Puseul depreciativ al monedei naționale față de cea unică, care s-a declanșat miercurea trecută, s-a accentuat joia aceasta, când a fost atins al doilea maxim istoric consecutiv.

Cursul euro a crescut de la 4,9610 lei la 4,9731 lei. În cursul nopții, cotațiile s-au stabilizat în jurul valorii de 4,96 lei, semn că speculatorii așteptau să vadă reacția BNR, după deprecierea de miercuri.

Joi, piața s-a deschis la 4,961 lei, singura direcție care a urmat fiind în sus, până la nivelul de 4,974 lei.

La scăderea leului contribuie creșterea dolarului american, ce a provocat renunțarea la activele considerate riscante, precum valutele de la marginea zonei euro. De altfel, moneda maghiară și cea poloneză au pierdut joi între 0,9 și 1% față de moneda unică, și s-au depreciat la 373,04 forinți/euro, respectiv 4,5355 zloți/euro.

Creșterea cererii de dolari este cauzată de lipsa unui acord între administrația Biden și majoritatea republicană din Congresul american în ceea ce privește majorarea plafonului de îndatorare al Statelor Unite. Aceasta face ca economia SUA să se afle într-un moment delicat, de intrare în incapacitate de plată, așa cum avertizează șefa Trezoreriei, Janet Yellen.

Dobânzile interbancare se mențineau la minime ale ultimelor zece luni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,60 la 6,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,71 la 6,69%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,94 la 6,90%.

Moneda elvețiană se menținea în jurul valorii de 0,975 franci/euro iar media ei a urcat la 5,1061 lei, nou maxim al ultimilor 8 luni. Cursul lirei sterline s-a apreciat la 5,7169 lei.

Metalul galben a scăzut la 1.968 – 1.982 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât la 292,2952 lei.

Bitcoin a crescut joi la 27.163 – 27.463 dolari iar ether la 1.815 – 1.832 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

44,5% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că au nevoie să își suplimenteze veniturile lunare, motiv pentru care au un al doilea job. Dintre aceștia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părți, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri și unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.

„Nu este o surpriză faptul că banii reprezintă principalul motiv pentru care românii își iau un al doilea job. Astfel, rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenți nu câștigă, de la jobul principal, suficient încât să-și acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziție importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul și încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potrivește mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber și vor să-l folosească pentru a câștiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeași direcție – câștiguri financiare mai mari”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Întrebați cât de mult câștigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% au menționat un interval cuprins între 20% și 30% față de salariul de la locul de muncă principal, 18,8% își suplimentează veniturile cu 30% - 40%, 14,9% cu 40% - 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce 4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.

„Interesant este și faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți (56,8%) spun că al doilea job este într-un domeniu complet diferit de cel al primului, dar și că un procent impresionat de 73% au declarat că se simt capabili să lucreze în două locuri pe termen lung. 9,6% ar putea face acest lucru cel mult 6 luni, iar 17,4% o văd ca pe o concesie pe care ar fi dispuși să o facă maximum un an. Principalele dezavantaje pe care le văd cei care au participat la studiu sunt că nu pot performa la ambele joburi așa cum ar trebui și, pe de altă parte, nu mai au timp pentru viața personală, dar și că se simt epuizați și se tem că sănătatea le va fi afectată”, explică Ana Călugăru.

46,8% dintre cei care au două joburi ar renunța la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părți, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională și tot atâți ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simți epuizați din punct de vedere fizic și emoțional. 7,4% au deja planul făcut și vor renunța imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o au programată. La fel de mulți sunt conștienți că, dacă nu ar putea lucra de acasă, le-ar fi imposibil să aibă două joburi, în timp ce 21,1% spun că nu există niciun motiv care i-ar putea face să rămână doar cu un singur job.

„Pe lângă cei care deja au două sau mai multe joburi, la sondaj au participat și angajați cu un loc de muncă, dar care recunosc că se gândesc să îl ia și pe al doilea. 40,8% spun că vor aplica, în perioada următoare, și pentru al doilea job, în timp ce 34% recunosc că ar avea nevoie de o suplimentare a veniturilor, însă nu știu dacă ar putea face volumului crescut de muncă. 25,2% au răspuns că nu intenționează să facă vreo schimbare din acest punct de vedere”, mai spune Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie – mai 2023, pe un eșantion de 1.350 de respondenți. 66,6% dintre aceștia ocupă, în prezent, poziția de salariat fără funcție de conducere. 31,6% au între 36 și 45 de ani, 32,8% între 26 și 35 de ani, 23,6% între 46 și 55 de ani, 6,1% între 19 și 25 de ani, 5,7% peste 56 de ani și 0,2% mai puțin de 18 ani.

BNR a decis, la câteva zile după ce a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, să elibereze o parte din presiunea existentă în piața valutară.

Cursul euro a crescut de la 4,9462 la 4,9610 lei, care reprezintă un nou maxim istoric. Precedentul record de 4,9495 lei a fost atins în 22 septembrie 2021. Miercuri, piața s-a deschis la 4,949 lei iar până la jumătatea ședinței a fost atins un maxim de 4,964 lei. Reamintim că marțea trecută media a fost de 4,9202 lei.

La casele bancare de schimb valutar cotațiile de vânzare au trecut de 5 lei, cea mai ridicată de 5,06 lei fiind afișată de UniCredit.

Sondajul realizat în martie de CFA România în rândul membrilor săi anticipa pentru septembrie o valoare medie a cursului 4,9814 lei/euro, respectiv una de 5,0274 lei/euro pentru martie 2024.

Pe de altă parte, analiștii BCR prognozează pentru sfârșitul anului, „un curs de schimb EUR/RON de 5,05. Principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal dacă preţurile de import pentru principalele materii prime vor fi mai mici în medie faţă de anul trecut”.

Miercuri, dobânzile interbancare se mențineau la minime ale ultimelor zece luni, în condițiile în care lichiditatea din piața monetară este ridicată, în lipsa unor operațiuni de sterilizare din partea BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,74 la 6,71%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,95 la 6,94%.

Redresarea din aprilie a vânzărilor de retail din Statele Unite, după scăderile majore din luna precedentă, au stimulat achizițiile de dolari, considerată drept o „valoare refugiu”. La aceasta a contribuit și lipsa unui acord între Casa Albă și majoritatea republicană din Congresul SUA referitor la ridicarea pragului de îndatorare a țării.

Euro a scăzut la 1,0821 – 1,0874 dolari, minime ale ultimei luni și jumătate, iar media monedei americane a urcat de la 4,5382 la 4,5816 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0942 lei, valoare care nu a mai fost atinsă din octombrie trecut. Media lirei sterline s-a apreciat la 5,6971 lei.

Metalul galben s-a depreciat cu rapiditate și a atins miercuri un minim de 1.984 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 292,4094 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia marginal 369,12 forinți/euro iar cea poloneză se deprecia la 4,4945 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia față de marți la 26.603 – 27.214 dolari iar ether la 1.788 – 1.834 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Decuplarea leului de la evoluția apreciativă a altor monede din regiune a continuat și marți. Cursul euro a crescut de la 4,9365 la 4,9462 lei, într-o ședință în care deschiderea s-a realizat la 4,94 lei și a fost atins un maxim de 4,947 lei.

O analiză a BCR anticipează faptul că BNR va menține „neschimbate ratele de dobândă (7%/an nivel stabilit ăn ianuarie, n.r.) până în a doua jumătate a anului 2024”. Tendința se datorează scăderii inflației, care ar urma să ajungă în decembrie la 7,1%, conform ultimului Raport asupra Inflației al BNR.

Pe acest fond, indicii ROBOR au revenit sub pragul de 7% și ating constant noi minime ale ultimelor 10 luni.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,62 la 6,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,76 la 6,74%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,98 la 6,95%.

Euro a atins marți un minim de 1,0863 dolari, după ce indicele ZEW care măsoară încrederea investitorilor a scăzut luna aceasta la -10,7 puncte, față de 4,1 puncte în aprilie, respectiv 28,1 puncte în februarie, ceea ce semnalizează posibilitatea intrării în recesiune. În următoarele ore, moneda unică a recuperat teren și a urcat până la 1,0904 dolari, astfel că media monedei americane a coborât la 4,5382 lei.

Scăderile înregistrate de piața muncii din Marea Britanie au depreciat lira sterlină în prima parte a zilei, însă a recuperat apoi pierderile, ceea ce a făcut ca media ei să urce la 5,6889 lei. La rândul său, francul elvețian se aprecia față de euro iar cursul a crescut la 5,0842 lei, maxim al ultimelor șapte luni.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 294,4610 lei, atins luni, la 293,1917 lei, în timp ce metalul galben a alunecat la 2.005 – 2.017 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia la 4,4904 zloți/euro, după ce la începutul anului a fost atins un record de 4,7239 zloți. Moneda maghiară s-a întărit marginal la 369,38 forinți/euro, față de 400,08 forinți la începutul lui ianuarie.

Bitcoin se tranzacționa la 26.902 – 27.300 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii, iar ether fluctua între 1.799 și 1.827 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu