Cu mai puțin de un an până la transparentizarea pieței salariilor, peste 60% dintre angajatori spun că încă nu sunt pregătiți pentru acest pas

Cu mai puțin de un an până la transparentizarea pieței salariilor, peste 60% dintre angajatori spun că încă nu sunt pregătiți pentru acest pas

62% dintre angajatorii participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au declarat ca nu sunt pregătiți pentru momentul în care piața salariilor va fi transparentizată în sensul publicării salariilor oferite în anunțurile de angajare. Aceștia nu au început încă procesul de implementare și adaptare la noua directivă, care, potrivit Comisiei Europene, va fi pusă în aplicare începând cu a doua jumătate a anului viitor. Asta în timp ce 22% se simt parțial pregătiți, au început să analizeze impactul și să facă planuri, iar 16% sunt foarte pregătiți și au deja o politică de transparentizare a salariilor pe care o aplică în procesul de angajare.

„Deși nu mai este un subiect nou pentru angajatori și toți cunosc directiva și faptul că nu mai durează mult până când va fi și implementată, în continuare vedem un procent care nu reușește să treacă de 40% al joburilor care au salariul afișat în anunțul de angajare. Excepție fac job-urile blue collar, adresate candidaților fără studii superioare, unde argumentul salarial este definitoriu. Spre exemplu, dacă pe eJobs.ro aproximativ 4 din 10 joburi postate au salariul publicat, pe iajob.ro, platforma dedicată candidaților care nu au studii superioare, numărul crește la 7 din 10”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

La întrebarea despre cum se raportează compania din care fac parte la transparența salarială în momentul postării de noi joburi disponibile, 34% au răspuns că publică salariul pentru majoritatea pozițiilor noi, 10% fac acest lucru doar pentru pozițiile entry level, în timp ce 56% nu îl afișează deloc. 41,7% recunosc că se tem de faptul că o astfel de abordare transparentă ar putea genera potențiale nemulțumiri ale angajaților actuali cu privire la diferențele dintre salariile pe care le primesc și cele care sunt oferite candidaților pentru pozițiile vacante. 21% consideră că aceste informații trebuie să rămână confidențiale, iar 14,6% cred că publicarea salariilor va duce la o gestionare mai anevoioasă a negocierilor salariale cu noii candidați. Alte riscuri pe le văd în adoptarea acestei directive sunt legate de costurile administrative ridicate aferente implementării, dar și faptul că vor fi dezavantajați în atragerea candidaților pentru că nu oferă salarii competitive.

„Sunt și angajatori care văd mai degrabă beneficii în implementarea transparentizării pieței salariilor, principalul fiind creșterea capitalului de încredere în relația cu angajații și candidații. Alte beneficii menționate au mai fost reducerea diferențelor salariale și promovarea echității de gen, precum și atragerea de talente într-un timp mai scurt. De altfel, inclusiv datele noastre arată că anunțurile cu salariul afișat primesc până la de patru ori mai multe vizualizări și aplicări decât celelalte”, detaliază Raluca Dumitra. 30% spun, pe de altă parte, că nu văd beneficii, ci doar riscuri într-o astfel de măsură. În ciuda acestui fapt, 66% dintre participanții la sondaj declară că mesajul care are cea mai mare rezonanță în comunicarea cu potențialii angajați este cel legat de pachetul salarial.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 198 de respondenți – specialiști în HR, manageri de departament, team leader și antreprenori. Domeniile din care au venit cele mai multe răspunsuri au fost construcții, producție, administrativ / logistică, vânzări, medicină, HR / psihologie, IT, și banking.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Euro ar putea crește la 5,15 lei în 2026

Euro ar putea crește la 5,15 lei în 2026

Cu câteva zile înainte ca agenția Standard & Poor’s să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat marțea aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei.

Această evoluție vine în condițiile în care analiștii estimează estimează pentru 2026 o creştere economică de 0,5%, față de o prognoză de 1,2% a Comisiei Naționale de Prognoză, prezentată în prognoza de vară publicată la începutul lui septembrie. Esențial rămâne modul în care vor fi accesate fondurile europene în cursul anului viitor.

Deprecierea leului ar putea fi mai mare în situația în care România va fi retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii (junk) sau în cazul unei schimbări majore la nivel politic, de exemplu o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate.

Miercuri, va avea loc ședința de politică a BNR. Piața nu anticipează o scădere a ratei de referință, care se află din august trecut la 6,5%, nivel care ar urma să fie menținut până la jumătatea anului viitor.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,65 la 6,64%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%.

Pentru cei interesați, la începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor a lansat cea de-a zecea ediţie a Programului Tezaur din acest an, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%.

Se pare că BNR a decis să lase o destindere a cotațiilor din piața valutară și va permite revenirea în jurul pragului de 5,10 lei, care a fost atins în prima parte a lunii mai, după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale.

Marți, cursul euro a crescut de la 5,0886 la 5,916 lei, în timp ce tranzacțiile erau realizate în culoarul 5,088 – 5,094 lei.

Înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, euro se deprecia ușor la 1,1655 – 1,1717 dolari, evoluție la care contribuie și situația politică din Franța, după demisia demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3619 la 4,3652 lei.

Francul elvețian și lira sterlină au profitat de situația din Franța și s-au apreciat față de euro, ceea ce a făcut ca media lor să urce la 5,4704 lei, respectiv 5,8662 lei.

Metalul galben a crescut de la „vechiul” record de 3.896,30 dolari/uncie, atins luni, la cel nou de 3.978,50 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 552,7057 lei la noul maxim istoric de 555,6475 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2559 zloți/euro, respectiv 391,88 forinți/euro.

Bitcoin, care a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, se tranzacționa în culoarul 123.467 – 125.198 dolari. Ether fluctua între 4.643 și 4.749 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro stagnează aproape de 5,09 lei

Euro stagnează aproape de 5,09 lei

De la sfârșitul lunii trecute au apărut semne de revenire a presiunii asupra cursului monedei naționale, în contrast cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro.

Lunea aceasta, media monedei unice a scăzut modest de la 5,0889 la 5,0886 lei, față de 5,0783 lei la începutul săptămânii trecute. Tranzanzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,091 lei, valori comparabile cu cele din prima parte a lunii mai, atunci când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei.

Pentru BNR va fi mai ușor să oprească eventualele tentative de speculare a cursului, după ce Ministerul de Finanțe a apelat pentru a patra oară în acest an la piețele internaționale și a împrumutat un total de 4 miliarde euro destinate finanțării deficitului bugetar prin trei emisiuni de euroobligațiuni cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani.

În ultimele zile, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%.

Finanțele au continuat să se împrumute și din piața locală. La începutul acestei săptămâni, Trezoreria a atras 500 milioane lei cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,34%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2028 la un randament mediu anual de 7,37%.

Demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului francez, al cincilea prim-ministru numit de președintele Macron în ultimii doi ani, după doar 27 de zile în care a ocupat funcția, a pus presiune pe evoluția monedei unice. Situația este complicată pentru Emmanuel Macron care de ales dintre a convoca alegeri anticipate, la circa un an de precedentele, propria demisia sau încercarea de numire a unui nou prim-ministru.

Euro a scăzut până la 1,1652 dolari, după ce săptămâna trecută s-a menținut peste pragul de 1,17 dolari. Lunea aceasta, cursul monedei americane a urcat de la 4,3349 la 4,3619 lei, maxim al ultimelor cinci săptămâni.

Media francului elvețian a urcat luni la 5,4593 lei, față de 5,4389 lei în urmă cu o săptămână. La rândul ei, lira sterlină a început săptămâna la 5,8587 lei față de 5,8217 lei, lunea trecută.

Preţul gramului de aur care a urcat miercurea trecută la un record de 541,6013 lei, a coborât vineri la 538,1818 lei. Prima ședință a acestei săptămâni a adus însă un nou maxim istoric de 552,7057 lei.

Noua creștere se datorează atât aprecierii monedei americane dar și a metalului galben ca a atins lunea aceasta al 40-lea maxim istoric din acest an, cel de 3.950,60 dolari/uncie. Precedentul maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie a fost atins în prima ședință din octombrie.

Investitorii s-au îndreptat către metalul prețios considerat drept un „refugiu”, după închiderea parțială a sistemului federal american, a incertitudinilor economice și posibilitatea unor noi reduceri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală.

Bitcoin a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 123.164 – 124.847 dolari. Ether fluctua între 4.492 și 4.595 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Statul vrea să se împrumute cu cel puțin 7 miliarde lei în octombrie

Statul vrea să se împrumute cu cel puțin 7 miliarde lei în octombrie

Trezoreria intenționează să se împrumute în octombrie cu circa 7 miliarde lei, prin licitații și sesiuni suplimentare de oferte necompetitive la acestea, mai mult cu 1 miliard de lei față de suma inițială de luna trecută.

Finanțele au atras joia aceasta mai mult de un sfert suma prognozată pentru octombrie, prin intermediul a două licitaţii de titluri de stat.

Prima emisiune cu scadența în iulie 2031 a avut o valoare programată de 500 milioane lei, însă statul a atras 695 milioane lei la un randament mediu anual de 7,37%. La a doua licitație, cu scadența în aprilie 2027 și o valoare programată tot de 500 milioane lei, Trezoreria s-a împrumutat cu 920 milioane lei, la o dobândă medie anuală care a scăzut la 7,09%.

În perioada următoare, România dorește să se împrumute pe piețele externe, unde va vinde obligațiuni denominate în euro cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani. Scopul emisiunilor este acela de a acoperi deficitul bugetar și de a refinanța emisiunile externe precedente.

În ultimele ședințe ale pieței valutare, moneda națională cunoaște o tendință de depreciere față de cea unică. Cursul euro a crescut de la 5,0820 la 5,0837 lei, iar cotațiile au urcat la 5,082 – 5,086 lei.

