Aprecierea monedei americane, stimulată de noul mandat câștigat de Donald Trump la Casa Albă cât și diferența dintre dobânda practicată de Rezerva Federală și cea utilizată de Banca Centrală Europeană, la care se adaugă menținerea metalului galben în jurul valorii de 2.700 dolari/uncie, au făcut ca BNR să stabilească un nou preț record al gramului de aur.

La începutul săptămânii, gramul de aur a atins un maxim de 419,9433 lei. Joia aceasta, prețul a urcat la un nou record de 420,8502 lei, în timp ce metalul galben fluctua pe piețele specializate între 2.689,70 – 2.710 dolari/uncie.

Anul trecut, cei care au realizat în piața locală plasamente în aur au putut obține un randament de până la 38%, prețul gramului de la sfârșitul lui 2023 fiind de 298,2747 lei.

La nivel internațional, metalul galben a beneficiat în 2024 de cumpărările masive din partea băncilor centrale (în principal China, India, Polonia) de de tensiunile geopolitice în creştere şi de tranziţia globală către politici monetare mai relaxate. În 30 octombrie uncia de aur a stabilit un nou record istoric de 2.790,90 dolari creșterea la nivelul lui 2025 fiind de circa 27%, cel mai important avans anual începând cu 2010.

Analiștii anticipează pentru acest an atingerea pragului istoric de 3.000 dolari/uncie, pe fondul normalizării politicii monetare a principalelor bănci centrale.

Tendința ar putea dispare în cazul obținerii unui armistițiu în conflictul Israel – Hamas, cât și începerea procesului de pace în conflictul Rusia-Ucraina, așa cum a promis Donald Trump, ceea ce ar declanşa o corecţie bruscă a preţurilor. Revenirea la Casa Albă a republicanilor care au anunțat că vor majora taxele la importuri, în special a celor din China, ar putea șubrezi poziția economică a acestei țări și va afecta, la rândul ei, în sens negativ prețul aurului.

Noul maxim al gramului de aur a venit joi pe fondul majorării cursului monedei americane de la 4,8266 la 4,8347 lei, în timp ce euro s-a depreciat până la un minim de 1,0259 dolari.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9750 la 4,9749 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei, apărut la începutul săptămânii.

A continuat evoluția crescătoare a indicilor ROBOR, după ce BNR decis menținerea ratei de referință la 6,5%/an. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,92 la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98% iar cel la 12 luni urcat de la 6,06 la 6,08%.

Media francului elvețian a urcat la 5,3077 lei iar cea a lirei sterline la 5,9018 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 4,11,96 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2620 zloți/euro.

Bitcoin a urcat la 98.641 – 100.821 dolari iar ethereum la 3.301 – 3.460 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna noiembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.825 lei, cu 213 lei (+2,5%) mai mare decât în luna octombrie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.388 lei, în creştere cu 120 lei (+2,3%) față de luna octombrie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.423 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.058 lei).

Noiembrie 2024 comparativ cu Noiembrie 2023

Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,1%).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 107,6% în luna noiembrie 2024 față de luna noiembrie 2023.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% în noiembrie 2024 față de luna octombrie 2024.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 256,3%, cu 4,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2024.

Noiembrie 2024 comparativ cu Octombrie 2024

În luna noiembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 13,6% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., respectiv cu 13,0% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
• între 7,0% și 11,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, extracţia minereurilor metalifere, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea echipamentelor electrice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);
• între 2,5% și 7,0% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi de servicii anexe extracţiei, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), alte activităţi industriale n.c.a., tranzacţii imobiliare, colectarea şi epurarea apelor uzate, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), telecomunicaţii, activităţi de poștă şi de curier, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea de mobilă.

Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna octombrie 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 2,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
• între 1,0% și 2,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia cărbunelui superior şi inferior, transporturi aeriene, alte activităţi extractive, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

În sectorul bugetar, în luna noiembrie 2024 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+1,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice). În administraţia publică, respectiv în sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,2% pentru fiecare în parte).

Situația politică internă, rezultat al anulării alegerilor prezidențiale, lipsa bugetului de stat dar și creșterea inflației în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, au fost tot atâtea motive pentru banca centrală să mențină dobânda de referință la valorile stabilite în august trecut.

Miercurea aceasta, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%/an (una din cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană), pe cea a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi, respectiv, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

Piața a anticipat această decizie și am asistat lo o creștere marginală a indicilor ROBOR, care se află la jumătatea distanței dintre rata de referință și cea pentru facilitatea de depozit, față de începutul lui septembrie când se situa în apropierea pragului de 5,50%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, valoare stabilită marți. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%, iar cel la 12 luni de la 6,04 la 6,06%.

O primă scădere a dobânzii de politică monetară este anticipată de piață pentru jumătatea anului, pentru ca în decembrie aceasta să se situeze la 5,75%.

Chiar dacă la nivel regional se observa o tendință de apreciere a monedelor, în piața locală cursul euro a crescut marginal de la 4,9742 la 4,9750 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei.

Chiar dacă, conform departamentului Muncii, indicele global al prețurilor din Statele Unite a crescut în decembrie la 2,9% de la 2,7%, iar inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a atins un nivel de 3,2%, euro s-a apreciat la 1,0287 – 1,0355 dolari.

Media monedei americane a scăzut de la 4,8491 la 4,8266 lei, după creșterea la începutul acestei săptămâni a unui vârf de 4,8734 lei, când euro a scăzut la 1,0178 dolari, valoare care se mai înregistra în noiembrie 2022.

Creșterea inflației de bază va permite Rezervei Federale să mențină dobânda de referință la 4,25 - 4,50%, față de 3% în cazul BCE, ceea ce imprima o tendință ascendentă dolarului american.

În 19 decembrie cursul lirei sterline a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, și se părea că tendința este una de creștere. Însă înrăutățirea costurilor de împrumut ale Regatului Unit, au redus achiziția de monedă britanică iar aceasta a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 5,9005 lei, față de 6,0012 lei, miercurea trecută.

Moneda elvețiană se menține în jurul pragului de 0,94 franci/euro, iar media ei a fost stabilită miercurea aceasta la 5,2934 lei, față de 5,3185 lei în prima ședință din acest an.

În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a crescut miercurea aceasta la 417,1686 lei, după de la începutul săptămânii a fost atins un maxim istoric de 419,9433 lei. Uncia de aur se tranzacționa între 2.668,70 și 2.697,30 dolari, mai jos cu circa 100 dolari sub recordul înregistrat în octombrie trecut.

După ce a cochetat la începutul săptămânii cu o scădere sub 90.500 dolari, sub presiunea vânzărilor și a aprecierii monedei americane, bitcoin se tranzacționa la jumătatea ei în culoarul 96.484 – 99.421 dolari. Ethereum fluctua între 3.186 și 3.312 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 15 ianuarie 2025, a hotărât următoarele:

- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;

- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;

- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie. Avansul față de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor - prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională -, și într-o mică măsură de noile majorări consemnate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5 la sută, de la 4,8 la sută în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus însă la 5,6 la sută în decembrie, de la 6,1 la sută în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 6,4 la sută în septembrie.

Detalii aici https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=25800