Leul a avut în septembrie o evoluție mixtă față de principalele valute, influențată de nivelul aversiunii față de risc. Cursul euro a crescut față de sfârșitul lui august cu aproape 0,9 bani, dolarul a pierdut circa doi bani, francul elvețian a câștigat 0,25 bani iar lira sterlină a urcat cu aproape 1,6 bani.

Luna s-a încheiat cu o apreciere a mediei monedei unice de la 5,0783 la 5,0811 lei, consecință a creșterii cotațiilor la 5,079 – 5,083 lei.

Indicii ROBOR au coborât la noi minime față de data de 7 mai, imediat după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Atunci BNR s-a confruntat cu o puternică presiune asupra cursului iar euro a atins un maxim de 5,1222 lei. Pentru a stopa mișcările speculative, care mizau pe atingerea pragului de 5,20 lei, banca centrală a aspirat leii din piața monetară și a vândut peste 8 miliarde de euro.

Creșterea dobânzilor interbancare au împins în sus IRCC, indicele în funcție de care se calculează rata creditelor ipotecare, care va urca în ultimul trimestru al acestui an la 6,06%, față de 5,55% în ultimele trei luni. La IRCC se adaugă marja băncilor comerciale care este de circa 2,5%. În primul trimestru al anului viitor se anticipează o valoare a indicelui de 5,70%, care se va retrage în perioada aprilie – iunie, după ce dobânzile interbancare s-au apropiat la sfârșitul acestei luni foarte mult de nivelul ratei de politică monetară practicată de BNR, care se situează la 6,5%.

În ultima ședință din septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,52 la 6,51%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,67 la 6,66%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a alunecat de la 6,85 la 6,84%, față de 6,58% în 7 mai.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1712 – 1,1761 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 5,4389 la 5,4253 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 5,4389 la 5,4253 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8217 la 5,8159 lei.

Metalul galben a atins în cursul nopții, pe segmentul asiatic al piețelor specializate un nou record de 3.872,50 dolari/uncie, după ce la începutul săptămânii a urcat până la 3.832,30 dolari/uncie. Marcarea profiturilor, care a urmat în Europa, a coborât uncia până la 3.792,40 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 530,7520 lei la 528,0976 lei, evoluție la care a contribuit și deprecierea monedei americane.

Monedele din regiune se depreciau la 4,2692 zloți/euro, respectiv 391,11 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin s-a restrâns la 112.743 – 114.847 dolari iar cea a ether la 4.139 – 4.238 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iulie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna iulie 2025 cu 1,6% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,1% comparativ cu luna iulie 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,6% comparativ cu luna iulie 2024;

- menţinerea la 5,6% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2025, la nivelul lunii precedente şi la nivelul lunii iulie 2024;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 4,7 puncte procentuale,respectiv cu 1,0 puncte procentuale faţă de luna iulie 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 29 comparativ cu luna precedentă, şi cu 10 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi scăderea numǎrului deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an faţă de luna precedentǎ.

Comparativ cu luna iulie 2024 a crescut numărul născuţilor-vii şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor ,al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2025 a înregistrat o creştere de 1,6% comparativ cu luna precedentă.

În luna iulie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2025 a crescut cu 1,1% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna iulie 2024.

În perioada 01.01.-31.07.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 0,9%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iulie 2025, a fost de 7486 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 4,9% comparativ cu luna iulie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6651 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7111 lei în industrie şi construcţii şi de 8090 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie 2025, a fost de 4472 lei, mai mare cu 0,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,6% comparativ cu luna iulie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3980 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4249 lei în industrie şi construcţii şi de 4828 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iulie 2025 a fost de 9201 lei, iar cel net de 5517 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 0,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 97,0% pentru luna iulie 2025 faţă de luna precedentă, de 247,2% faţă de octombrie 1990 şi de 97,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iulie 2025, a fost de 50944 persoane, mai mare cu 1007 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1582 persoane faţă de luna iulie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 18,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 28,1 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iulie 2025, era de 4263 persoane, în scădere cu 41 persoane faţă de luna  precedentă (-1,0%).  

Comparativ cu luna  iulie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 30 persoane (-0,7%).

La sfârşitul lunii iulie 2025, femeile reprezentau 49,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 390 persoane (9,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iulie 2025 era de 3870 persoane, reprezentând 90,8% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (91,5%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (la nivelul lunii iunie 2025 şi la nivelul lunii iulie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna iulie 2025 a fost de 6,0% (6,0% în luna iunie 2025 şi 5,7% în luna iulie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iulie 2025 a fost de 5,2% (5,4% în luna iunie 2025 şi 5,5% în luna iulie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iulie 2025 existau 120 de locuri de muncǎ vacante, din care 110 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 100 erau pentru muncitori (83,3%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iulie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi de scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.Comparativ cu luna iulie 2024, a crescut numărul născuţilor-vii şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna iulie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 198, mai mare cu 23 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24 comparativ cu luna iulie 2024.

Mortalitatea generală. În luna iulie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 312, mai mic cu 9 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 65 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna iulie 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, mai puţine cu 1 faţă de luna anterioară, respectiv cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -114 persoane în luna iulie 2025 (-146  persoane în luna iunie 2025 şi -203 persoane în luna iulie 2024).  

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iulie 2025, s-au înregistrat 134 căsătorii, mai puţine cu 9 faţă de luna precedentă şi cu 24 mai puţine faţă de luna iulie 2024.

Divorţialitatea. În luna iulie 2025 s-au înregistrat 19 divorţuri, mai multe cu 2 faţă de luna anterioară şi mai puţine cu 9 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna iunie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 32,7 milioane euro şi al importurilor CIF de 34,4 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -1,8 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-5,1%) şi  o creştere de (+3,3%) faţă de luna iunie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+34,5%), şi o scădere de (-4,9%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.VI.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (13,6%), metale comune şi articole din acestea (38,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,7%), materii textile şi articole din acestea (2,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,8%), mijloace de transport (1,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,9%).

În perioada 1.I-30.VI.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (5,2%), metale comune şi articole din acestea (40,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (12,2%), materii textile şi articole din acestea (1,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,7%), mijloace de transport (3,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,9%).

În luna iulie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică şi scăderea numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri şi scăderea numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2025, a fost de 2317, mai mare cu 10,4% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 9,4% comparativ cu luna iulie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2025, a fost de 3112, mai mic cu 0,9% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 2,0% comparativ cu luna iulie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iulie 2025, a fost de 22,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 4,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 1,0 puncte procentuale comparativ cu luna iulie 2024.

În luna iulie 2025, s-au eliberat 58 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 29 mai multe faţă de luna precedentă şi mai multe cu 10 comparativ cu luna iulie 2024.

Indicele preţurilor de consum (IPC)-Total în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%.

Rata inflaţiei -total de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%.

Rata anuală a inflaţiei -total în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.07.2025 a fost de 0,8%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,54% în primele opt luni ale anului 2025, de la 4,04% la finele lunii iulie, și a ajuns la 86,36 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.

Anul trecut, deficitul bugetar era de 80,87 miliarde de lei în aceeași perioadă, respectiv 4,59% din PIB.

Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (pp), respectiv cu 0,38 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize - și cu 0,36 pp la fondurile europene.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/09/29/deficitul-bugetar-a-urcat-la-4-54-din-pib-dupa-primele-opt-luni-din-2025--1488527

Perspectiva pierderii independenței Rezervei Federale americane, consecință a presiunilor politice ale președintelui Trump, adâncirea deficitelor bugetare ale multor state, în frunte cu Statele Unite, deprecierea dolarului, temerile privind evoluția economiei mondiale dar și majorarea cererii comerciale sau a băncilor centrale sunt printre cei mai importanți factori care ridică cotațiile metalului galben, care se apropie rapid de pragul de 4.000 dolari/uncie, valoare anticipată de Goldman Sachs sau J.P. Morgan pentru finalul acestui an.

Marțea trecută, uncia a atins un maxim de 3.790 dolari, pentru ca lunea aceasta să urce la un nou record istoric 3.832,30 dolari, avansul din ultimele 30 de zile fiind de peste 370 dolari.

Evoluția a împins lunea aceasta prețul gramului de aur de la vechiul maxim de 524,0023 lei, înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute, la 530,7520 lei, față de circa 412 lei la începutul acestui an.

În piață se observă menținerea unei anumite presiuni venite de pe segmentul cererii comerciale de valută, care împinge cursul euro în sus.

La începutul acestei săptămâni, media euro a urcat de la 5,0772 la 5,0783 lei, față de 5,0753 lei, lunea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,076 – 5,082 lei.

Nivelul dobânzilor interbancare a stagnat la valorile stabilite la sfârșitul săptămânii trecute.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,52%, cea mai scăzută valoare din 7 mai. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,67%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,85%, față de 6,58% în 7 mai.

După ce s-a împrumutat la finalul săptămânii trecute cu peste 1,3 miliarde lei, cu scadențele în octombrie 2028 și în aprilie 2035, lunea aceasta Trezoreria a atras 547,5 milioane lei scadente în septembrie 2032 pentru care a acceptat să schite o dobândă medie anuală de 7,35%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,17 – 1,1734 dolari, față de minimul de 1,1658 dolari, atins vineri, înainte de publicarea în cursul acestei săptămâni a unor indici economici importanți din Statele Unite, în timp ce Congresul american nu a reușit să ajungă la un compromis în ceea ce privește bugetul pentru următorul exercițiu financiar, care începe în data de 1 octombrie.

În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3460 la 4,3338 lei, față de 4,3117 lei, lunea trecută.

Francul elvețian a crescut modest de la 5,4363 la 5,4389 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8068 la 5,8217 lei.

În regiune, moneda maghiară s-a întărit modest la 390,53 forinți/euro iar cea poloneză s-a depreciat marginal la 4,2688 zloți/euro.

Bitcoin a crescut de la 111.000 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute, la 113.494 dolari. Ether a urcat de la 4.000 dolari la un vârf de 4.160 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu