Principalul eveniment al perioadei analizate a fost reprezentat de ședința de politică monetară a BNR, a patra din acest an. INS a anunțat o inflație an/an în aprilie de 13,76% iar prognoza băncii centrale în privința evoluției inflației indică pentru sfârșitul anului un nivel de 12,5%, față de precedenta anticipație care a fost de 9,5%, respectiv la 6,7% în decembrie 2023, de la 3,2%.

Aceste date au impus BNR o majorare a dobânzii sale de politică monetară de la 3 la 3,75%, care rămâne însă cea mai scăzută valoare din regiune.

Piața monetară a răspuns la decizia băncii centrale iar indicii ROBOR au urcat la maxime care se mai înregistrau în martie 2003. Comparativ cu începutul săptămânii trecute ei au crescut cu 6 – 9%, în funcție de scadență.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la 5,52% față de 5,20% la începutul începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la 5,71% față de 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut la 5,94% de la 5,40%.

Segmentul valutar nu a fost afectat de mișcările înregistrate pe cele internaționale și s-a menținut stabil în ultimele opt luni. Cursul euro a fluctuat între 4,9457 și 4,9480 lei, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,9469 lei iar transferurile s-au efectuat în culoarul 4,945 – 4,949 lei, față de un minim de 4,936 lei, atins dimineață înainte de deschiderea pieței locale.

Cursul monedei americane a atins vinerea trecută un nou record de 4,7643 lei, efect al deprecierii euro la 1,035 – 1,0419 dolari, dar a scăzut luni la 4,7475 lei, după creșterea cotațiilor la 1,0389 – 1,0427 dolari.

Analiștii consideră pragul de 1,0340 dolari ca fiind unul crucial. Se anticipează o revenire, după 20 de ani, a euro la paritatea cu dolarul, în condițiile în care Rezerva Federală a început, deja, un raliu de majorare a dobânzii sale de referință în timp ce BCE nu pare dispusă să o readucă în teritoriu pozitiv din cauza amenințării reprezentată de recesiune în zona euro.

Media francului elvețian a fluctuat între 4,7082 și 4,7627 lei, perioada fiind încheiată la 4,7246 lei. După o scădere la 5,7757 lei, cursul lirei sterline a urcat luni la 5,8072 lei.

Metalul galben a atins lunea aceasta un minim al ultimelor aproape patru luni de 1.786,60 dolari/uncie, față de 2.070 dolari în martie, scăderea fiind cauzată de creșterea puternică a monedei americane. BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 274,9970 lei față de 279,3842 lei la sfârșitul săptămânii trecute.

Criptomonedele aveau o evoluție mai calmă la începutul acestei săptămâni, după scăderea brutală de joia trecută, pusă pe seama TerraUSD, o așa-numită monedă stabilă, aceasta fiind legată de dolar, care a pierdut 98% din valoarea ei în ziua respectivă.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 29.325 – 31.924 dolari, după scăderea de joi la 25.400 dolari, cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Ether fluctua între 1.990 și 2.144 dolari, față de minimul de 1.729 dolari atins săptămâna trecută.

Analiza cuprinde perioada 9 – 13 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În luna martie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6401 lei, cu 342 lei (+5,6%) mai mare decât în luna februarie 2022. Câştigul salarial mediu net a fost 3937 lei, în creștere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9968 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2079 lei).

Martie 2022 comparativ cu Martie 2021

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,0%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum           

Indicele câştigului salarial real a fost 100,8% ȋn luna martie 2022 față de luna martie 2021.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,8% ȋn luna martie 2022 față de luna februarie 2022.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 234,2%, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2022.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Martie 2022 comparativ cu Februarie 2022

În luna martie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 55,4% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 28,7% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 22,2% ȋn fabricarea băuturilor;
• între 12,0% și 19,0% ȋn activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de editare, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
• între 7,5% și 11,5% ȋn fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
• între 6,0% și 7,0% ȋn fabricarea produselor textile, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2022 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performante deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrari audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-3,6%), respectiv în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-0,1%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,9%), administraţie publică (+2,2%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (+0,6%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

sursa www.calarasi.insse.ro

Leul a avut o evoluție calmă în timp ce alte monede din regiune s-au depreciat după raliul ascendent din ultimele zile ale dolarului, care se apropie de un maxim al ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor valute. Cursul euro a fost stabilit la 4,9480 lei de la 4,9479 lei, în ședința precedentă. Tranzacțiile se realizau într-un culoar îngust, 4,946 – 4,949 lei.

În comunicatul de presă publicat la finalul ședinței de politică monetară a BNR se arată că „principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum și pe fondul controlului ferm exercitat asupra lichidității de pe piață și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,37 la 5,44%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,50 la 5,59%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,69 la 5,79%.

Scăderea prețurilor de consum din Statele Unite cu 0,3% în aprilie ceea a făcut ca inflația anuală să decelereze de la 8,5% în martie la 8,3% luna trecută, a înmulțit plasamentele în dolari, investitorii considerând că Rezerva Federală va continua să înăsprească agresiv politica sa monetară.

Euro a scăzut la 1,0414 – 1,0530 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6866 la 4,7224 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,7362 la 4,7627 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,7968 la 5,7790 lei, efect al tensiunilor apărute între Marea Britanie și Irlanda în ceea ce privește Protocolul referitor la statutul Irlandei de Nord.

Prețul gramului de aur a urcat de la 278,9182 la 282,0529 lei, efect al aprecierii monedei americane, care a suplinit deprecierea metalului galben la 1.842 – 1.854 dolari/uncie.

Creșterea dolarului a provocat deprecierea monedelor din regiune. Media celei maghiare a fost calculată la 382,76 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6841 zloți/euro.

Scăderile suferite de bursele pe acțiuni, în condițiile în care cererea de monedă americană s-a amplificat, s-a reflectat în deprecierea semnificativă a criptomonedelor. Cea mai afectată monedă digitală este Terra Luna care a pierdut în 24 de ore 98% din valoarea ei.

De la valori de 30.200 – 32.110 dolari, care se înregistrau miercuri, bitcoin s-a prăbușit până la 25.787 dolari, pentru apoi să urce spre 28.800 dolari iar capitalizarea ei s-a redus la 540 miliarde dolari.

Ether a scăzut sub pragul de 2.000 dolari, până la 1.729 dolari, maximul zilei fiind de 2.185 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Creșterea prețurilor de consum în aprilie cu 3,74%, a împins, conform datelor prezentate miercuri de INS, inflația anuală de la 10,15% în martie la 13,76% luna trecută, cel mai ridicat nivel începând cu ianuarie 2004.

Acestor date se adaugă creșterea deficitului comercial cu un ritm de 13,8% an/an la maximul istoric de 2,6 miliarde.

Cu toate acestea leul nu a avut de suferit, după decizia de marți a BNR de majorare a dobânzii de politică monetară de la 3 la 3,75%. Ritmul de creștere a ratei de referință ar putea accelera în lunile următoare pentru a se alinia cu dobânzile din regiune.

Săptămâna trecută, Banca Cehiei a împins dobânda de referință la 5,75% iar cea a Poloniei la 5,25%.

Piața monetară a răspuns rapid la decizia BNR. După două zile calme, indici ROBOR au crescut miercuri la valori comparabile cu cele din martie 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,21 la 5,37%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,32 la 5,50%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,41 la 5,69%

Cursul euro a crescut de la 4,6365 la 4,6866 lei iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,945 – 4,952 lei.

Piețele se arătau prudente înainte de publicarea datelor privind inflația din Statele Unite iar euro fluctua între 1,0526 și 1,0576 dolari, valori apropiate de cele de marți. Această evoluție a făcut ca media monedei americane să fie stabilită la 4,6866 lei, față de 4,6865 lei în ședința precedentă.

Francul elvețian recupera pierderea de marți iar media lui creștea de la 4,7082 la 4,7362 lei. Cursul lirei sterline se aprecia, de asemenea, de la 5,7757 la 5,7968 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut, în a cincea ședință consecutivă, de la 280,4772 la 278,9182 lei, după ce metalul galben a scăzut până la 1.836 dolari, minimul ultimelor trei luni, pentru a urca apoi la 1.854 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 379,46 forinți/euro a celei poloneze s-a apreciat la 4,67 zloți/euro.

Creșterea inflației la recorduri ale ultimelor decenii, a impus băncilor centrale să renunțe la politicile monetare relaxate, ceea ce a făcut ca piețele de acțiuni să cunoască un declin. Această evoluție a diminuat cu 800 de miliarde dolari valoarea criptomonedelor.

Miercuri, bitcoin se tranzacționa în culoarul 30.200 – 32.110 dolari, după ce a atins în ziua precedentă un minim de 29.764 dolari, care nu a mai fost atins din iulie trecut. Ether fluctua între 2.271 și 2.450 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00