Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, evoluție la care contribuie nivelul bun al lichidității. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani și jumătate, efect al ieșirilor din piața valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendința BNR a ales să facă leul mai scump și a absorbit lichiditatea din piață.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%.

Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menținută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta ședinței BNR de luna trecută se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent”.

Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendința de scădere a dobânzilor.Ea și-a propus să se împrumute din piața locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligațiuni și prin sesiuni suplimentare.

Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârșitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puțin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elvețian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani.

Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în ședința de vineri. Tendința de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei.

În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-și refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârșitul lui iulie.

Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micșorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, față de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei.

Media francului elvețian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creșterea față de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari.

Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna iunie 2025 a fost de 7475 lei, cu 1,6% mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4462 lei, mai mic cu 1,7% comparativ cu luna precedentă (4537 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (3958 lei), în industrie şi construcţii (4230 lei), iar cele mai mari în servicii (4813 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna iunie 2025, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-38). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii iunie 2025 a fost de 49937 persoane, înregistrând o scădere de 0,1% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5023 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17017 persoane în industrie şi construcţii şi de 27897 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

La sfârşitul lunii iulie 2025, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,19%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp. Numărul total de şomeri la finele lunii iulie 2025 a fost de 254.464 de persoane.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 51.402 au fost şomeri indemnizaţi şi 203.062 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 869 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 1.449 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 66.758 de şomeri provin din mediul urban şi 187.706 de şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 iulie 2025 era de 119.236 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 135.228 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (63.579), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (61.938), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.077).

Referitor la structura şomajului după nivelul de educație, şomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (31,39%). Şomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,17% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,45 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii iulie 2025 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Evolutia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna mai 2025, s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna mai 2025 cu 14,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24,1% comparativ cu luna mai 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,4% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 5,1 puncte procentuale, respectiv cu 7,1 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 2 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 6 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi scăderea numǎrului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna mai 2024 a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a înregistrat o creştere de 14,7% comparativ cu luna precedentă.

În luna mai 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a crescut cu 24,1% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna mai 2024.

În perioada 01.01.-31.05.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 2,2%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice.

Câstigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna mai 2025, a fost de 7599 lei, mai mare cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,5% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6380 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7371 lei în industrie şi construcţii şi de 8216 lei în servicii.

Câstigul salarial mediu nominal net în luna mai 2025, a fost de 4537 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3821 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4405 lei în industrie şi construcţii şi de 4898 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna mai 2025 a fost de 9187 lei, iar cel net de 5508 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 2,5%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 97,1% pentru luna mai 2025 faţă de luna precedentă, de 254,6 % faţă de octombrie 1990 şi de 102,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii mai 2025, a fost de 49975 persoane, mai mic cu 7 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 680 persoane faţă de luna mai 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,9 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii mai 2025, era de 4295 persoane, în scădere cu 117 persoane faţă de luna precedentă (-2,7%).  

Comparativ cu luna mai 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 168 persoane (+4,1%).

La sfârşitul lunii mai 2025, femeile reprezentau 48,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 385 persoane (8,9% din total someri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numarul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii mai 2025 era de 3907 persoane, reprezentând 91,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,8% în luna aprilie 2025 şi 5,4% în luna mai 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,9% (6,1% în luna aprilie 2025 şi 5,5% în luna mai 2024).

Pentru bărbaţi, rata   şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,4% (5,5% în luna aprilie 2025 şi 5,3% în luna mai 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii mai 2025 existau 144 de locuri de muncǎ vacante, din care 138 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 121 erau pentru muncitori (84,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna mai 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de scăderea numărului deceselor generale şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna mai 2024, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna mai 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 154, mai mare cu 5 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 20 comparativ cu luna mai 2024.

Mortalitatea generală. În luna mai 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 292, mai mic cu 44 faţă de luna precedentă,   respectiv cu 52 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna mai 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel cu luna anterioară, mai puţin cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -138 persoane în luna mai 2025 (-187 persoane în luna aprilie 2025 şi -170 persoane în luna mai 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna mai 2025, s-au înregistrat 129 căsătorii, mai mult cu 71 faţă de luna precedentă şi cu 3 mai puţine faţă de luna mai 2024.

Divorţialitatea. În luna mai 2025 s-au înregistrat 19 divorţuri, mai mult cu 3 faţă de luna anterioară şi cu 13 mai puţine faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

În luna aprilie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 30,0 milioane euro şi al importurilor CIF de 29,3 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +0,7 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de(-20,1%), respectiv de (-29,0%) faţă de luna aprilie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-16,0%), respectiv de (-31,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,9%), metale comune şi articole din acestea (38,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,0%), materii textile şi articole din acestea (2,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,3%), mijloace de transport (1,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,9%).

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (6,7%), metale comune şi articole din acestea (44,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (9,1%), materii textile şi articole din acestea (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,1%), mijloace de transport (2,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,2%).

În luna mai 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cât şi faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 2157, mai mare cu 7,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 76,1% comparativ cu luna mai 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 3525, mai mare cu 18,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 37,4% comparativ cu luna mai 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna mai 2025, a fost de 26,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu luna mai 2024.

În luna mai 2025, s-au eliberat 40 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 2 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 6 comparativ cu luna mai 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna mai 2025 de 0,46% faţă de luna precedentă şi de 5,45% faţă de luna mai 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.05.2025 a fost de 0,5%, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,5%).

În luna mai 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,89%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,08%) şi tarifele serviciilor (+0,62%).