în condițiile în care inflația anuală a urcat în august la 5,25%, iar creșterea necontrolată a prețurilor neadministrate (în special, la energie) creează incertitudine. Ea va face leul mai atractiv pentru investiții, într-o perioadă în care toate băncile centrale din regiune au majorat dobânzile lor cheie.
În comunicatul publicat după ședința CA al BNR se arată că „valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute”. Acestea pot fi amplificate de „nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii” dar și „de eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern”.
Dobânzile interbancare au atins în iulie valori minime ale ultimilor patru ani. Ele au început să crească de la sfârșitul lui august, pe fondul sterilizării de către BNR a excesului de lichiditate, revenind treptat la valorile din octombrie 2020.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat vineri la 2,10%. El a depășit nivelul dobânzii lombarde cu care băncile se pot împrumuta de la BNR care este în prezent de 2% pe an, semn că dealerii anticipează pentru noiembrie o nouă majorare a ratei cheie,
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la sfârșitul perioadei de la 2,18 la 2,19% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 2,25%.
Noile creșteri vor scumpi creditele realizate înainte de primăvara lui 2019. O situație relativ mai bună o au cei care au luat credite după introducerea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se situează în prezent la 1,08%/an.
Cursul euro a fluctuat între 4,9469 și 4,9485 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,9470 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat înre 4,946 și 4,95 lei. În aceeași zi, BCE a calculat o cotație de 4,9483 lei/euro.
Moneda unică a scăzut miercuri la 1,1529 dolari, minimul ultimelor 14 luni, iar la finalul săptămânii a fluctuat între 1,1542 și 1,1585 dolari, când bursele americane au închis la 1,1569 dolari. Deprecierea dolarului de vineri a făcut ca media lui să coboare la 4,2763 lei, față de 4,2859 lei, la jumătatea săptămânii.
Evoluția s-a datorat publicării datelor venite din piața muncii americane, unde au fost create în septembrie doar 194.000 de noi locuri de muncă, față de număr anticipat de 500.000. În schimb, șomajul s-a contractat de la 5,1% la 4,8%.
Piețele mizează pe o încetinire de către Rezerva Federală a achizițiilor sale de active, ca un prim pas către normalizarea politicii monetare, prin majorarea dobânzilor în cursul anului viitor, motiv pentru creșterea plasamentelor în dolari.
Francul elvețian a atins joi un maxim istoric de 4,6163 lei dar a încheiat săptămâna la 4,6042 lei. La rândul ei, lira sterlină a crescut de la 5,7889 lei, la începutul perioadei, la 5,8251 lei, la sfârșitul ei.
Bitcoin a crescut de la circa 47.000 dolari, la începutul săptămânii, la aproape 56.000 dolari, duminică dimineață. La rândul său, ether a urcat de la circa 3.300 la aproape 3.700 dolari, dar fluctua duminică dimineață între 3.500 și 3.600 dolari.
Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu
