140.000 de muncitori străini ar putea veni la muncă în România în 2024

140.000 de muncitori străini ar putea veni la muncă în România în 2024

Contingentul de muncitori străini care vor putea veni la muncă în România în 2024 va crește la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru acest an, respectiv 100.000. Cei mai mulți se angajează în retail, horeca, servicii, construcții, transport / logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry level, care necesită maximum doi ani de experiență.

„Cu toate că nu mai vedem un număr atât de mare de români care să aplice pentru joburile din străinătate, sunt domenii în care angajatorii au în continuare probleme în a acoperi necesarul de personal cu forța de muncă existentă în România. În plus, toate sunt domenii afectate și de o fluctuație mare de personal. Pentru aceste industrii, importul de forță de muncă din străinătate, mai ales din afara Europei, a reprezentat o soluție utilă, în special pentru a rezolva problema stabilității angajaților. Sunt, totodată, sectoare care au, anual, volume mari de angajări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, liderul pieței de recrutare online din România.

Astfel, din cele aproape 350.000 de joburi postate de la începutul lui ianuarie și până la sfârșitul lunii noiembrie, 86.000 au fost postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de cele din industria alimentară, 37.000 de cele din turism, 32.000 de angajatorii din transport / logistică și 28.000 de cei din construcții.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei, după cum urmează: de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.

„Muncitorii care vin din afara spațiului european au aceleași drepturi cu muncitorii români. La acestea se adaugă, însă, obligativitatea angajatorului de a le asigura cazare și de a le oferi un salariu minim echivalent salariului minim pe economie din România. Chiar dacă recrutarea lor presupune o perioadă mai îndelungată de timp și costuri suplimentare și deși angajatorii sunt conștienți că, în unele cazuri, România reprezintă pentru cei care vin din Asia o punte de acces spre piețe mai mari din Europa, recurg la această soluție, pe fondul unui deficit adânc de candidați la nivel local”, explică Roxana Drăghici.

2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajați veniți din afara Uniunii Europene.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă. Aproape 6.500 aparțin angajatorilor din retail, 2.000 celor din construcții, 3.300 din servicii, 2.600 din transport / logistică și 2.200 din turism / horeca.

Uriașul deficit bugetar periclitează poziția leului

Uriașul deficit bugetar periclitează poziția leului

Situația precară a Finanțelor publice începe să pună presiune asupra cursului euro/leu și există riscul creșterii costurilor la care se împrumută România, în cazul în care marile agenții de rating vor decide să modifice în mod negativ notele.

Recent, agențiile Moody’s și Fitch au semnalat faptul că implementarea noii legi a pensiilor va avea impact negativ pentru finanțele publice, prin creșterea deficitului bugetar.

Iar marți, Ministerul Finanţelor a prezentat cele mai noi date care arată că datoria guvernamentală a crescut în primele nouă luni la 759,342 miliarde lei iar deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale acestui an, față de 3,34% în perioada similară din 2022.

Pe acest fond negativ, cursul euro a crescut marți de la 4,9702 la 4,9723 lei iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,972 – 4,973 lei.

Înainte de intrarea în minivacanța prilejuită de Ziua Națională, piața monetară s-a consolidat la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a menținut la 6,25%, față de 6,34% la începutul lunii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,32%, după ce la începutul lunii se situa la 6,43%. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,39%, comparativ cu 6,53% la debutul lui noiembrie.

Moneda americană avea o evoluție mixtă față de principalele valute iar cursul ei a crescut de la 4,5369 la 4,5419 lei, în condițiile în care ea fluctua în culoarul 1,0934 – 1,0963 dolari/euro, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,1561 la 5,1534 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,7250 la 5,7376 lei.

Aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.011 – 2.022 dolari/uncie, au contribuit la creșterea prețului gramului de aur la 294,1024 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 380,12 forinți/euro iar a celei poloneze s-a apreciat marginal la 4,3542 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o tendință descendentă. Bitcoin se tranzacționa între 36.892 și 37.447 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 1.997 – 2.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro s-a înghesuit la 4,97 lei

Euro s-a înghesuit la 4,97 lei

Majorarea ofertei de valută din partea companiilor, care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a asigurat rezistență leului la creșterea aversiunii față de risc dar și la atenționările marilor agenții de rating după votarea în Parlament a noii legii a pensiilor.

Agențiile Moody’s și Fitch au semnalat săptămâna trecută faptul că implementarea noii legi a pensiilor va avea impact negativ pentru finanțele publice, prin creșterea deficitului bugetar. Această evoluție va afecta ratingul României în următorii ani și pune în pericol atragerea de fonduri europene prin PNRR, care necesită o scădere a deficitului sub 4%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție stabilă. Cursul monedei unice s-a înghesuit între 4,9702 lei, media stabilită lunea aceasta, și 4,9710 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat zilnic în culoarul 4,969 – 4,973 lei.

CFA România a prezentat sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor săi. Eforturile BNR de a stabiliza cursul euro/leu și de a-l utiliza drept principală armă împotriva inflației, au coborât nivelul anticipărilor pentru următoarele luni.

Pentru orizontul de șase luni (mai 2024) se anticipează o valoare medie a euro de 5,0097 lei, iar pentru noiembrie viitor valoarea medie a cursului anticipat este 5,0541 lei. La începutul acestui an, membrii CFA România prognozau pentru decembrie un curs al euro de 5,0636 lei.

De mai multe săptămâni, excedentul de lichiditate din piața monetară a menținut indicii ROBOR la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie trecut.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a menținut la 6,25%, față de 6,34% la începutul lunii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,31 la 6,32%, după ce la începutul lunii se situa la 6,43%. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,39%, comparativ cu 6,53% la debutul lui noiembrie.

În perioada analizată, Trezoreria s-a împrumutat până în aprilie 2030 cu 496 milioane lei la un cost mediu anual de 6,96% și cu 409,1 milioane lei prin titluri scadente în iulie 2034 cu un randament mediu anual de 7,22%. Lunea aceasta, Finanțele intenționează să atragă 690 milioane lei printr-o emisiune cu obligațiuni scadente în mai 2027.

La începutul acestei săptămâni, moneda europeană a câștigat teren în fața celei americane și a urcat la 1,0926 – 1,0960 dolari, în condițiile în care investitorii anticipează finalul perioadei de majorare de către Fed a dobânzilor. În piața locală, cursul monedei americane a crescut la 4,5603 lei, însă a scăzut la sfârșitul intervalului analizat la 4,5369 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,1383 și 5,1572 lei și a început săptămâna la 5,1561 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,6749 lei la 5,7252 lei, dar a încheiat perioada analizată la 5,7250 lei.

Prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta la 293,8593 lei, după ce metalul galben a crescut la 2.008 – 2.016 dolari/uncie, maximul ultimelor șase luni, urmare a deprecierii monedei americane, astfel că investitorii caută plasamente considerate drept „refugii”.

Bitcoin s-a consolidat la începutul acestei săptămânii în jurul pragului de 37.000 dolari și fluctua în culoarul 37.070 – 37.572 dolari, după ce a urcat vineri la aproape 38.420 dolari. Ethereum se menținea peste pragul de 2.000 dolari și se mișca între 2.020 și 2.072 dolari.

Analiza cuprinde perioada 20 – 27 noiembrie

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Euro s-a consolidat la 4,97 lei

Euro s-a consolidat la 4,97 lei

Leul nu a profitat de reducerea aversiunii față de risc, așa cum au făcut-o alte monede din regiune, în condițiile în care piața americană era închisă cu prilejul Zilei Recunoștinței (Thanksgiving Day). Cursul euro a crescut de la 4,9707 la 4,9710 lei, în timp ce transferurile se efectau în culoarul, devenit deja clasic, 4,969 – 4,972 lei.

Piața monetară a fost din nou calmă iar dobânzile interbancare se mențineau la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,31%, iar cel la 12 luni la 6,39%.

Interesul pentru titlurile de stat românești dă semne de „oboseală”. Trezoreria s-a împrumutat joi cu 409 milioane lei printr-o emisiune cu scadența în iulie 2034, care a avut un volum inițial de 500 milioane lei. Randamentul mediu al bonurilor cumpărate este de 7,22%/an.

În urmă cu două zile de publicarea minutei ședinței de politică monetară a BCE, care s-a desfășurat la finalul lui octombrie, președinta instituției, Christine Lagarde, a afirmat necesitatea menținerii dobânzii de politică monetară la un nivel ridicat. Investitorii au înțeles din documentul amintit publicat joi că nu vor urma majorări ale ratei de referință, ceea ce a provocat o revenire spre 1,09 dolari, după o creștere la 1,0931 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5603 la 4,5522 lei.

Cursul francului elvețian a crescut marginal la 5,1572 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,7108 la 5,7135 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.992 – 1.999 dolari/uncie au provocat scăderea prețului gramului de aur la 291,6931 lei.

Monedele din regiune au profitat de scăderea aversiunii față de risc, iar media celei maghiare s-a apreciat la 379,80 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3658 zloți/euro.

Bitcoin a recuperat pierderile provocate de retragerile de aproape un miliard de dolari făcute marți de cei care investeau pe platforma Binance, cea mai mare bursă de criptomonede, după ce compania a acceptat să achite o amendă de 4,3 miliarde dolari, care au coborât cotațiile până la 35.724 dolari. Joi, bitcoin fluctua în culoarul 37.213 – 37.651 dolari iar ethereum se mișca între 2.049 și 2.089 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

O nouă ședință cu euro la 4,97 lei

O nouă ședință cu euro la 4,97 lei

Leul a avut marți o evoluție stabilă față de euro și una variabilă comparativ cu celelalte valute majore.

Se observă o ușoară tendință de creștere a cotațiilor monedei unice, însă reglajele au loc înainte de anunțarea cursului oficial. Media euro a coborât marginal de la 4,9709 la 4,9706 lei, în condițiile în care înainte de deschiderea pieței locale prețul a urcat pe segmentul asiatic la 4,974 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,97 și 4,973 lei.

Volumele de tranzacționare din piața monetară rămân modeste, în condițiile în care BNR permite, de mai multe luni, o lichiditate ridicată. Astfel, că indicii ROBOR au coborât la valori comparabile cu cele din iunie 2022, dar sunt duble față de începutul anului trecut.

Tendința de scădere a indicilor este întărită de faptul că „rata anuală a inflației se va reduce la 7,5% în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor și va descrește apoi gradual până la 4,8% în decembrie 2024, față de 4,4% în proiecția precedentă, pentru ca în 2025 să-și accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3%”, cum se precizează în minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR din acest an, când rata de referință a fost menținută la 7%.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,32 la 6,31%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,39%.

Statul s-a împrumutat luni cu 406 milioane lei, sub volumul programat de 600 milioane lei, la un randament mediu 6,96%. Titlurile sunt scadente în aprilie 2030.

Investitorii așteptau publicarea minutei (Beige Book) ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale americane. Pariurile puse pe încetarea de către Fed a programului de majorare a dobânzii de referință, a împins euro la 1,0936 – 1,0966 dolari, astfel că media monedei americane a alunecat de la 4,5456 la 4,5402 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,1493 la 5,1384 lei. În schimb, lira sterlină a crescut de la 5,6749 la 5,6963 lei.

Deprecierea monedei americane a ridicat cererea de metal galben, considerat drept un refugiu în perioadele de criză. Uncia a revenit aproape de pragul de 2.000 dolari, după câteva săptămâni consecutive de scădere, și se tranzacționa marți între 1.984 și 1.995 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat la 290,3856 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,3647 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a depreciat la 380,24 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 36.043 și 37.659 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.998 – 2.037 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme