La finele saptamanii trecute, noua conducere a MADR a anuntat ca a reusit sa aduca la zi plata subventiilor pe motorina, fiind virati banii in conturile celor 11.693 de fermieri care inca nu isi primisera sumele cuvenite pentru trimestrul trei al anului trecut.

Astfel, intr-un comunicat al MADR se arata ca „in baza ordinului ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 3 din data de 11 ianuarie 2017, au fost alimentate conturile Centrelor Judetene APIA cu suma de 119,1 milioane lei aferenta cantitatilor de motorina utilizate in trimestrul III al anului 2016, urmand ca acestea sa emita in zilele urmatoare ordinele de plata catre cei 11.693 beneficiari”.

De asemenea, MADR reaminteste potentialilor beneficiari ca, pana la data de 31 ianuarie inclusiv, se depun cererile de plata a ajutorului pentru cantitatile de motorina achizitionate si utilizate in agricultura, aferente perioadei 01 octombrie – 31 decembrie 2016, reprezentand trimestrul patru al anului trecut.
Sursa:agroromania.ro

MADR va primi 17,337 miliarde lei în acest an, în creştere cu 83,4% faţă de 2016, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat de Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit documentului, citat de Agerpres, alocarea bugetară pentru MADR ar urma să se majoreze la 20,165 miliarde lei în 2018, 20,400 miliarde lei în 2019 şi la 20,417 miliarde lei în 2020.
Pentru 2017, cheltuielile curente ale MADR din bugetul de stat sunt estimate la 16,934 miliarde lei, în creştere cu 147,14% faţă de anul trecut.
2,243 MILIARDE LEI PENTRU SUBVENŢIILE FERMIERILOR
Fondurile prevăzute din bugetul de stat pentru acordarea subvenţiilor şi sprijinirea agricultorilor se ridică la 2,243 miliarde lei, în plus cu 5,43% faţă de anul 2016.
Pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din exerciţiile financiare încheiate a fost prevăzută de la bugetul de stat o sumă de 4,5 milioane lei, în scădere cu 95,7% comparativ cu cele 104,5 milioane lei alocate în 2016.
În schimb, pentru proiectele din programele perioadei actuale 2014-2020 au fost estimate fonduri de 13,12 miliarde lei, o majorare substanţială faţă de anul trecut, respectiv cu 284,17%.

În programul de investiţii publice, MADR are estimată pentru 2017 o sumă de 1,571 miliarde lei, faţă de numai 1,04 milioane lei în anul 2016.
Cheltuielile cu personalul ajung la 602,33 milioane lei, un plus de 7,72% faţă de 2016 (559,18 milioane lei). Pentru salariile de bază ale angajaţilor MADR au fost alocate 474,242 milioane lei, o majorare de 8,55% faţă de anul trecut.
Proiecţiile politicilor sectoriale pentru perioada 2017-2019 vizează un program special de refacere şi extindere a infrastructurii de irigaţii, continuarea măsurilor privind încurajarea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale şi alte sectoare care oferă posibilitatea valorificării potenţialului agroalimentar, realizarea unui program pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare pentru legume-fructe şi pentru unele produse de origine animalieră.

Programul de guvernare mai are în vedere combaterea evaziunii fiscale prin susţinerea pe termen mediu şi lung a unei cote reduse de TVA, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, finanţarea cercetării în domeniul agricol şi de dezvoltare rurală, implementarea noului pachet legislativ comunitar privind schemele de susţinere a fermierilor, un program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prin înfiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat, program de susţinere pentru produsele deficitare (tomate, carne de porc), dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor şi un program de încurajare a activităţilor din zona montană.

Sursa:agroinfo.ro

Diferitele campanii susţinute împotriva consumului de produse de origine animală, inclusiv produse lactate, au pus presiune pe consumatorii europeni, care au renunţat în bună măsură la aceste produse, invocând motive de sănătate, etice sau de mediu. Intoleranţa la lactoză a fost, de asemenea, considerată printre preocupările tot mai serioase, care afectează consumul.
Potrivit estimărilor oficiale, în ultimii zece ani, consumul de lapte de vacă pe cap de locuitor s-a redus cu aproape 5 litri. Acest declin a fost doar parţial compensat de foarte mari achiziţii de băuturi alternative, cum ar fi cele din soia (+ 0,8 kg / cap de locuitor în 10 ani). În deceniul următor, trendul descendent este de aşteptat să continue în acelaşi ritm, ajungând în 2026 la un consum anual de 53,8 kg de produse lactate per capita.
În schimb, se constată o tendinţă de stabilizare a consumului de iaurturi, în timp ce consumul de smântână ar trebui să continue să crească încet, cu toate că nu este suficient pentru a compensa scăderea consumului de lapte, consideră analiştii din domeniu.
Comerţul cu produse lactate proaspete
Până de curând, comercializarea de produse lactate proaspete în afara graniţelor UE a fost foarte limitată, dar în ultimul timp exporturile au crescut puternic (cu o rată de 55% în doi ani), în special către China, susţine raportul Comisiei Europene. Această evoluţie ar urma să stagneze pe viitor, deoarece exportul de lapte lichid (cu un conţinut de apă de 80%) nu este foarte rentabil din punct de vedere economic, chiar şi în cazul unor costuri de transport sunt reduse, din cauza utilizării containerelor goale pe drumul de întoarcere din China.
Laptele din Uniunea Europeană ar putea fi înlocuit parţial pe rafturile locale cu lapte provenind din Oceania, chiar dacă ar trebui să existe oportunităţi de piaţă pentru smântâna lichidă. La orizontul anului 2026, exportul de produse lactate proaspete este de aşteptat să ajungă la aproape 2 milioane de tone (lapte echivalent).
Pe de altă parte, în următorii zece ani, producţia UE se estimează că va creşte, în medie, cu 1,3 milioane de tone pe an. Aproximativ 75% din această creştere, respectiv 13 milioane tone între 2016 şi 2026, ar urma să fie susţinută de cinci state membre, şi anume Germania, Irlanda, Marea Britanie, Franţa şi Olanda. Pe parcursul acestei perioade, Irlanda se crede că va înregistra cea mai mare creştere procentuală (+40%), în timp ce Germania se aşteaptă să aibă cea mai mare creştere de volum (+ 3,4 milioane tone).

Sursa:agroinfo.ro

În decembrie 2016, preţurile de producător pentru cartof au fost, în medie, de 50 până la 80 cenţi/kg.
În Germania, suprafaţa cultivată cu cartofi în 2016 a fost de aproximativ 236.000 ha, un nivel scăzut, cantitatea recoltată fiind de 10 milioane de tone, astfel ceva mai scăzută faţă de alţi ani. Statele federale în care se produce mult cartof sunt Niedersachsen şi Bavaria. O creştere a suprafeţei cultivate nu se prevede pentru 2017, susţin experţii pieţelor agricole citaţi de agrarticker.de.
Întrucât cererea de materie primă din industria alimentară este acoperită, persoanele fizice cumpără mai puţini cartofi proaspeţi, iar cererea pentru marfă prelucrată este în creştere, oferta se va modifica.
Dacă e să privim în ograda proprie, pentru producătorii români anul 2016 a fost unul de excepţie, din punct de vedere al subvenţiilor primite, dar nu se vor mai întâlni cu aceste valori uriaşe, a spus fostul ministru al agriculturii Achim Irimescu, în decembrie 2016.
“A fost un an excepţional, s-a ajuns la 23.000 de euro pe hectar la cartofii de sămânţă, la 1.075 de euro pe hectarul de sfeclă de zahăr, deci au fost recorduri care nu vor mai fi la acest nivel, în mod cert”, sublinia fostul şef al MADR.

Sursa:agroinfo.ro