Aproape 30.000 de locuri de muncă au fost scoase în piață în ultima lună și, dintre acestea, aproximativ 7.500 au fost postate de la începutul lunii septembrie. În această perioadă, angajatorii caută cu preponderență candidați din segmentul entry level, dar și muncitori calificați, în condițiile în care peste 60% din numărul total de poziții deschise în această perioadă se adresează celor două categorii.

„Vorbim despre segmente în care nevoia mare de candidați este generată de două motive: pentru entry level, companiile se confruntă cu o rată mare de fluctuație a angajaților și, prin urmare, au permanent nevoie să facă înlocuiri, în timp ce muncitorii calificați au devenit o categorie cu un număr din ce în ce mai mic de candidați. Angajatorii se plâng de ani buni de lipsa instalatorilor, electricienilor, zugravilor, faianțarilor, a operatorilor de utilaje grele și, în general, a celor care au o calificare de acest tip. Asta pentru că tinerii nu mai sunt atrași de aceste meserii și, prin urmare, nu apar suficienți candidați noi, iar cei care au deja experiență au fost atrași, în ultimii ani, de salariile din străinătate și au plecat să lucreze în afara țării. Vedem deci, inclusiv candidați care au peste 40 de ani și care alică pentru job-uri entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pentru cei care intră în zona entry level și de muncitori calificați, cele mai multe joburi sunt disponibile în retail, call – center / BPO, servicii, industria alimentară, producție, construcții, transport / logistică și turism. Pe lângă locurile de muncă postate pentru ei pe eJobs.ro, alte 2.200 de joburi care se adresează aproape exclusiv candidaților fără prea multă experiență și fără studii superioare au fost postate de angajatori pe iajob.ro. În cazul acestora, jumătate dintre poziții vizează inclusiv candidații care nu au niciun fel de calificare.

„Trebuie menționat însă faptul că, în acest moment, anajatorii nu mai pun în mod obligatoriu semn de egalitate între entry level și tineri. Datele ne arată că, dacă ne uităm strict la categoria celor care nu au deloc experiență, procentul de joburi adresate lor este de aproximativ 25% din total. Se află pe a treia poziție în preferințele angajatorilor, după entry level (0 – 2 ani de experiență) și mid level (2 – 5 ani de experiență). Ce înseamnă acest lucru, mai exact: mai mult decât oricând, angajatorii caută oameni care au măcar un nivel minimal de experiență, care să aibă nevoie de o perioadă cât mai scurtă de familiarizare cu job-ul și care să ofere perspectiva stabilității la locul de muncă”, explică Bogdan Badea.

Pentru a reuși să recruteze mai rapid, a crescut și numărul de anunțuri de angajare care au salariul afișat astfel încât candidații să aibă o imagine clară și un orizont de așteptări realiste cu privire la salariul pe care ar putea să îl câștige. Astfel, potrivit datelor iajob.ro, 58,5% dintre pozițiile disponibile în ultima lună au avut salariul publicat în anunțul de angajare. Mediile salariale pornesc de la 3.500 de lei în cazul candidaților entry level și pot ajunge chiar până la 8.000 sau 9.000 de lei în cazul muncitorilor calificați precum instalatori sau electricieni cu un nivel avansat de experiență.

Datele privind aplicările se află în corelație cu cele privind job-urile – în ultima lună, cel mai mult au aplicat candidații entry-level. În ceea ce privește nivelul de studii, pe primul loc se află absolvenții, însă locul al doilea este ocupat de muncitorii calificați, care au aplicat mai mult decât studenții și muncitorii necalificați la un loc.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 23.000 de joburi. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

***

Rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

'Indicele prețurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflației de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflației în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) față de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost 5,7%', se arată în comunicatul INS.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în august, că inflația va forma o 'cocoașă' în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/09/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-9-9-in-luna-august--1483233

În data de 8 octombrie se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, de la care nu se așteaptă o reducere a dobânzilor, în așteptarea exploziei prețurilor în această lună la circa 10%, evoluție care se poate spune că face parte din „pachetele” de austeritate ale actualei coaliții de guvernare.

„A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței”, opinează Eugen Rădulescu, director al Direcției stabilitate financiară din cadrul BNR, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.

Satisfacerea excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, a făcut ca „procesul de reducere a ratei dobânzii de referință a BNR, de la vârful de 7% din ianuarie 2023, să fie stopat la 6,5%, în august 2024, când devenise evident că deficitul nu va scădea, aşa cum era prevăzut, ci va creşte”, explică Eugen Rădulescu.

Această perspectivă a stopat tendința de scădere a indicilor ROBOR, chiar dacă media zilnică a excedentului de lichiditate din piață a fost în august de 15,3 miliarde lei. El a fost „depus” la BNR la o dobândă de 5,5%, egală cu cea pentru facilitatea de depozit.

Guvernatorul BNR a declarat la jumătatea lunii trecute că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.”

Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54% față de 6,56% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68% de la 6,71%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat la nivel săptămânal de la 6,88 la 6,84%.

Cursul euro a scăzut modest de la 5,0737 la 5,0733 lei, iar cotațiile fluctuau între 5,072 și 5,077 lei.

Înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor de producție din Statele Unite, euro scădea 1,1684 – 1,1719 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3122 la 4,3297 lei.

Deprecierea monedei unice a survenit după căderea guvernului de la Paris care nu a primit din partea Parlamentului votul de încredere și declanșarea violențelor de stradă în întreaga Franța. Numirea rapidă a lui Sébastien Lecornu drept noul șef de la Palatul Matignon, nu a calmat piețele și a pus în umbră revizuirea datelor privind locurile de muncă non-agricole din Statele Unite. Conform raportului, economia SUA a creat în anul fiscal 2024, care s-a încheiat în martie 2025, cu 911.000 mai puține locuri de muncă, cea mai mare corecție înregistrată din 2002, ceea ce pune o și mai mare presiune pe Fed să reia ciclul de reducere a dobânzilor.

Francul elvețian a coborât la 4,3297 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8651 lei.

Miercurea aceasta, metalul galben fluctua între 3.617,80 – 3.658 dolari/uncie, aproape de maximul istoric atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Aprecierea metalului galben a provocat creșterea constantă a prețului gramului de aur. Acesta a urcat de la maximul de 506,4161 lei la al șaptelea record consecutiv de 508,6964 lei.

Bitcoin scădea la 110.944 – 112.831 dolari, iar ether se mișca în culoarul 4.285 – 4.384 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Criza politică din Franța a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, care au avut o evoluție negativă față de cea unică.

Cursul monedei europene a urcat de la 5,0716 la 5,0737 lei, după creșterea de vinerea trecută la 5,0787 lei, maximul ultimelor două luni, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,072 – 5,075 lei.

Presiunea pe leu va continua până la sfârșitul anului în condițiile adâncirii deficitului bugetar și a celui de cont curent. Conform datelor publicate de INS, deficitul balanţei comerciale a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, la 19,311 miliarde de euro.

Piața monetară a fost calmă, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%.

Căderea guvernului francez condus de François Bayrou, care nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris, nu a afectat performanța monedei unice față de cea americană.

Euro a urcat până la 1,1780 dolari, maximul ultimelor șapte săptămâni, în condițiile în care investitorii așteptau publicare datelor revizuite privind piața muncii din Statele Unite, care ar putea evidenția o situație precară a acesteia, motiv pentru Rezerva Federală să normalizeze mai agresiv dobânzile. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,3253 la 4,3122 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4314 la 5,4401 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8432 la 5,8581 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la un maxim de 502,5817 lei, care a durat doar o zi, la 506,4161 lei, în timp ce metalul galben își continuă marșul spre pragul de 4.000 dolari și a crescut la 3.659,40 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2540 zloți/euro iar a celei maghiare la 393,86 forinți/euro, chiar dacă oficialii băncii centrale de la Budapesta au declarat recent că în prezent se dorește stabilitatea forintului și se renunță la politica de scădere a acestuia cu scopul de a stimula exporturile, după ce economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre.

Bitcoin se aprecia ușor la 111.141 – 113.274 dolari iar ether la 4.278 – 4.381 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu