Egipt, cel mai mare importator de cereale din lume, a cumpărat grâu din regiunea Mării Negre la prima licitaţie din acest an, organizată pe 14 ianuarie.
Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului african, a validat la licitaţia de la sfârşitul săptămânii trecute patru oferte, pentru o cantitate totală de 235.000 tone, la preţul mediu de 199,81 dolari pe tonă, cost care include livrarea mărfii în portul de destinaţie.
Printre ofertele câştigătoare s-a aflat şi cea a traderului Cerealcom Dolj, care ar urma să livreze egiptenilor 60.000 de tone de grâu, la preţul de 200,35 dolari/tonă. Marfa ar urma să plece din portul Constanţa la o cotaţie de 189,65 dolari/tonă. La acest preţ se adaugă costul transportului pe mare în valoare de 10,70 dolari/tonă.
Cea mai mică ofertă la această primă licitaţie din 2017 a fost depusă de Grainbow, pentru grâu rusesc, în total 60.000 tone, la un preţ de achiziţie de 187,5 dolari tona, la care se adaugă 11,39 dolari/tonă sub forma cheltuielilor de transport. O altă ofertă câştigătoare a fost cea a singaporezilor de la Olam, care vor livra în Egipt alte 60.000 tone de grâu rusesc cotat la 199,34 dolari tona (din care 11,39 dolari/tonă este valoarea transportului). În fine, compania elveţiană Glencore şi-a adjudecat 55.000 tone de grâu rusesc pe care îl va livra Egiptului la preţul de 200,64 dolari/tonă, cost ce incluze cheltuielile de transport (12,3 dolari/tonă).
La precedenta licitaţie, desfăşurată pe 29 decembrie, Egipt a achiziţionat în total 235.000 tone de grâu de panificaţie, din Rusia şi Ucraina, cu livrarea între 1 şi 10 februarie 2017.
Sursa:agroinfo.ro
Ordinul pentru stabilirea modului de implementare a Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 0040 din 13 ianuarie 2017, Act nr. 5/13 Ianuarie 2017.
Prezentul Ordin stabileşte modul de implementare a Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.
Potrivit documentului, programul se implementează pe parcursul a 3 etape succesive, după cum urmează:
a) etapa I, în care se reabilitează un număr de 40 de amenajări de irigaţii;
b) etapa II, în care se reabilitează un număr de 37 de amenajări de irigaţii;
c) etapa III, în care se reabilitează un număr de 9 amenajări de irigaţii.
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare este responsabilă pentru realizarea programului, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 793/2016 şi de prezentul ordin.
Pentru fiecare etapă de realizare, simultan pentru toate amenajările de irigaţii cuprinse, respectiv 40 de amenajări de irigaţii aferente etapei I, 37 de amenajări de irigaţii aferente etapei II şi 9 amenajări de irigaţii aferente etapei III, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare iniţiază şi derulează atât procedurile de achiziţii de servicii de proiectare, de tip expertiză tehnică, documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiect tehnic, cât şi procedurile de achiziţii pentru execuţia lucrărilor, conform legislaţiei privind achiziţiile publice.
Monitorizarea stadiului de implementare a programului se realizează atât de reprezentanţi ai direcţiei tehnice de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi de reprezentanţi din cadrul structurilor teritoriale din subordinea ministerului cu atribuţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Sursa:agroinfo.ro
Pentru prima dată în ultimii 10 ani, preţul de producător la lapte s-a situat în 2015 şi 2016, în medie, sub 30 cenţi/kg. O revenire a pieţei este necesară şi se prevede pentru prima jumătate a lui 2017.
Punctul culminant al crizei a fost în iunie 2016, când preţul laptelui la producător a fost de numai 22,8 cenţi/kg. De atunci, preţurile de producător au crescut, ajungând la finalul anului trecut la peste 30 cenţi/kg. La bursele de mărfuri, fabricile de lactate, dar şi fermierii pot asigura preţuri de 35 cenţi/kg pentru întreg anul 2017.
O cauză a creşterii preţurilor a fost, în special, reducerea producţiei de lapte la nivel mondial, dar şi o cerere crescută pentru lactate, în special din Asia de est.
sursa: agrarticker.de
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Belarus a introdus restricţii temporare privind importul de păsări din România, în contextul evoluţiei focarelor de influenţă aviară înalt patogenă.
Acest lucru este menţionat în instrucţiunile afişate pe site-ul Departamentului de Supraveghere Veterinară şi Alimentară a Ministerului Agriculturii. În document se arată că, potrivit Oficiului Internaţional pentru Epizootii, în regiunea de sud a României s-a înregistrat cel puţin un caz de influenţă aviară înalt patogenă, boală potenţial devastatoare la care este expusă o mare varietate de păsări crescute atât în sistem intensiv cât şi extensiv.
În aceste condiţii, Belarusul a interzis temporar importul de păsări vii, ouă pentru incubator, carne de pui şi toate celelalte tipuri de pui procesat, praf de ou, pene, aditivi pentru hrana animalelor, trofee de vânătoare, animale de circ sau provenind de la grădini zoologice, precum şi echipamente la mâna a doua pentru transportul, deţinerea, sacrificarea şi tranşarea păsărilor, pentru a preveni răspândirea bolii.
În acelaşi timp, autorităţile de la Minsk au revocat toate autorizaţiile eliberate anterior pentru importul din România a bunurilor menţionate mai sus.
sursa:www.agroinfo.ro
Producţia de carne de pui broiler a Poloniei, producător de top al Uniunii Europene, va continua să crească anul acesta, stimulată de cererea tot mai mare de pe pieţele externe.
Potrivit estimărilor Departamentului American al Agriculturii, producţia de carne de pasăre-medie a Poloniei a sporit cu aproximativ 15% în 2016, totalizând 2,74 milioane tone, şi va urma să crească cu încă 7 procente în prima jumătate a anului 2017.
Această evoluţie este determinată atât de consumul intern în creştere, preferinţele consumatorilor orientându-se spre carnea de pasăre în detrimentul celei de vită, apreciind ca aceasta este mai sănătoasă şi mai ieftină, dar şi de creşterea exporturilor, în principal către alte state membre ale Uniunii Europene.
"Un nivel scăzut al preţurilor pentru furajele combinate şi cererea continuă pentru exporturi sunt factorii care stimulează în acest moment producţia de carne de pasăre din Polonia", argumentează analiştii americani. Deşi majoritatea exporturilor de carne de pasăre sunt direcţionate către piaţa internă a UE, guvernul polonez încearcă să deschidă noi pieţe, inclusiv obţinerea de eligibilitate pentru a exporta în Statele Unite.
În acest moment, principalele destinaţii în afara Uniunii Europene pentru carnea de pasăre poloneză sunt Hong Kong, China şi Republica Congo.
Sursa: agroinfo.ro
