Moneda națională a avut o evoluție apreciativă față de cea unică, după șase ședințe consecutive de pierderi.

Cursul euro a scăzut de la 5,0784 la 5,0754 lei, într-o ședință în care a crescut oferta comercială din partea companiilor care își achită taxele și impozitele lunare la bugetul de stat. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,073 – 5,079 lei.

Evoluția este de apreciat în condițiile în care datele economice fundamentale publicate joi nu sunt unele îmbucurătoare. Astfel, premierul Bolojan a anunțat că ținta de deficit din acest an este una de 8,4% și ar putea scădea spre 6% în 2026, în condițiile în care statul are de achitat în 2025 dobânzi în valoare totală de 51 de miliarde de lei, la împrumuturile realizate până acum.

Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a redus prognoza de creștere a economiei româneşti la 0,9% în acest an, faţă de estimarea din mai de 1,6%. Valoarea este mai optimistă decât cea anticipată Comisia Națională de Prognoză care în ultimul său raport a prognozat o creștere de 0,6%, față de 0,8% în 2024.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) se situează până la sfârșitul acestei luni la 5,55%, pentru ca în ultimul trimestru să urce la 6,07%.

Volatilitatea perechii euro/dolar era minimă, 1,1731 – 1,1754 dolari, față de un maxim de un maxim de 1,1820 dolari, atins miercuri.

Calmul se datora faptului că investitorii așteptau ziua de vineri, când va fi publicat indicele prețurilor cheltuielilor de consum personale (PCE) din Statele Unite, principalul indicator al inflației urmărit de Rezerva Federală americană. Joi, urmau să fie anunțate datele privind PIB-ul SUA pentru trimestrul al doilea și cererile săptămânale de șomaj.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3162 la 4,3210 lei.

Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4352 la 5,4306 lei, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânda de politică monetară la 0% și a anunțat că este pregătită să intervină pe piața valutară, însă a exclus revenirea la un curs de schimb minim.

Cursul lirei sterline a scăzut modest de la 5,8165 la 5,8121 lei, evoluție la care au contribuit îngrijorările investitorilor privind situația finanțelor publice britanice.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 522,8926 lei la 522,2141 lei, foarte aproape de maximul istoric de 522,9390 lei, atins marți. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 3.728,80 și 3.762,30 dolari, sub recordul de 3.790 dolari/uncie, atins tot marțea aceasta.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2619 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat marginal la 390,75 forinți/euro.

Prețul criptomonedelor era stabil. Bitcoin fluctua între 111.225 și 113.553 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 3.950 – 4.161 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Decizia Curții Constituţionale a României de a amâna pentru data de 8 octombrie decizia privind legea care vizează pensiile de serviciu, nu a afectat performanța monedei naționale.

Aprecierea modestă a cursului monedei unice se datorează, în special, revenirii aversiunii față de risc, ceea ce a afectat valutelor de la marginea zonei euro.

Media monedei europene a urcat de la 5,0774 la 4,0784 lei. În piață, cotațiile au crescut în prima parte a ședinței la 5,08 lei, dar au alunecat în doua parte până la 5,074 lei.

Valoarea dobânzilor interbancare s-a stabilizat de circa două săptămâni, în condițiile în care indicii ROBOR s-au apropiat de pragul de 6,5%, echivalentul ratei de referință a BNR. De altfel, băncile comerciale preferă să „cazeze” excedentul de lichiditate în depozite la BNR pentru care primesc o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, refuzând astfel să crediteze economia prin reducerea dobânzilor, ceea ce a redus în atenție împrumuturile în moneda națională și le-a majorat pe cele în valută, unde dobânda este mai mică.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Deteriorarea neașteptată a indicelui climatului de afaceri din Germania, măsurat de institutul Ifo, de la 88,9 puncte în august la 87,7 puncte luna aceasta și tonul prudent adoptat de președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, în privința procesului de normalizare a politicii monetare din Statele Unite, au provocat deprecierea euro de la 1,1820 dolari, maxim atins marți seară, la 1,1747 dolari, în partea a doua zilei de miercuri.În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3012 la 4,3162 lei, față de 4,2778 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Tendința s-ar putea modifica în următoarele săptămâni, atâta vreme cât piețele financiare anticipează încă două reduceri ale ratei dobânzii din SUA până la sfârșitul acestui an.

Cursul francului elvețian a urcat miercurea aceasta de la 5,4318 lei la 5,4352 lei aproape valoarea de 5,4387 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Media lirei sterline a crescut la jumătatea acestei săptămâni de la 5,8090 la 5,8165 lei, față de 5,8389 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 522,9390 lei la 522,8926 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 3.762 – 3.778 dolari/uncie, după ce în ședința precedentă a înregistrat recordul de 3.790 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au întărit marți, dar tendința s-a inversat la jumătatea acestei săptămâni. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2676 zloți/euro iar a celei maghiare la 390,28 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut de la 118.000 dolari, în urmă cu o săptămână, la 111.303 – 113.196 dolari. La rândul său, ether, care este cea mai tranzacționată monedă digitală, a coborât de circa 4.650 dolari, miercurea trecută, la 4.088 – 4.197 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Primele 9 luni ale anului au adus aproape 200.000 de joburi noi în piață, postate de angajatorii din România, în proporție de aproape 93%, dar și de angajatorii din străinătate, ale căror oferte au însumat 7,2% din total. Iulie a fost luna cu cele mai multe locuri de muncă disponibile – aproximativ 25.000 – în timp ce media pentru restul anului a fost de 20.000 de poziții pe lună.

„Sunt în continuare oportunități pentru cei care vor să se angajeze, cu toate că timpul mediu de angajare a crescut ușor față de anul trecut, iar angajatorii au ridicat nivelul de așteptări pe care le au de la candidați. De aceea, este mai ușor pentru specialiști să se angajeze sau pentru cei care au măcar un nivel minimal de experiență decât pentru cei foarte tineri care nu au mai lucrat niciodată și față de care există atât o temere legată de durata de acomodare cu jobul și de învățare, cât și de faptul că, în general, au fost asociați cu o rată mare de fluctuație. Astfel, chiar și pentru joburile entry level, angajatorii preferă în acest moment candidați care să mai fi avut măcar un loc de muncă înainte”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cu aproape 50.000 de locuri noi de muncă, retailul rămâne domeniul care domină piața joburilor din România, în condițiile în care jucătorii din acest sector și-au păstrat planurile de expansiune indiferent de schimbările economice și fiscale de anul acesta. 27.000 de joburi au venit din partea angajatorilor din servicii, la fel de multe din call center / BPO și 22.000 din industria alimentară. Alte domenii care au avut peste 15.000 de poziții deschise din ianuarie și până acum sunt transport / logistică, producție, turism, construcții și financiar / bancar. Cei mai căutați au fost candidații eligibili pentru joburile entry level (cu cel mult doi ani de experiență) și cei din segmentul mid - level (2 – 5 ani de experiență).

„Nu doar candidații caută stabilitate, ci și angajatorii – mai mult de 80% dintre joburile de anul acesta sunt full time, aproximativ 10% part-time și restul proiecte sezoniere sau internship-uri. În aceeași logică, vedem din ce în ce mai puține opțiuni remote, procentul acestor joburi ajungând la aproape 4% din total. Este cel mai scăzut nivel al ultimilor ani”, punctează Roxana Drăghici. Domeniile care continuă să angajeze remote sunt call – center / BPO, IT / telecom, retail, advertising / marketing / PR, asigurări și educație / training.

În ceea ce privește distribuția geografică a joburilor, Capitala își menține poziția de lider, însă locul al doilea este ocupat anul acesta de Iași, care a depășit Clujul (aflat în primele 9 luni pe locul al treilea) din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă postate de angajatori. Urmează Brașov, Ilfov și Timiș, iar clasamentul se încheie cu Argeș, Mureș și Arad, acestea fiind județele în care s-au făcut cele mai puține angajări, respectiv între 13.000 și 15.000 de poziții pentru fiecare în parte. Alte 15.000 de locuri de muncă au fost postate de angajatorii din străinătate care au căutat candidați pentru sectoare precum transport / logistică, industria alimentară, retail, turism, servicii sau producție.

Celor 200.000 de joburi din primele trei trimestre ale anului le-au corespuns 8 milioane de aplicări, cei mai activi fiind candidații entry-level, urmați de mid level și de cei fără experiență. Seniorii cu o vechime mai mare de 5 ani, dar și managerii rămân cei mai stabili angajați ai acestui an, fiind cei care au aplicat cel mai puțin. Tot în privința aplicărilor, se remarcă dorința în continuare crescută a candidaților de a putea lucra de acasă – din cele 8 milioane de aplicări înregistrate, 1,1 au fost pentru joburile remote

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 24.000 de joburi. Alte 6.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

***

Cotațiile unciei de aur cresc mai repede decât se anticipa. Marți, metalul galben a depășit pragul de 3.790 dolari/uncie, creșterea din ultimele 30 de zile fiind de circa 11%. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la maximul istoric de 516,2887 lei, atins luni, la 522,9390 lei.

O analiză a băncii americane Goldman Sachs anticipează atingerea pragului de 5.000 dolari/uncie, în cazul în care reducerii expunerilor pe titluri de stat americane, ca o reacție la posibilitatea ca Rezerva Federală americană să-și piardă o parte din independență, sub presiunea constantă a președintelui Trump.

Cotațiile din piața valutară au urcat marți la 5,075 – 5,079 lei, iar cursul euro a crescut de la 5,0753 la 5,0774 lei, în contrast cu aprecierea altor monede din regiune la 4,2552 zloți/euro, respectiv 389,15 forinți/euro.

Piața monetară a fost stabilă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Trezoreria a redeschis la începutul acestei săptămâni o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2031, prin care și-a propus să se împrumute cu minimum 400 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde lei, ceea să atragă peste 533 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,40%

Conform unui raport publicat de BCR Erste, la sfârșitul lunii mai, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a crescut la 43,5% iar cea a fondurilor de pensii private la 25,7%. În schimb, deținările nerezidenților s-au redus la 6,5 miliarde lei, la 19% din datoria publică, după ce în primele luni din 2024 ponderea era de circa 25%. Principalul motiv al ieșirilor a fost incertitudinea politică adusă de alegerile prezidențiale, la care s-a adăugat decizia BNR de a steriliza leii din piață pentru a apăra cursul de schimb.

Dolarul a înregistrat o uşoară apreciere la începutul săptămânii. Tendința s-a inversat marți, când euro a urcat la 1,1786 – 1,1820 dolari, în așteptarea discursurilor oficialilor Rezervei Federale americane, după ce a fost reluat procesul de normalizare a politicii monetare. În piața locală, cursul monedei americane s-a depreciat de la 4,3117 la 4,3012 lei.

Media francului elvețian s-a întărit la 5,4318 lei iar cea a lirei sterline s-a depreciat la 5,8090 lei.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 111.619 – 113.354 dolari iar ether, care rămâne cea mai tranzacționată criptomonede, se mișca între 4.122 și 4.226 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu