Analiză

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna august 2020

Octavian Câju Analiza 30 Octombrie 2020

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2020 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna august 2020 cu 13,1% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 22,5% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2019;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 7,7% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 8,0% comparativ cu luna august 2019;

- menţinerea la acelaşi nivel a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2020 faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna august 2019;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi scăderea cu 18,9 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă cu 1 şi creşterea cu 18 faţă de luna august 2019;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi scăderea numărului divorţurilor. Comparativ cu luna august 2019, a crescut numǎrului născuţilor-vii, numărul deceselor generale, numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul căsătoriilor

Producţia industrială realizată în luna august 2020 a înregistrat o scădere cu 13,1% comparativ cu luna precedentă.

În luna august 2020, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna august 2020, a fost mai mare cu 22,5% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2019. S-au înregistrat creşteri în:industria alimentară,fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtiei, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice şi fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august 2020, a fost de 4458 lei, mai mic cu 6,0% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 8,0% comparativ cu luna august 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4193 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3784 lei în industrie şi construcţii şi de 4893 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2020, a fost de 2726 lei, mai mic cu 7,7% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 8,0% comparativ cu luna august 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2510 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2476 lei în industrie şi construcţii şi de 2912 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2020 a fost de 5337 lei, iar cel net de 3275 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 2,9%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 97,1% pentru luna august 2020 faţă de luna precedentă, de 220,4% faţă de octombrie 1990 şi de 104,8 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2020, a fost de 45053 persoane, mai mare cu 91 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 32 persoane faţă de luna august 2019.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,3 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 25,1 mii salariaţi în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2020, era de 3765 persoane, în creştere cu 25 persoane faţă de luna precedentă (+0,7%).

Comparativ cu luna august 2019, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 450 persoane (+13,6%).

La sfârşitul lunii august 2020, femeile reprezentau 52,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 881 persoane (23,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 155 persoane (4,1% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii august 2020 era de 2729 persoane, reprezentând 72,5% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (84,0%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2020, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,1% în luna iulie 2020 şi 3,7% în luna august 2019).

Pentru femei, rata şomajului în luna august 2020 a fost de 4,5% (4,4% în luna iulie 2020 şi 3,6% în luna august 2019).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2020 a fost de 3,8% (3,9% în luna iulie 2020 şi 3,7% în luna august 2019).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2020 existau 896 de locuri de muncǎ vacante, din care 425 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 394 erau pentru muncitori (44,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna august 2020, comparativ cu luna precedentă a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an, de scăderea numărului divorţurilor. Comparativ cu luna august 2019, a crescut numǎrului născuţilor-vii, numărul deceselor generale, numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul căsătoriilor .

Natalitatea. În luna august 2020, numărul născuţilor-vii a fost de 248, mai mare cu 17 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10 faţă de luna august 2019.

Mortalitatea generală. În luna august 2020, numărul deceselor înregistrate a fost de 389, mai mare cu 16 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 72 faţă de luna august 2019.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2020 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an, mai multe cu 1 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 2 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -141 persoane în luna august 2020 (-142 persoane în luna iulie 2020 şi -79 în luna august 2019).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna august 2020, s-au înregistrat 211 căsătorii, mai multe cu 50 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 73 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Divorţialitatea. În luna august 2020 s-au înregistrat 32 divorţuri, mai puţine cu 6 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 13 comparativ cu luna august 2019 .

În luna iunie 2020, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 15,7 milioane euro şi al importurilor CIF de 21,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 5,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (-25,3%) şi respectiv faţă de luna iunie 2019 (-31,5%), importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă (+54,5%) şi o scădere faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent (-27,4%).

În perioada 1.I-30.VI.2020 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (18,2%), metale comune şi articole din acestea (37,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (20,3%), materii textile şi articole din acestea (6,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (7,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.VI.2020, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (37,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,8%), materii textile şi articole din acestea (4,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,8%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (6,4%), mijloace de transport (5,5%), produse vegetale (5,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,4%).

În luna august 2020 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna august 2020, a fost de 1676 mai mare cu 7,3% comparativ cu luna anterioară şi mai mică cu 39,1% comparativ cu luna august 2019.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 73,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce sosirile înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 10,7%.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2020, a fost de 3433, mai mare cu 19,0% comparativ cu luna anterioară şi mai mică cu 58,8% comparativ cu luna august 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 79,2% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce înnoptările înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 8,5%.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august 2020, a fost de 15,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 18,9% puncte procentuale comparativ cu luna august 2019.

În luna august 2020, s-au eliberat 52 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 1 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 18 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Rata inflaţiei, a fost în luna august 2020 de -0,05% faţă de luna precedentă şi de 2,68% faţă de luna august 2019.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.08.2020, a fost de 0,2%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

În luna august 2020 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,08%),

tarifele serviciilor (+0,21%) şi au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,41%).

Analiștii financiari anticipează deprecierea leului

Octavian Câju Analiza 26 Octombrie 2020

Evoluția cursului euro/leu a fost una calmă, însă mișcările din piață au necesitat, din nou, intervențiile punctuale ale BNR, după ce la începutul perioadei, BCE a publicat un maxim istoric al cotației euro de 4,8768 lei.

Vineri, agenția Moody’s a decis să publice nota României după alegerile parlamentare, care se vor desfășura în decembrie. Ratingul este condiționat, în prezent, de nivelul majorării pensiilor. O creștere de 40%, așa cum a votat PSD, ar arunca titlurile de stat românești la „gunoi” (junk), situație în care leul se va deprecia, dobânzile (ratele la credite) vor crește iar recesiunea economică ar exploda ceea ce ar impune un nou acord cu FMI, implicit majorări de taxe și impozite, inclusiv TVA.

În acest moment, nota acordată datoriei guvernamentale este aa3/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, cu perspectiva de ţară negativă.

Decizia Moody’s a avut ca efect scăderea cotațiilor euro pe piețele internaționale până la 4,857 lei. Luni, media a fost stabilită la 4,8731 lei iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,871 – 4,875 lei, cu închiderea la 4,873 lei.

La sfârșitul acestei săptămâni este așteptată decizia Fitch, care ar putea fi una asemănătoare cu cea a Moody’s. Într-o astfel de situație presiunea pe cursul de schimb se va reduce semnificativ și nu va mai necesita intervenții din partea BNR.

Perspectivele pentru leu rămân negative, așa cum o arată sondajul realizat în septembrie în rândul membrilor CFA România. Conform acestuia valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este 4,9284 lei/euro, în creștere de la 4,8886 lei/euro la sondajul realizat în august. În cazul valorii medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 12 luni aceasta a crescut de la 4,9777 lei, în august, la 4,9996 lei/euro.

Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1703 și 1,1869 dolari, cotațiile de la finalul perioadei fiind de 1,1803 – 1,1861 dolari.

Perechea va fi influențată de alegerile prezidențiale din Statele Unite, unde se vor reînnoi și cea mai mare parte a mandatelor parlamentare, de negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie referitoare la Brexit şi de potenţialele restricţii suplimentare care vor fi impuse în Europa, generate de valul al doilea al pandemiei.

La noi, cursul dolarului a coborât de la 4,1456 la 4,1135 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,1224 lei.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,07 și 1,075 franci/euro, iar cursul ei s-a mișcat în culoarul 4,5396 – 4,5487 lei, cel de la finalul intervalului fiind stabilit la 4,5473 lei.

Media lirei sterline a fluctuat între 5,3552 și 5,3917 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 254,7806 lei, la începutul perioadei, la 252,3262 lei, la finalul ei. Scăderea s-a datorat evoluției unciei pe piețele specializate, care a fluctuat în jurul pragului de 1.900 dolari, dar și deprecierii monedei americane.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,16%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,18% iar cel la 12 luni la 2,18%.

Bitcoin a urcat pe platformele specializate până aproape de 13.500 dolari, valoare aproape dublă față de cotațiile de la începutul anului

Analiza cuprinde perioada 20 – 26 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro așteaptă un nou maxim istoric

Octavian Câju Analiza 20 Octombrie 2020

A treia săptămână din octombrie a fost una a intervențiilor BNR în piața valutară. Scopul a fost de a proteja leul, care s-a confruntat cu creșterea aversiunii față de risc care a provocat ieșiri de capital și deprecierea altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut de la 4,8734 la 4,8746 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,8750 lei, înregistrat în 27 septembrie. Tranzacțiile din ultima ședință a perioadei se realizau în culoarul 4,874 – 4,88 lei, piața închizându-se la 4,877 lei.

Vânzările punctuale de valută ale băncii centrale, realizate, de obicei, înainte de anunțarea cursului de schimb, nu s-au reflectat în cotația medie stabilită de BCE, cea de joia trecută fiind stabilită la recordul istoric de 4,8765 lei.

Creșterea aversiunii față de risc a produs deprecierea monedelor din regiune. Media celei poloneze a urcat de la 4,4798 la 4,5621 zloți euro, scăderea față de finalul lui 2019 fiind de aproape 7,2%. Moneda maghiară a coborât de la 356,61 la 365,44 forinți/euro, deprecierea față de începutul anului fiind de aproape 11%.

Valul al doilea al pandemiei a impus statelor europene luarea unor măsuri restrictive. S-a adăugat lipsa unui acord comercial post-Brexit, motive care au determinat majorarea plasamentelor în monede considerate drept „refugiu”, precum dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Chiar dacă deficitul fiscal bugetar anual al SUA a ajuns la 3.130 miliarde dolari, de trei ori mai mare decât cel din 2019, dublu faţă de recordul anterior de 1.400 de miliarde de dolari din 2009, moneda americană a avut o evoluție apreciativă față de cea unică, care a scăzut de la 1,1828 la 1,1654 dolari.

La sfârșitul intervalului, piețele așteptau deciziile de politică monetară ale BCE iar euro a crescut la 1.1703 – 1,1792 dolari.

Moneda elvețiană s-a apreciat până la 1,07 – 1,073 franci/euro, iar media ei a urcat de la 4,5287 la 4,5503 lei. Cea de la finalul perioadei a fost stabilită la 4,5464 lei.

Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,3746 și 5,3977 lei, la începutul acestei săptămâni el fiind stabilit la 5,3917 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat între 253,4660 și 255,3387 lei, cel de luni fiind stabilit de BNR la 254,7806 lei. Uncia de aur fluctua între 1.901 și 1.914 dolari, față de 1.920 – 1.931 dolari la începutul perioadei.

Evoluția pieței monetare a fost stabilă, identică cu cea din ultimele ședințe ale săptămânii trecute, semn că a fost echilibrul între cerere și ofertă.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,10%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,12% iar cel la 12 luni la 2,13%.

De la o cotație de peste 11.700 dolari, bitcoin a scăzut vineri pe platformele specializate la aproape 11.200 dolari dar a încheiat intervalul la 11.400 – 11.500 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 19 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro pregătește noi recorduri

Octavian Câju Analiza 13 Octombrie 2020

Chiar dacă ne aflăm în valul al doilea al pandemiei autoritățile nu mai doresc să pună țara sub lacăt, măsură care ar periclita și mai mult revenirea economică.

Datele prezentate la începutul acestei săptămâni de INS nu sunt încurajatoare în ceea ce privește evoluția economiei românești.

Conform INS comparativ cu septembrie 2019 rata inflației anuale a crescut luna trecută cu 2,5%, una dintre cele mai ridicate din UE, dar este mai mică decât în august când preţurile de consum au urcat cu 2,7%.

Pe de altă parte, companiile românești au exportat în primele opt luni din acest an bunuri și servicii în valoare de 38,73 miliarde euro, în scădere față de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 15,3%, în tim importurile s-au redus cu 11,2% la 50,25 miliarde euro.

Leul așteaptă, de asemenea, notele pe care agențiile de rating Moody´s și Fitch urmează să le acorde României în ultima parte a lunii. O eventuală trecere la categoria „gunoi” (junk) va face ca euro să atingă cu rapiditate pragul de 4,9 lei.

Situația este foarte încordată, ceea ce a făcut ca BCE să anunțe miercurea trecută un maxim al cotației de 4,8760 lei/euro.

Pe plan local, media euro a crescut de la 4,8695 la 4,8742 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,8718 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,869 și 4,875 lei cu închiderea la 4,872 lei.

Externarea din spital a președintelui Trump, care este infectat cu noul coronavirus, a ținut aversiunea față de risc la valori scăzute și a redus plasamentele în moneda americană, considerată drept un refugiu în momentele politico-economice tensionate.

Investitorii mizau pe un acord între Casa Albă, democrați și republicani privind noile măsuri de stimulare pentru economia SUA, ceea ce a redus cererea de monedă americană, ea depreciiindu-se la 1,1792 – 1,1832 dolari/euro.

Cursul dolarului american a crescut joia trecută până la 4,1468 lei dar a încheiat perioada la 4,1290 lei.

Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,5163 și 4,5287 lei, influențată de culoarul îngust de tranzacționare care s-a limitat la 1,074 – 1,08 franci/euro.

Cursul lirei sterline s-a mișcat între 5,3407 și 5,3746 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 251,7433 la 255,1347 lei, influențat de creșterea unciei până la 1.920 – 1.931 dolari.

Indicii ROBOR au avut o evoluție ascendentă, lichiditatea din piață fiind mai mică față de acum trei săptămâni, când ratele dobânzilor se situau la valori care se mai înregistrau în noiembrie 2017.

La sfârșitul perioadei indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,10%, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 2,11 la 2,12%, în timp ce indicele la 12 luni a crescut de la 2,13 la 2,14%.

Deprecierea monedei americane și creșterea apetitului pentru risc a produs un salt al bitcoin pe platformele specializate la aproape 11.500 dolari, față de un minim de 10.500 dolari la începutul intervalului.

Analiza cuprinde perioada 6 – 12 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an

Octavian Câju Analiza 12 Octombrie 2020

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an, de la 2,7% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,96%, serviciile cu 2,89%, iar mărfurile nealimentare cu 0,62%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna septembrie 2020, comparativ cu luna septembrie 2019, au crescut cu 2,5%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2019 - septembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2018 - septembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,8%", se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

"Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022", se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.