Direcția Regională de Statistică Călărași (DRS) a prezentat evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2020 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2020 cu 22,3% faţă de luna precedentă, respectiv cu 0,2% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2019;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,8% faţă de luna precedentă, respectiv cu 7,6% comparativ cu luna octombrie 2019;

- menţinerea la acelaşi nivel a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2020 faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2019

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 6,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară, respectiv cu 15,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă cu 14 şi scăderea cu 1 faţă de luna octombrie 2019;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, creşterea numǎrului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al deceselor sub 1 an. Comparativ cu luna octombrie 2019, a crescut numǎrului născuţilor-vii, numărul deceselor generale şi a scăzut numărul căsătoriilor, numărul divorţurilor. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2020 a înregistrat o scădere cu 22,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna octombrie 2020, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,5% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2020, a fost mai mică cu 0,2% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2019. S-au înregistrat scăderi în: fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria metalurgică şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.                                                                                                                                                    

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2020, a fost de 4543 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,7% comparativ cu luna octombrie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4340 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3744 lei în industrie şi construcţii şi de 5039 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2020, a fost de 2780 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,6% comparativ cu luna octombrie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2616 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2451 lei în industrie şi construcţii şi de 3001 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2020 a fost de 5452 lei, iar cel net de 3343 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 0,7%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,5% pentru luna octombrie 2020 faţă de luna precedentă, de 224,8% faţă de octombrie 1990 şi de 104,9 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2020, a fost de 45222 persoane, mai mare cu 47 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 119 persoane faţă de luna octombrie 2019.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,3 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 25,2 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2020, era de 3730 persoane, în creştere cu 16 persoane faţă de luna precedentă (+0,4%).  

Comparativ cu luna octombrie 2019, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 421 persoane (+12,7%).

La sfârşitul lunii octombrie 2020, femeile reprezentau 52,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 764 persoane (20,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 136 persoane (3,6% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2020 era de 2830 persoane, reprezentând 75,9% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (83,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2020, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,1% în luna septembrie 2020 şi 3,6% în luna octombrie 2019).

Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2020 a fost de 4,4% (4,4% în luna septembrie 2020 şi 3,6% în luna octombrie 2019).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2020 a fost de 3,8% (3,7% în luna septembrie 2020 şi 3,7% în luna octombrie 2019).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2020 existau 524 de locuri de muncǎ vacante, din care 395 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 311 erau pentru muncitori (59,4%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă a fost caracterizată de scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, de creşterea numǎrului deceselor generale şi de menţinerea la acelaşi nivel al deceselor sub 1 an. Comparativ cu luna octombrie 2019, a crescut numǎrului născuţilor-vii, numărul deceselor generale şi a scăzut numărul căsătoriilor şi al divorţurilor. Numărul deceselor sub un an s-a menţinut la acelaşi nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Natalitatea. În luna octombrie 2020, numărul născuţilor-vii a fost de 230, mai mic cu 36 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 10 faţă de luna octombrie 2019.

Mortalitatea generală. În luna octombrie 2020, numărul deceselor înregistrate a fost de 445, mai mare cu 88 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 83 faţă de luna octombrie 2019.

Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2020 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.                                         

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -215 persoane în luna octombrie 2020 (-91 persoane în luna septembrie 2020 şi -142 în luna octombrie 2019).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2020, s-au înregistrat 168 căsătorii, mai puţine cu 21 faţă de luna precedentă, respectiv cu 20 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Divorţialitatea. În luna octombrie 2020 s-au înregistrat 22 divorţuri, mai puţine cu 2 faţǎ de luna precedentǎ, respectiv cu 20 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna august 2020, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 19,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 13,9 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 5,2 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (- 41,0%) şi respectiv faţă de luna august 2019 (-13,7%), importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (- 40,5%) şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent (-27,0%).

În perioada 1.I-31.VIII.2020 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (23,5%), metale comune şi articole din acestea (35,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,3%), materii textile şi articole din acestea (6,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,5%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VIII.2020, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (34,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,3%), materii textile şi articole din acestea (5,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,1%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (8,9%), mijloace de transport (5,7%), produse vegetale (4,7%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,7%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,2%).

În luna octombrie 2020 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna octombrie 2020, a fost de 974 mai mică cu 26,8% comparativ cu luna anterioară, respectiv cu 60,9% comparativ cu luna octombrie 2019.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 66,3% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce sosirile înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 12,1%.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2020, a fost de 1518, mai mică cu 45,0% comparativ cu luna anterioară, respectiv cu 71,3% comparativ cu luna octombrie 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 65,5% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în timp ce înnoptările înregistrate în structurile de tip motel au reprezentat 14,5%.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2020, a fost de 6,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 6,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 15,1 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2019.

În luna octombrie 2020, s-au eliberat 41 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 14 faţă de luna anterioară şi mai puţine cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Rata inflaţiei, a fost în luna octombrie 2020 de 0,22% faţă de luna precedentă şi de 2,24% faţă de luna octombrie 2019.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2020, a fost de 0,2%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,3%). În luna octombrie 2020 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,11%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,31%), respectiv tarifele serviciilor (+0,22%).  

Odată plătite taxele și impozitele la bugetul de stat dar și salariile sau primele angajaților înainte de Crăciun, volumul ofertei comerciale s-a redus iar leul a revenit pe depreciere.

Vineri, pe piețele asiatice, atunci când în Europa se sărbătorea Crăciunul, cotațiile euro au sărit până la un maxim de 4,888 lei. Luni, la redeschiderea pieței locale, tranzacțiile se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,871 – 4,875 lei, iar media monedei unice a urcat de la 4,8720 la 4,8735 lei.

Nivelul aversiunii față de risc s-a redus semnificativ după ratificarea de către Donald Trump, care mai este președinte până în data de 20 ianuarie, când va preda mandatului lui Joe Biden, a planului de relansare economică în valoare de 900 de miliarde de dolari, dar și semnarea acordului post-Brexit de către Uniunea Europeană și Regatul Unit sau începerea vaccinării la scară globală.

Euro a crescut luni la 1,2181 – 1,2250 dolari iar cursul monedei americane a alunecat de la 3,9944 la 3,9904 lei.

Creșterea apetitului pentru risc a provocat deprecierea monedei elvețiene la 1,084 – 1,089 franci/euro, cursul ei coborând de la 4,4972 la 4,4808 lei.

Disputele politice apărute în Marea Britanie după semnarea acordului post-Brexit și posibilitatea ca Banca Angliei să treacă dobânda sa cheie în teritoriu negativ, începând cu 2021, au depreciat lira sterlină al cărei curs a fost stabilit la 5,3833 lei față de 5,4354 lei, joia trecută.

Prețul gramului de aur a crescut luni de la 240,5762 la 241,0851 lei. Majorarea s-a datorat faptului că uncia a urcat dimineață până la 1.896 dolari, după care s-a retras la 1.872 dolari.

Volatilitatea dobânzilor interbancare continuă să fie foarte redusă.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 2,04 la 2,03%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,09 la 2,10% iar cel la 12 luni s-a oprit la 2,14%.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,5084 la 4,4879 zloți/euro, în timp ce media celei maghiare s-a depreciat de la 362,34, valoare stabilită miercuri, la 363,46 forinți/euro.

Bitcoin a crescut duminică pe platformele specializate până la 28.331 dolari, valoare care reprezintă un nou maxim istoric. Luni, pe fondul marcărilor de profit, criptomoneda a coborât la 26.200 – 27.200 dolari.

Reamintim că de la valori de 6.000 – 8.000 dolari, la începutul anului, bitcoin a scăzut la începutul pandemiei până la 4.000 dolari.

Evoluția actuală este consecința creșterii interesului pentru criptomonede odată cu demararea unor noi proiecte, o parte dintre ele instituționalizate.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Reducerea ofertei comerciale de valută și o ușoară creștere a aversiunii față de risc, au provocat majorarea cursului euro în ajunul Crăciunului de la 4,8705 la 4,8720 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,868 – 4,874 lei.

Amenințarea ca președintele Donald Trump să nu semneze acordul în valoare de 920 miliarde de dolari votat de Congres american, care are scopul de a stimula economia SUA și a proteja populația, a provocat o apreciere a euro la 1,2184 – 1,2216 dolari.

În piața locală, media dolarului american a coborât joi de la 3,9971 la 3,9944 lei.

Moneda elvețiană stagna la 1,082 – 1,085 franci/euro iar cursu ei a urcat de la 4,4941 la 4,4972 lei.

Traderii internaționali sperau că Londra și Bruxelles-ul vor reuși să semneze în ultima clipă un acord comercial post-Brexit. Acesta a făcut ca lira să urce la 1,1068 – 1,1170 euro iar cursul să crească pe piața locală de 5,3664 la 5,4354 lei.

Prețul gramului de aur a urcat joi de la 239,8500 la 240,5762 lei. Creșterea s-a datorat ușoarei aprecieri a unciei pe piețele specializate la 1.873 – 1.880 dolari.

Odată trecută perioada de achitare a taxelor și impozitelor la buget, dobânzile interbancare s-au stabilizat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,04%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 2,09% iar cel la 12 luni la 2,14%.

Marcările de profit au provocat scăderea bitcoin pe platformele specializate la 22.700 – 23.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata şomajului în trimestrul III din acest an a fost de 5,2%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi.

În perioada menţionată, rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,4%, iar în rândul femeilor de 5%.

"Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,4 puncte procentuale (5,4% la bărbaţi faţă de 5,0% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,2 puncte procentuale (5,9% în mediul rural, faţă de 4,7% în mediul urban)", arată INS.

Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (19,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Potrivit datelor INS, în trimestrul III 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 71,2%, cu 1,2 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul III al anului 2020, de 66%, în creştere faţă de trimestrul anterior cu 0,8 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,9% faţă de 56,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (67,4% faţă de 64,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%.

De asemenea, în al treilea trimestru al anului 2020, populaţia activă a României era de 9,027 milioane de persoane, din care, 8,555 milioane de persoane erau ocupate şi 472.000 şomeri.

Sursa www.agerpres.ro