Banca Națională continuă să-și facă simțită prezența în piață, acolo unde vinde valută chiar înainte de anunțarea cursului de schimb. Ea sprijină, de asemenea, evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare, care face leul mult mai atractiv pentru plasamente speculative.

Cursul a scăzut joi de la 4,9490 la 4,9488 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9495 lei, atins în 22 septembrie. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,947 și 4,951 lei.

Recent, analiștii Société Générale anticipau, conform fxstreet.com, o creștere a perechii euro/leu la 4,99 – 5,01 lei, în cazul în care va fi depășită rezistența de la 4,97 lei, în timp ce suportul rămâne la 4,92 lei.

Creșterea inflației anuale din Statele Unite la 5,4% a provocat creșterea euro la 1,1588 – 1,1624 dolari, după atingerea marți seară a valorii de 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni. În aceste condiții, cursul monedei americane a scăzut de la 4,2828 la 4,2627 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,068 – 1,072 franci/euro, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020, iar media acesteia a crescut de la 4,6147 la 4,6305 lei.

Lira sterlină a continuat să câștige teren față de moneda unică, astfel că cursul a urcat de la 5,8337 la 5,8472 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 243,4110 la 246,1068 lei, odată cu aprecierea unciei la 1.788 – 1.800 dolari.

Creșterea inflației, atât la nivel local cât și internaționale, care ar putea pune BNR în situația de a majora din nou dobânda sa la ultima ședință de politică monetară care se va desfășura în noiembrie, are ca efect o scumpire a indicilor ROBOR.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 2,13 la 2,15%, nou maxim al acestui an. Saltul înregistrat în ultimele două săptămâni de acest indice este de circa 20%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,25 la 2,27% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,31 la 2,34%.

Monedele din regiune nu au fost afectate de fragilitatea pe care o arată cea din Turcia, care a atins un nou minim istoric de 9,19 lire/dolar, după ce inflația a atins un nivel de 19% iar președintele Erdogan este apărătorul unei politici monetare cu dobânzi cât mai mici. Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5770 zloți/euro iar a celei maghiare la 359,77 forinți/euro.

După două zile de scădere, cu un minim de circa 54.500 dolari, bitcoin a crescut joi la 57.150 – 58.450 dolari. La rândul său, ether a urcat la 3.590 – 3.760 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 2,13% pe an, de la 2,11% cât a fost marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,25%, de la 2,21% pe an cu o zi în urmă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,31% pe an, de la 2,28% cât a fost marţi.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,08% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2021, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,25%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

sursa www.agerpres.ro

Cel mai bun indicator pentru „prestația” leului rămâne, probabil, cotația zilnică publicată de Banca Centrală Europeană, care ia în calcul și ceea ce se întâmplă în piață după stabilirea de către BNR a mediei oficiale.

Marți, BCE a calculat o cotație de 4,9499 lei față de 4,9485 lei/euro stabilit de BNR. Miercuri, media a urcat la 4,9490 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,948 – 4,952 lei, cotațiile minime fiind atinse înainte de stabilirea cursului, semn că BNR a revenit la butoane.

Depășirea nivelului de 4,95 lei este evitată cu eforturi în condițiile în care inflația a crescut în septembrie la 6,3%, depășind cu mult ținta Băncii Naționale care este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, iar criza politică declanșată și menținută de PNL și Cotroceni nu-și găsește deznodământul.

Moneda unică a scăzut marți seară la 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni, și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1527 – 1,1567 dolari. Această evoluție a limitat aprecierea cursului monedei americane care a urcat de la 4,2811 la 4,2828 lei.

Piețele așteptau publicarea ratei inflației din Statele Unite care ar putea permite Rezervei Federale să înceapă din noiembrie procesul de înăsprire a politicii sale monetare.

Dacă media francului elvețian a scăzut de la 4,6172 la 4,6147 lei, în schimb cea a lirei sterline a crescut de la 5,8252 la 5,8337 lei.

Prețul gramului de aur a crescut, în a doua ședință consecutivă, de la 242,3237 la 243,4110 lei, evoluție datorată aprecierii unciei la 1.761 la 1.771 dolari.

Procesul de majorare a dobânzilor interbancare, începută la finalul lunii august, s-a amplificat după decizia de săptămâna trecută a BNR de a majora rata sa cheie de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an și de continuare a înăspririi politicilor monetare.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 2,11 la 2,13%, nou maxim al acestui an.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,21 la 2,25% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,28 la 2,31%.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5806 zloți/euro în timp ce a celei maghiare s-a depreciat la 360,34 forinți/euro.

După încercarea de luni de a depăși pragul de 48.000 dolari, bitcoin a scăzut miercuri, în a doua zi consecutivă, la 54.300 – 56.500 dolari. Ether fluctua între 3.410 și 3.530 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

În luna august 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5688 lei, cu 92 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie 2021.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3487 lei, în scădere faţă de luna precedentă, cu 58 lei (-1,6%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8377 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1957 lei).

August 2021 comparativ cu August 2020

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

Indicele câştigului salarial real a fost 101,2% pentru luna august 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 98,2% pentru luna august 2021 față de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,0%, cu 4,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2021.­

August 2021 comparativ cu Iulie 2021

În luna august 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 20,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
• între 10,5% și 11,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
• între 5,0% și 7,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tranzacţii imobiliare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a.;
• între 3,0% și 4,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poștă şi de curier, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activității anumitor agenți economici, cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 8,2% în alte activităţi extractive;
• între 3,0% și 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi pe apă, transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
• între 2,0% și 3,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învățământ (-1,9%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), administrație publică, respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0,5% fiecare).