Se forțează din nou pragul de 4,95 lei

Se forțează din nou pragul de 4,95 lei

Menținerea confuziei din mediul politic, după ce generalul Ciucă nu a reușit să convingă partidele din Parlament să îi ofere un vot de investitură și bâlbele PNL care au urmat, comentatorii anticipând crearea unei majorități cu PSD, au menținut raportul euro/leu aproape de 4,95 lei.

Marți, BCE a calculat o cotație a euro de 4,95 lei. La noi, media a crescut miercuri de la 4,9487 la 4,9490 lei. Cotațiile au urcat la 4,948 – 4,952 lei iar minimele au fost atinse înainte de stabilirea cursului, semn al unor posibile reglaje din partea BNR care dorește întârzierea atingerii pragului de 4,95 lei.

Comercianții de valute se arătau prudenți înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane. Euro s-a depreciat la 1,1575 – 1,1599 dolari astfel că media monedei americane a crescut de la 4,2650 la 4,2704 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,6767 la noul maxim istoric de 4,6886 lei.

Joi se va desfășura ședința de politică monetară a Băncii Angliei, iar cursul lirei sterline a urcat de la 4,8152 la 4,8169 lei.

Revenirea pe apreciere a monedei americane a redus cererea de metal galben. Uncia a coborât pe piețele specializate de la 1.796 dolari, maxim atins marți, la 1.780 – 1.785 dolari. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să scadă de la 245,6884 la 244,7707 lei.

Indicii ROBOR au continuat să stagneze, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o majorare a dobânzii cheie de la 1,5 la 2%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a oprit la 2,36%, nivel cu care a fost încheiată luna trecută.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 2,48% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a staționat la 2,57%.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,60 zloți/euro iar a celei maghiare la 359,09 forinți/euro.

Bitcoin a atins marți un vârf de aproape 64.300 dolari, însă a coborât apoi la 62.800 – 63.600 dolari. Ether fluctua în culoarul 4.540 – 4.640 dolari, atingând astfel noi maxime istorice.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Ușoare aprecieri ale leului

Ușoare aprecieri ale leului

Ședința de luni a fost una pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute, excepție făcând francul elvețian.

Cursul monedei unice a scăzut ușor de la 4,9488 la 4,9487 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în, deja, clasicul culoar 4,947 – 4,951 lei.

Marți și miercuri se desfășoară ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii erau prudenți, iar euro a urcat la 1,1586 – 1,1614 dolari, după scăderea de luni până la 1,1545 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,2769 la 4,2650 lei.

Analiștii anticipează din partea Băncii Naționale a Elveției un ritm mai alert de creștere a dobânzii sale de politică monetară comparativ cu unul mai lent din partea BCE. Aceasta a făcut ca moneda elvețiană să atingă un minim de 1,0548 franci/euro, cotație ce nu a mai fost atinsă din mai 2020. O revenire a euro, a făcut ca media francului să crească doar de la 4,6751 la 4,6767 lei.

Măsurile de protecție luate de investitori înainte de ședința de politică monetară a Băncii Angliei care se va desfășura joi, a produs deprecierea cursului lirei sterline de la 5,8372 la 5,8152 lei.

Prețul gramului de aur a crescut ușor de la 245,6884 la 245,8282 lei, după ce uncia a urcat pe piețele specializate la 1.789 – 1.796 dolari.

După mai multe săptămâni de creștere, indicii ROBOR au stagnat marți, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o majorare a dobânzii cheie de la 1,5 la 2%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,36%, nivel cu care a fost încheiată luna trecută.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,48% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 2,57%.

Monedele din regiune se apreciau ușor, după ce piețele lor s-au redeschis după minivacanța prilejuită de Sărbătoarea catolică a Tuturor Sfinților. Media monedei poloneze a fost stabilită la 4,6129 zloți/euro iar a celei maghiare la 360,22 forinți/euro.

Bitcoin continua să recupereze din terenul pierdut săptămâna trecută iar cotațiile criptomonedei creșteau la 60.700 – 63.600 dolari. La rândul ei, ether urca la 4.290 – 4.480 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro a crescut în octombrie cu doar 0,018 bani

Euro a crescut în octombrie cu doar 0,018 bani

Evoluția raportului euro/leu din octombrie a fost una calmă. Cursul a stagnat în apropierea recordului de 4,9495 lei atins în 22 septembrie.

Comparativ cu finalul lui septembrie, euro a crescut cu 0,018 bani, cursul dolarului a scăzut cu 1,82 bani, în timp ce media francului elvețian a crescut cu aproape 9,9 bani iar cea a lirei sterline cu circa 11 bani.

Cursul euro a fluctuat în octombrie între 4,9465 și 4,9490 lei, iar media stabilită în prima ședință din noiembrie a fost stabilită la 4,9488 lei, într-o ședință în care transferurile s-au efectuat în culoarul 4,947 – 4,952 lei, cu eventuale mici reglaje din partea BNR înainte de anunțarea cursului.

BNR a fost principalul protector al leului. Majorarea dobânzii cheie de la 1,25 la 1,5%, care ar urma să încheie anul la 2%, conform celor mai recente prognoze, cât și reducerea lichidității din piața monetară sau intervențiile discrete, au fost principalele instrumente folosite pentru ca media euro să nu treacă de 4,95 lei.

Evoluția cursului dolarului a fost influențată de parcursul acesteia față de euro. Media s-a mișcat între 4,2444 și 4,2859 lei, iar cea de la începutul acestei săptămâni a crescut de la 4,2471 la 4,2769 lei.

Aprecierea dolarului este văzută ca o mișcare de protecție, înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va desfășura marți și miercuri. Creșterea inflației din SUA în septembrie la 4,4%, cel mai rapid ritm din ianuarie 1991, ar reprezenta un motiv solid pentru înăsprirea politicii monetare a Fed.

Moneda elvețiană a intrat într-un nou ciclu de apreciere și fluctua în prima zi din noiembrie între 1,057 și 1,061 franci/euro, iar analiștii anticipează atingerea pragului de 1,05 franci/euro până la finalul anului. În piața locală, cursul a crescut lunea aceasta de la 4,6615 la 4,6751 lei.

Posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze dobânda sa de politică monetară până la sfârșitul anului a împins marți media lirei sterline la 5,8750 lei pentru ca noiembrie să înceapă la 5,8372 lei.

Cererea de aur a scăzut cu 7% în perioada septembrie 2020 – septembrie 2021, în condițiile în care achizițiile băncilor centrale sau a companiilor din retailul cu bijuterii nu compensează reducerea interesului investitorilor financiari. Cei din urmă nu mai caută plasamente „refugiu” mizând, de exemplu, pe criptomonede pentru a putea șterge pierderile provocate de inflație, ceea ce a făcut ca fluctuațiile unciei să se limiteze la culoarul 1.770 – 1.810 dolari. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit la sfârșitul perioadei la 245,6884 lei.

Începând cu luna septembrie, indicii ROBOR au trecut pe creștere, care s-a accentuat în octombrie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a început noiembrie la 2,36%, valoare identică cu cea de la sfârșitul lui octombrie.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut lunea aceasta de la 2,47 la 2,48% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,56 la 2,57%.

Analiza cuprinde perioada 25 octombrie – 1 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna august  2021

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna august 2021

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2021 s-a caracterizat prin:

- scǎderea producţiei industriale realizată în luna august 2021 cu 12,2% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1.4 % faţă de producţia industrială realizată în luna august 2020;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8,5% comparativ cu luna august 2020;

- menţinerea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2021 faţă de luna precedentă la 3,4 puncte procentuale şi scăderea cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna august 2020;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 11,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 13,1 puncte procentuale faţă de luna august 2020;

- scǎderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 10 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 5 faţă de luna august 2020;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi al numǎrului deceselor sub 1 an atât faţă de luna precedentă cât şi fatǎ de luna iulie 2020.

Producţia industrială realizată în luna august 2021 a înregistrat o scǎdere cu 12,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna august 2021, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna august 2021, a fost mai mare cu 1,4% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2020. S-au înregistrat creşteri în: fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi pǎrţi şi accesorii pentru masini de multiplicat.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august 2021, a fost de 4868 lei, mai mare cu 1,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 9,2% comparativ cu luna august 2020. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3948 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4506 lei în industrie şi construcţii şi de 5304 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2021, a fost de 2957 lei, mai mare cu 1,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 8,5% comparativ cu luna august 2020. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2361 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2869 lei în industrie şi construcţii şi de 3165 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2021 a fost de 5688 lei, iar cel net de 3487 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în scǎdere cu -1,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,2% pentru luna august 2021 faţă de luna precedentă, de 223,0% faţă de octombrie 1990 şi de 101,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2021 a fost de 45911 persoane, mai mare cu 90 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 858 persoane faţă de luna august 2020.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,2 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,0 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2021, era de 3052 persoane, în creştere cu 2 persoane faţă de luna precedentă (+0,1%).  

