Penultima ședință din această săptămână a pieței românești a fost una calmă, atât pe segmentul valutar, cât și pe cel monetar.

Euro se tranzacționa într-un culoar foarte îngust, 5,082 – 5,083 lei, astfel că media acestuia a alunecat de la 5,0831 la 5,0823 lei, minimul ultimelor circa trei săptămâni.

Piața monetară s-a stabilizat în ultimele săptămâni în jurul pragului de 6,50%, care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de vinerea trecută la 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut modest de la 6,55 la 6,56%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,77%.

Trezoreria a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența în septembrie 2032, cu o valoare programată de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare au depășit 1 miliard de lei, ceea ce a permis statului să se împrumute cu 500 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,12%.

Înainte de publicarea datelor privind indicele prețurilor de consum din Statele Unite în luna septembrie, euro a avut o evoluție stabilă și se tranzacționa în culoarul 1,1585 – 1,1615 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,3835 la 4,3826 lei.

După scăderea de la jumătatea săptămânii la 5,8393 lei, lira sterlină a urcat la 5,8522 lei, aproape de media stabilită marți. Francul elvețian pierdea teren față de euro, astfel că cursul a scăzut de 5,5054 la 5,4929 lei, după ce a atins vinerea trecută maximul istoric de 5,5096 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 572,5594 lei la 580,0143 lei. Metalul galben, care a coborât la jumătatea săptămânii până la 4.003,80 dolari, se tranzacționa joi în culoarul 4.065,50 – 4.137,60 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2347 zloți/euro, în timp ce piața din Ungaria a fost închisă cu prilejul sărbătorii Revoluției din 1956.

După ce a atins în primele zile ale acestei luni maximul istoric de 125.689 dolari, marcările de profit și întărirea monedei americane au coborât cotațiile bitcoin, care se tranzacționa joi în culoarul 107.534 – 110.303 dolari. Ether fluctua între 3.799 și 3.905 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Aurul este probabil cel mai căutat „activ refugiu” în perioadele de criză din punct de vedere geopolitic, economic și militar, la care se adaugă dorința multor bănci centrale de a-și modifica rezervele în detrimentul dolarului. Astfel, în ultimii șase – șapte ani prețul metalului galben a cunoscut o creștere constantă, cu praguri psihologice depășite rapid.

Începerea procesului de relaxare monetară de către marile bănci centrale și începerea „războiului tarifelor comerciale” la care a recurs administrația Trump, în efortul său de a reduce uriașul deficit bugetar federal, inclusiv dorința de pune taxe de 100% pe importurile de lingouri de aur rafinat în Elveția, ceea ce ar pune în pericol fondurile ETF care se bazează pe metalul galben, au stimulat majorarea prețului.

Ultimul, dar nu cel din urmă motiv, este reprezentat de războiul tarifelor din Statele Unite, pe de o parte, și China și India, cei mai mari cumpărători de aur la nivel mondial, pe de altă parte, au permis unciei de aur să atingă vinerea trecută maximul istoric de 4.380,10 dolari, creșterea față de începutul acestui an fiind de aproape 60%, în timp ce prețul gramului de aur a urcat la recordul de 606,5699 lei.

Marcările de profit care au apărut instantaneu după atingerea ultimului maxim au declanșat ordinele de vânzare, pe fondul relaxării tensiunilor geopolitice, în special datorită viitoarei întâlniri dintre Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, dar și a speranțelor privind redeschiderea rapidă a sistemului federal american cât și terminarea sezonului de cumpărare a aurului în India, au adus o relaxare a prețurilor în piețele specializate, astfel că miercuri uncia a alunecat până la 4.003,80 dolari.

În piața locală, prețul gramului de aur a coborât la jumătatea acestei săptămâni la 572,5594 lei, pierderea din ultimele trei ședințe fiind de circa 34 lei.

Scăderea metalului galben a fost însoțită de aprecierea monedei americane. Euro a scăzut în câteva zile până la 1,1583 dolari, minim al ultimelor două luni. În cazul cursului dolarului acesta a urcat miercurea aceasta la 4,3835 lei, față de 4,3489 lei, la sfârșitul săptămânii trecute.

În piața locală, cursul monedei unice a scăzut marginal miercurea aceasta la 5,0831 lei, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,082 – 5,084 lei, față de 5,09 lei, la începutul săptămânii trecute.

Scăderea indicilor ROBOR din ultimele săptămâni, se va tempera până în jurul datei de 12 noiembrie, când se va desfășura următoarea ședința de politică monetară a BNR.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,55%, iar cel la 12 luni la 6,77%.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 5,5076 la 5,5054 lei, valori apropiate de maximul istoric de 5,5096 lei, atins vinerea trecută. Cursul lirei sterline a coborât la jumătatea acestei săptămâni de la 5,8542 lei la 5,8393 lei, consecință a datelor economice mai slabe venite din economia britanică.

La începutul lui octombrie, bitcoin a atins maximul istoric de 125.689 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă a cunoscut o retragere consistentă până la pragul de 104.000 dolari, astfel că miercurea aceasta ea fluctua între 107.167 – 108.772 dolari, în timp ce ether se tranzacționa între 3.790 și 3.890 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a profitat de faptul că premierul Bolojan a rămas în funcție, după ce președintele Dan și șefii celorlalte partide din coaliție au cerut o astfel de soluție, după decizia CCR de a stopa modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.

Media euro a scăzut marți de 5,0890 la 5,0832 lei. Piața s-a deschis la 5,09 lei după care cotațiile au coborât aproape de 5,082 lei, minim al ultimelor două săptămâni.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR a luat marți o pauză. Astfel, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,55%, iar cel la 12 luni la 6,77%.

Procesul de scădere a indicilor ROBOR s-ar putea întrerupe până în jurul datei de 12 noiembrie, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR.

Marea majoritatea a analiștilor și economiștilor bancari nu cred că BNR va opera o reducere a ratei de referință până la sfârșitul anului, proces care ar putea continua până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care în aprilie viitor va dispare sprijinul din partea statului la plata gazelor naturale, ceea ce va pune o nouă presiune asupra inflației.

Atenția piețelor internaționale este îndreptată spre Statele Unite, unde urmează să fie anunțat indicele prețurilor de consum din septembrie, lună în care inflaţia din Uniunea Europeană a crescut la 2,6%, de la 2,4% în august.

Euro a scăzut la 1,1607 – 1,1656 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3632 la 4,3742 lei.

Pentru a se proteja, investitorii și-au îndreptat atenția către moneda elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele tensionate, astfel că ea s-a întărit până la 0,9211 franci/euro, iar cursul a crescut la 5,5076 lei, foarte aproape de maximul istoric de 5,5096 lei, atins la sfârșitul săptămânii trecute. În schimb, media lirei sterline a coborât marginal la 5,8542 lei.

Metalul galben a crescut în prima parte a zilei la 4.376,10 dolari, aproape de maximul istoric de 4.380,10 dolari, atins vinerea trecută. Au urmat rapide marcări de profit iar uncia a scăzut până la 4.214,60 dolari. Această evoluție a fost anulată într-o anumită măsură de aprecierea monedei americane astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 598,0182 lei la 600,4050 lei, aproape de recordul de 606,5699 lei, înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute.

Monedele din regiune și-au temperat aprecierea pe care au cunoscut-o luni. Media celei poloneze s-a întărit marginal la 4,2392 zloți/euro, respectiv la 389,62 forinți/euro a celei maghiare, după ce Banca Națională a Ungariei a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare stabilită în septembrie 2024, în ciuda presiunilor la care a fost supusă de guvernul de la Budapesta.

Bitcoin se menține sub pragul de 110.000 dolari iar ether a stagnat sub cel de 4.000 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna august 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9002 lei, cu 199 lei (-2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025.

▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5387 lei, în scădere cu 130 lei (-2,4%) față de luna iulie 2025.

▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (12458 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (11649 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3341 lei) și în hoteluri şi restaurante (3367 lei).

August 2025 comparativ cu august 2024

▪ Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,4%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 95,0% în luna august 2025 față de luna august 2024.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 95,6% în luna august 2025 față de luna iulie 2025.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,4%, cu 10,8 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025.

August 2025 comparativ cu Iulie 2025

În luna august 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2025, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 13,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;

• între 7,0% și 9,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor textile, alte activităţi industriale n.c.a.;

• între 3,5% și 6,5% în transporturi pe apă, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de servicii anexe extracţiei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de fidelitate sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 14,9% în transporturi aeriene;

• între 1,0% și 4,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, alte activităţi de servicii.

În sectorul bugetar, în luna august 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,5%), sănătate şi asistență socială (-1,3%), respectiv în învăţământ (-0,6%).