Rezervele valutare ale BNR au scăzut la finalul lunii septembrie la 65,015 miliarde euro, faţă de 65,188 miliarde euro la 31 august 2025, însă rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2025 au urcat la 75,786 miliarde euro, faţă de 74,915 miliarde euro la 31 august 2025, consecință a scumpirii metalului galben.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%.

Euro fluctua joi în culoarul 1,1724 – 1,1758 dolari, după publicarea unor date negative venite din partea angajatorilor privați din Statele Unite, care au redus numărul locurilor de muncă, și shutdown-ul administrației federale. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3306 la 4,3258 lei.

Media francului elvețian a scăzut modest la 5,4354 lei iar cea a lirei sterline s-a întărit marginal la 5,8393 lei.

Intrarea administrației americane în primul shutdown din aproape şapte ani, în primul mandat al lui Donald Trump, a ridicat miercuri cotațiile metalului galben la maximul de 3.896,30 dolari/uncie. Joi, uncia a fluctuat între 3.852,10 și 3.892,80 dolari, astfel că prețul gramului de aur a alunecat de la 541,6013 lei la 539,2475 lei.

În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2560 zloți/euro iar al celei maghiare s-a depreciat la 389,36 forinți/euro.

Bitcoin a crescut la 118.383 – 119.483 dolari iar ether la 4.335 – 4.422 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Gramul de aur a crescut de la începutul anului cu 129 lei

Gramul de aur a crescut de la începutul anului cu 129 lei

La începutul acestei săptămâni prețul gramului de aur a atins un maxim de 530,7520 lei, care a rezistat până miercuri când s-a înregistrat un nou record istoric de 541,6013 lei, mai mult cu peste 65,5 lei față de sfârșitul lunii august. Față de începutul anului gramul a câștigat aproape 129 lei.

Creșterea prețului s-a datorat atât aprecierii monedei americane cât și majorării cotațiilor unciei de aur. Metalul galben a urcat la sfârșitul lui septembrie la 3.872,50 dolari/uncie, record care a fost depășit în prima zi de octombrie cu un vârf de 3.896,30 dolari/uncie.

Noul record este pus pe seama faptului că republicanii și democrații din Senatul și Congresul SUA nu au ajuns la un acord în ceea ce privește stabilirea bugetului pentru anul fiscal care a început în data de 1 octombrie. În aceste condiții, a început o închidere ordonată a activităţilor Guvernului federal (shutdown), măsură care poate determina reducerea plasamentelor în dolar și bonurile de Tezaur americane.

Aurul a crescut anul acesta cu peste 47%, cel mai mare avans anual începând din 1979, pe fondul majorării cererii comerciale dar și a băncilor centrale, cu scopul de a-și majora propriile rezerve în detrimentul dolarului. De altfel, reluarea ciclului de relaxare a dobânzilor de către Rezerva Federală, proces început luna trecută, va avea darul de a deprecia moneda americană.

În piața locală, cursul euro a urcat de la 5,0811 la 5,0820 lei, în contrast cu celelalte monede din regiune care au cunoscut aprecieri. O medie mai ridicată a fost atinsă în 16 mai, după ce în 8 mai a fost atins maximul istoric de 5,1229 lei. Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 5,08 – 5,084 lei.

Lichiditatea din piața monetară se menține la cote ridicate, motiv pentru scăderea dobânzilor interbancare, ceea ce s-a reflectat în valoarea indicilor ROBOR.

Astfel, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,51 la 6,50%, egalând după cinci valoarea dobânzii de politică monetară a BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,66 la 6,65%,iar cel la 12 luni a stagnat la 6,84%, față de 6,58% în data de 7 mai.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1716 – 1,1779 dolari, față de 1,1820 dolari, vârful ultimilor patru ani, atins miercurea trecută, ceea ce semnalizează tendința de depreciere a bancnotei verzi, evoluție pusă pe seama riscurilor ca Fed să-și piardă independența, urmare a presiunilor la care este supusă de către Administrația de la Casa Albă. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3247 la 4,3306 lei, față de 4,3162 lei, în urmă cu o săptămână.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4253 la 5,4373 lei, valoare apropiată de cea atinsă miercurea trecută, semn că plasamentele în această monedă rămân ridicate, considerată drept un „refugiu”, chiar dacă Banca Națională a Elveției a menținut principala sa rată directoare la 0%. Media lirei sterline a urcat la jumătatea acestei săptămâni de la 5,8159 la 5,8323 lei, față de 5,8164 lei, miercurea trecută.

Monedele din regiune au profitat de aprecierea celei unice. Media celei poloneze s-a întărit la 4,2586 zloți/euro iar a celei maghiare la 389,08 forinți/euro.

Piața cripto a răspuns cu creșteri față de situația încordată din jurul monedei americane. Bitcoin a urcat la 114.004 – 116.933 dolari iar ether la 4.124 – 4.318 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.