Comparativ cu august iulie 2020, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 713 persoane (-18,9%).

La sfârşitul lunii august 2021, femeile reprezentau 47,5% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 477 persoane (15,6% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 34 persoane (1,1% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii august 2021 era de 2541 persoane, reprezentând 83,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,5%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2021, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,4% în luna iulie 2021 şi 4,1% în luna august 2020).

Pentru femei, rata şomajului în luna iulie 2021 a fost de 3,3% (3,6% în luna iulie 2021 şi 4,5% în luna august 2020).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2021 a fost de 3,4% (3,1% în luna iulie 2021 şi 3,8% în luna august 2020).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2021 existau 604 de locuri de muncǎ vacante, din care 246 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 358 erau pentru muncitori (59,3%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă cât şi fatǎ de aceiaşi perioadǎ a anului 2020 fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi al numǎrului deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna august 2021, numărul născuţilor-vii a fost de 262, mai mare cu 12 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 38 faţă de luna august 2020.

Mortalitatea generală. În luna august 2021, numărul deceselor înregistrate a fost de 388, mai mare cu 28 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 12 faţă de luna august 2020.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2021 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an, mai multe cu 2 faţǎ de luna iulie 2021 şi respectiv cu 1 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -126 persoane în luna august 2021                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          (-110 persoane în luna iulie 2021 şi -152 persoane în luna august 2020).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna august 2021, s-au înregistrat 259 căsătorii, mai multe cu 34 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 50 faţă de luna august 2020.

Divorţialitatea. În luna august 2021 s-au înregistrat 32 divorţuri, mai multe cu 24 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 20 faţă de luna august 2020.

În luna iunie 2021, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 28,8 milioane euro şi al importurilor CIF de 28,5 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 388 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o crestere faţă de luna precedentă (+9,8%) şi respectiv faţă de luna iunie 2020 (+83,7%), importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă (+13,3%) şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent (+28,4%).

În perioada 1.I-30.VI.2021 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (7,0%), metale comune şi articole din acestea (53,3%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (21,9%), materii textile şi articole din acestea (3,8%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (3,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.VI.2021, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (41,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,2%), materii textile şi articole din acestea (4,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,5%), mijloace de transport (3,1%), produse vegetale (3,7%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (9,9%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,5%).

În luna august 2021 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă, respectiv şi faţǎ de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2021, a fost de 2283, mai mare cu 58,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 36,2% comparativ cu luna august 2020.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 92,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2021, a fost de 3859, mai mare cu 65,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 12,4% comparativ cu luna august 2020.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,1% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august 2021, a fost de 28,8% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 11,4 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 13,1 puncte procentuale comparativ cu luna august 2020.

În luna august 2021, s-au eliberat 57 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, numǎrul acestora fiind mai mic cu 10 faţă de luna anterioară şi mai mare cu 5 faţă de luna august 2020.

Rata inflaţiei, a fost în luna august 2021 de 0,24% faţă de luna precedentă şi de 5,25% faţă de luna august 2020.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.09.2021 a fost de 0,6%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,2%).

În luna august 2021 faţă de luna anterioară, au scǎzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,05%) şi au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,34%), respectiv tarifele serviciilor (+0,43%).  

 

 

 

 

Ministerul Finanţelor a planificat, în noiembrie, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor a planificat, în noiembrie, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna noiembrie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4 miliarde de lei prin nouă emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 600 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de cinci miliarde de lei, este cu 630 milioane de lei sub cea de 5,63 miliarde lei programată pentru octombrie 2021, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului, MF a programat, în data de 4 noiembrie, licitaţie pentru o emisiune de certificate cu discount, în valoare de de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 23 mai 2022.

De asemenea, pe parcursul lunii vor fi lansate nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (630 milioane de lei în total).

Emisiunile vor fi de 400 milioane de lei (şase emisiuni), 500 de milioane de lei (două emisiuni) şi 600 milioane de lei (două emisiuni), 600 milioane lei (o emisiune).

sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme