Decizia Curții Constituționale de a admite sesizarea de neconstituţionalitate a legii care prevedea creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu, pune premierul Bolojan într-o situație stânjenitoare, acesta declarând săptămânile trecute că ar putea demisiona după o astfel de decizie.

Posibilitatea unei demisii va zdruncina coaliția de guvernare și ar pune o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut în primele opt luni la 18,8 miliarde euro.

Înainte de decizia CCR, moneda națională a avut o evoluție stabilă, în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media euro a crescut marginal de la 5,0889 la 5,890 lei.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare a continuat și la începutul acestei săptămâni, chiar dacă analiștii nu anticipează o scădere a ratei de referință a BNR care se situează din august trecut la 6,50%/an.

Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vineri de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,57 la 6,55%, iar cel la 12 luni de la 6,78 la 6,77%.

Pentru a putea asigura refinanțarea datoriei externe și locale dar și necesarul de lei pentru acoperirea salariilor bugetarilor și a pensiilor, statul român se împrumută atât din piețele internaționale cât și din cea internă.

Lunea aceasta, Finanțele au atras 281 milioane lei, cu scadența octombrie 2038 la o dobândă medie anuală de 7,12%, față de o valoare programată a emisiunii de 300 milioane lei. Tot lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu încă 500 milioane lei, sumă programată pentru emisiunea cu scadența în aprilie 2031, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,21%.

Luna trecută, statul a reușit să se împrumute din piețele externe cu 4 miliarde euro, prin vânzarea de euro-obligațiuni, la care s-au adăugat 500 milioane lei, printr-un plasament privat extern. A fost cea de de-a șapte operațiune de acest tip din 2025, totalul sumelor atrase fiind de 3,3 miliarde euro, pentru care Trezoreria a acceptat o dobândă formată din Euribor la 6 luni plus 2 puncte procentuale.

Înainte de publicarea datelor indicele prețurilor de consum din Statele Unite, care precede întâlnirea comitetului de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare, euro s-a depreciat la 1,1645 – 1,1676 dolari, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3489 lei la 4,3632 lei.

La această evoluție a contribuit și retrogradarea de către Standard & Poor's a ratingului Franței la „A+/A-1”, de la „AA-/A-1+”, în condițiile în care guvernul condus de Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu două moțiuni de cenzură

Moneda elvețiană a făcut un mic pas înapoi de la maximul istoric de 5,5096 lei, stabilit vineri, la 5,5040 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8416 la 5,8595 lei.

Metalul galben se tranzacționa lunea aceasta între 4.218,40 și 4.272 dolari/uncie, mai jos față de maximul istoric de 4.380,10 dolari/uncie, după ce săptămâna trecută a atins zilnic noi recorduri. Această evoluție a provocat scăderea gramului de aur de la recordul de 606,5699 lei la 598,0182 lei, în ciuda aprecierii monedei americane.

Lunea aceasta bitcoin stagna în jurul pragului de 110.000 dolari, față de 125.689 dolari, în urmă cu o săptămână.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul se tranzacționa joi într-un culoar apropiat de cel de la jumătatea săptămânii, pe fondul reducerii aversiunii față de risc, iar metalul galben a atins un nou maxim istoric.

Cursul euro a scăzut marginal de 5,0885 la 5,0884 lei iar transferurile se realizau în culoarul 5,085 – 5,09 lei.

Lichiditatea ridicată din piața monetară, în condițiile în care băncile preferă să-și „parcheze” excedentul de lei în depozite la BNR pentru care primesc o dobândă de 5,5%, în loc să caute modalități noi care se stimuleze creditarea populației sau companiilor, a adus o scădere mai consistentă a indicilor ROBOR.

În aceste condiții, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,46 la 6,41%, mai jos față de rata de politică monetară care se află la 6,5%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,58% iar cel la 12 luni de la 6,81 la 6,79%.

La rândul ei, Trezoreria a profitat de excesul de lei din piață și s-a împrumutat cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată. Scadența titlurilor de stat este în aprilie 2035, iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,04%.

Pentru a ține bugetul de stat pe linia de plutire, Finanțele apelează și la piețele externe, prin emisiuni publice sau plasamente private. La începutul acestei luni, Trezoreria a atras 4 miliarde de euro care s-au adăugat 500 milioane euro prin intermediul unui plasament privat, cu scadența în august 2030 și o dobândă de circa 4%.

Decizia guvernului francez de a amâna reforma sistemului de pensii, ceea ce i-a permis să reziste la două moțiuni de cenzură, a influențat pozitiv evoluția euro care se tranzacționa în culoarul 1,1642 – 1,1675 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3738 la 4,3642 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,4659 la 5,4799 lei, iar lira sterlină de la 5,8384 la 5,8646 lei.

Prețul gramului de aur care a atins la jumătatea săptămânii un record de 589,7493 lei, a urcat joi la unul nou de 593,6640 lei, consecință a aprecierii constante a metalului galben.

Joia aceasta, uncia de aur a atins un nou maxim de 4.252,10 dolari, după creșterea de la jumătatea săptămânii la 4.219,10 dolari.

Uncia a crescut în ultimele 30 de zile cu 567 dolari, iar față de aceeași perioadă a anului trecut a câștigat 1.570 dolari.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2517 zloți/euro, respectiv 389,35 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 109.722 – 111.965 dolari iar ether fluctua în culoarul 3.946 – 4.081 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În data de 5 septembrie prețul gramului de aur depășea în premieră pragul de 500 lei. A urmat o perioadă de creșteri repetate ale prețului, fiind atinse aproape zilnic noi maxime istorice.

În prezent, metalul galben se apropie cu rapiditate de pragul de 600 lei. Miercurea aceasta, gramul a urcat de la 584,3822 lei la 589,7493 lei, după ce recordul de marți de 4.186,30 dolari, a fost depășit la jumătatea acestei săptămâni când uncia a crescut la 4.219,10 dolari.

Evoluția se datorează mai multor factori, precum achizițiile mari făcute de băncile centrale din întreaga lume, majorarea cererii comerciale dar și a fondurilor ETF care se bazează pe aur, dar și a investitorilor privați, care caută plasamente considerate sigure, în condițiile în care dolarul și randamentele bonurilor de Tezaur americane se află pe o pantă descendentă.

Efectele negative sunt amplificate de politicile administrației de la Casa Albă, precum războiul tarifelor comerciale, în special cel cu China, sau impunerea unor taxe suplimentare la importurile de lingouri de aur din Elveția, dar și presiunile puse pe Rezerva Federală în privința reducerii dobânzilor. La acestea se adaugă blocarea (shut down) sistemului federal, după intrarea la 1 octombrie în noul an fiscal, în condițiile în care republicanii și democrații nu au căzut de acord în privința bugetului pentru următoarele 12 luni.

Președintele Fed, Jerome Powell, și-a exprimat marți temerile privind instabilitatea pieței muncii din SUA și a afirmat politica monetară va fi stabilită în funcţie de evoluţiile economice, pentru a reduce inflaţia aflată peste ţinta de 2%.

Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media a crescut modest de la 5,0879 la 5,0885 lei, față de vârful de 5,0963 lei, atins la jumătatea săptămânii trecute.

În ciuda creșterii inflației la aproape 10% și perspectiva ca și în octombrie prețurile să urce cu peste 9%, nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a determinat o scădere constantă, dar lentă, a indicilor ROBOR.

La jumătatea acestei săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,47 la 6,46%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,61% iar cel la 12 luni la 6,81%.

După câteva ședințe de aprecierea a monedei americane, marcările de profit au schimbat tendința, iar cea europeană a urcat miercurea aceasta la 1,1602 – 1,1646 dolari, cotații apropiate de cele de la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul dolarului a coborât de la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, la 4,3738 lei.

Miercurea trecută, francul elvețian a crescut la 5,4805 lei pentru ca la jumătatea acestei săptămâni să coboare la 5,4659 lei. În același interval, cursul lirei sterline a alunecat de la 5,8842 la 5,8384 lei.

Aprecierea monedei unice a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze la jumătatea acestei săptămâni, la 4,2556 zloți/euro, respectiv la 390,45 forinți/euro.

Bitcoin a atins în 3 octombrie un record de 125.689 dolari, după care a alunecat joia trecută aproape sub 107.000 dolari. La jumătatea acestei săptămâni, principala criptomonedă fluctua între 111.493 și 113.637 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-septembrie a anului 2025, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1396,11 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 184,83 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 560,73 milioane lei,cu 83,35 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit: 86,75 milioane lei;

- impozit pe venit: 218,71 milioane lei;

- TVA: 122,84 milioane lei;

- accize: 1,05 milioane lei;

- alte venituri: 131,38 milioane lei.                

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 835,38 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 101,59 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2024.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-septembrie 2025 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat: 544,27 milioane lei;

- bugetul asigurărilor de șomaj: 10,50 milioane lei;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 280,61 milioane lei.

În perioada ianuarie - septembrie 2025,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 53,59 milioane lei.