Leul a avut o evoluție stabilă față de euro. Volatilitatea față de celelalte valute importante a fost influențată de factori externi, în principal de nivelul aversiunii față de risc, iar indicii ROBOR au depășit pragul de 6%.

Creșterea cursului euro a fost minimă de la 4,9469 la 4,9477 lei, iar la finalul perioadei acesta a fost stabilit la 4,9472 lei, tranzacțiile realizându-se în culoarul 4,946 – 4,949 lei, după ce în cursul dimineții de luni, înainte de deschiderea pieței locale, cotația monedei unice a urcat în Asia la 4,963 lei.

Vinerea trecută, a fost publicată minuta ultimei ședințe a C.A. al BNR care s-a desfășurat în data de 10 mai. Membrii acestuia au votat creșterea dobânzii de politică monetară de la 3 la 3,75%.

În document, se prognozează o accentuare a creșterii anuale a prețurilor în iunie la 14,2%, față de 11,2 % în proiecția precedentă”, descreșterea fiind lentă „urmând a ajunge la 12,5% în decembrie 2022 și la 12,4% în iunie 2023”.

În privința evoluției cursului leu/euro se subliniază stabilitatea acestuia, „cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa comportamentului acestuia sunt însă în creștere și cu potențiale consecințe adverse inclusiv asupra indicatorilor de vulnerabilitate externă”.

Dacă la începutul acestui an, indicele la trei luni se situa la 3,02% iar cel la șase luni la 3,14%, în prezent aceștia aproape s-au dublat și se situează la maxime ale ultimilor nouă ani și trei luni.

La sfârșitul perioadei analizate, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,71 la 5,79%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,95 la 6%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,11 la 6,17%.

Creșterea monedei americane, provocată de politica monetară înăsprită a Rezervei Federale, cu scopul de opri inflația, cât și de războiul din Ucraina, s-a temperat săptămâna trecută după raliul apreciativ care a debutat în ianuarie. Investitorii s-au reorientat săptămâna trecută către siguranța oferită de yen și francul elvețian.

Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la 1,0389 dolari, la începutul perioadei, la 1,0687 dolari, la sfârșitul ei. Această evoluție a provocat scăderea cursului monedei americane de la 4,7475 la 4,6322 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,7246 la 4,8270 lei și a încheiat intervalul la 4,7915 lei iar cea a lirei sterline s-a mișcat între 5,8072 și 5,8810 lei, cursul de lunea aceasta fiind stabilit la 4,8254 lei.

Metalul galben a atins la debutul intervalului un minim al ultimelor aproape patru luni de 1.786,60 dolari/uncie, față de 2.070 dolari în martie. La sfârșitul intervalului, cotațiile fluctuau între 1.853 și 1.865 dolari/uncie iar BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 277,6524 lei.

După scăderea de duminică dimineață la aproape 29.000 dolari, fluctuațiile bitcoin se rezumau lunea aceasta la culoarul 30.050 – 30.630 dolari. Ether se tranzacționa între 2.021 și 2.083 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 23 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Evoluția de joi a leului a fost influențată de climatul macro-financiar internațional, în lipsa unor informații locale relevante, ceea ce a provocat deprecierea monedei naționale față de principalele valute iar indicii ROBOR s-au menținut la valori maxime ale ultimilor nouă ani.

Cursul euro a urcat ușor de la 4,9472 la 4,9474 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,945 – 4,949 lei.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,57 la 5,62%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,80 de la 5,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,03 la 6,05%.

Posibilitatea ca BCE să înceapă mai repede procesul de majorare a dobânzii sale de politică monetară, care se află în prezent în teritoriu negativ, după o serie de afirmații făcute de oficialii săi în ultimele zile, a menținut euro în jurul pragului de 1,15 dolari. Cotațiile fluctuau în culoarul 1,0460 – 1,0517 dolari iar media monedei americane a crescut ușor de 4,7020 la 4,7141 lei.

Declarația președintelui Băncii Naționale a Elveției conform căruia instituția va lua măsuri în cazul în care presiunile inflaționiste vor continua, a provocat aprecierea monedei elvețiene până la 1,023 franci/euro, maxim al ultimelor trei săptămâni, față de nivelul de 1,05 înregistrat miercuri. Cursul ei a crescut de la 4,7195 la 4,8270 lei.

Media lirei sterline a urcat de la 5,8347 la 5,8404 lei.

Afirmația făcută la începutul săptămânii de Jerome Powell, președintele Fed, conform căreia instituția pe care o conduce va ridica rata de referință cât de mult este necesar pentru a stopa creșterea inflației a provocat scăderea metalului galben în jurul pragului de 1.800 dolari/uncie. Joi, cotațiile au urcat la 1.812 – 1.832 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut de la 275,0113 la 276,8333 lei.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia la 386,01 forinți/euro însă a celei poloneze se aprecia la 4,6429 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut până la 28.884 dolari, dar a revenit la apoi la 29.364 dolari. Ether a coborât sub pragul de 2.000 dolari, și fluctua în culoarul 1.908 – 1.969 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Leul a reușit miercuri să câștige teren în fața principalelor monede iar indicele ROBOR la 12 luni a depășit pragul psihologic de 6%.

Transferurile din piața valutară se realizau în culoarul 4,945 – 4,95 lei/euro iar cursul monedei unice a alunecat de la 4,9477 la 4,9472 lei.

Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că piața aștepta rezultatul ieșirii Ministerului de Finanțe pe piețele externe, de unde dorește să se împrumute în dolari pe scadențe de 5 ani, respectiv 12 ani.

Piața monetară își continuă raliul ascendent iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,54 la 5,57%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,75 de la 5,80%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 5,99 la 6,03%.

Marcările de profit, după raliul apreciativ al dolarului din ultimele șase săptămâni, s-au reflectat în tranzacționarea euro între 1,0495 și 1,0564 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,7247 la 4,7020 lei.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat într-un interviu că va fi continuat procesul de înăsprire a politicii monetare și că vor urma noi majorări ale dobânzii de referință cu scopul de a stopa creșterea prețurilor, măsuri care vor stimula cererea de monedă americană și de apreciere a ei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,7380 la 4,7195 lei.

Lira sterlină s-a depreciat față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,8810 la 5,8347 lei, după ce s-a anunțat creșterea inflației din Regatul Unit în luna aprilie la 9%, de la 7% în martie. Banca Angliei estimează o creștere a prețurilor în acest an la 10%, motiv pentru a crește la începutul acestei luni dobânda de politică monetară la 1%, maxim al ultimilor 13 ani.

Deprecierea monedei americane și pasul înapoi făcut de metalul galben la 1.809 – 1.820 dolari/uncie, au dus la scăderea prețului gramului de aur de la 277,4951 la 275,0113 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 385,28 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6528 zloți/euro.

Bitcoin scădea ușor la 29.670 – 30.680 dolari, semn că încrederea pieței în monede digitale se menține la valori minime. Ether fluctua în culoarul 2.018 – 2.108 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul consemnat a fost de 6,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul trimestru al anului trecut, INS a explicat faptul că pe serie ajustată sezonier indicii de volum au fost modificaţi faţă de a doua variantă provizorie ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială.

Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%.

"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%", se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Sursa www.agerpres.ro