În Ședința Guvernului din 23 februarie 2022, a fost aprobată o Hotărâre prin care au fost aduse simplificări programelor de sprijin în sectorul vegetal, introduse prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 și Hotărârea Guvernului nr.147/2022. Astfel, potrivit noilor reglementări:

Se prelungește cu o lună termenul de depunere a cererilor pentru obținerea ajutorului de minimis pentru legumele în spații protejate (programul Tomata și alte legume în spații protejate) până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv (termenul inițial era 1 martie 2022);

Se elimină certificatul de atestare fiscală și a cazierului fiscal din cadrul documentației atașate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

”În urma dialogului cu fermierii interesați de accesarea programului Tomata, am luat decizia de a prelungi termenul de depunere a cererilor, pentru a facilita accesul la sprijin pentru cât mai mulți legumicultori. Totodată, eliminăm partea birocratică a depunerii certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal din sarcina fermierului, pentru că, așa cum am mai spus, rolul acestuia este să stea în câmp și să producă, iar rolul funcționarilor din structurile ministerului este de a-l sprijini în procesul de implementare al accesării programelor.” a declarat ministrul Adrian Chesnoiu

În luarea deciziei s-a ținut cont și de faptul că majoritatea solicitanților ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităților, a cheltuielilor necesare pentru achiziția de sămânță pentru înființarea culturilor, precum și cu alte costuri generate de încălzirea spațiilor protejate dar și a faptului că, aceștia întâmpină dificultăți în accesarea și utilizarea bazelor de date ale instituțiilor implicate în eliberarea documentelor necesare înscrierii în programe.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) aduce la cunoștința tuturor beneficiarilor PNDR că, în data de 9 februarie 2022, Tribunalul București a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva Societății de Asigurare-Reasigurare CITY INSURANCE S.A. (City Insurance).

În consecință, polițele emise de City Insurance vor înceta de drept în termen de 90 de zile de la deschiderea procedurii de faliment.

Având în vedere această situație, reamintim beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) că au obligația de a respecta prevederile articolului 23, alin. (3)   din OUG nr. 49/ 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile .

„Până la expirarea termenului de 90 de zile de la deschiderea procedurii falimentului, beneficiarii PNDR, care au proiecte în derulare, trebuie să prezinte AFIR o scrisoare de garanție bancară eliberată de o societate de asigurări autorizată. În acest sens, beneficiarii care au contractele de asigurare încheiate cu City Insurance trebuie să ia o decizie cu privire la acestea și să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid, depunând la AFIR o garanție valabilă, nu mai târziu de 29 aprilie 2022.”a precizat Dorin Dumitru OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Termenul de 90 de zile se aplică și valabilității polițelor de asigurare pentru garanția de bună execuție emise de City Insurance depuse de contractorii beneficiarilor măsurilor din PNDR în cadrul contractelor de achiziții publice.

Conform legislației în vigoare, instrumentele emise în vederea garantării executării contractului de achiziție publică trebuie, în primul rând, să fie emise de către o instituție de credit (din România sau din alt stat) sau de către o societate de asigurări autorizată și să respecte toate condițiile de formă și de fond impuse de legislația specifică.

Eurodeputatul Carmen Avram a cerut Comisiei Europene să justifice de ce nu intervine urgent pentru salvarea sectorului agricol şi i-a solicitat să explice discordanţa între condiţiile dure impuse fermierilor, promisiunile pe care Comisia le-a făcut şi lipsa totală de acţiune în criza fără precedent care loveşte Europa:

"Enorma criza energetică prin care trecem ne-a surprins fix în momentul în care ne luam avânt spre Green Deal. În paralel, fermierii noştri au avut de înfruntat şi atacurile Rusiei asupra preţului la cereale, şi extinderea ei spre alte pieţe, şi instabilitatea geopolitică declanşată tot de ea. După doar câteva luni, bilanţul e deja dramatic şi pentru consumatorul european, şi pentru producătorii Uniunii.

Iată exemplul fermierilor din ţara mea: la preţul inputurilor, care a crescut de 5 ori faţă de 2021, se adaugă scumpiri de până la 60% la preţul gazelor naturale, şi în jur de 20% la electricitate şi motorină. În ianuarie 2022, într-o singură lună, preţurile la energie electrică şi gaz au crescut de 6-7 ori. Efectul se simte acut în preţul hranei, care e cu până la 25% mai mare, la alimente de bază.

Aşa stând lucrurile, în ferme s-a instalat teama zilei de mâine şi, fără soluţii, unii producători contemplă falimentul sau perspectiva înstrăinării muncii lor către speculanţi. Ceea ce va însemna, mai ales, distrugerea fermelor mici şi mijlocii, exact cele plasate de Politica Agricolă Comună (PAC) în centrul Revoluţiei Verzi.

În zootehnie, e şi mai grav. La noile facturi, se adaugă preţul mărit al furajelor, care reprezintă aproape 70% din costul de producţie. Standardele de bunăstare a animalelor, deci, se menţin din ce în ce mai greu.

Dar cel mai afectat e sectorul cărnii de porc, unde situaţia e catastrofală. Aici au lovit, suplimentar, pesta porcină africană şi reducerea exporturilor către China. În acest domeniu, trăim un paradox. Deşi avem surplus de carne de porc pe piaţă, consumatorul european plăteşte, culmea, mai mult per kilogram. Per total, marjele de profit ale industriei, în Europa, au fost la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Şi totuşi, Comisia Europeană continuă să lase în derivă sectorul, spunând - mulţi se întreabă de ce cu atâta uşurinţă - că aşteaptă ca piaţa să se regleze singură. Aceeaşi inacţiune a Comisiei şi în restul sectoarelor din Agricultură, unde s-ar putea repara câte ceva prin, de exemplu, eliminarea tarifelor de protecţie şi a taxelor anti-dumping pentru unele importuri la îngrăşăminte. Fără intervenţie, însă, agricultura europeană continuă să se învârtă într-o spirala a scumpirilor, care ar putea-o îngenunchea în doar câţiva ani.

Doamnă Comisar, e bine că la nivelul Comisiei se cunoaşte situaţia. Totuşi, cum se împacă această lipsă de sprijin pentru fermierul european, cu pretenţiile pe care Comisia le are de la el:

- de a transforma Revoluţia Verde în realitate şi la termen;

- de a lupta cu fenomenul de abandon al terenurilor şi de a reconstrui zona rurală;

- de a atrage tinerii în agricultură şi de a face din PAC un brand de top?"

Intervenţia europarlamentarului Carmen Avram este disponibilă la acest link: https://youtu.be/y0_1hfY-hJY

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit astăzi, 17 februarie 2022, cu administratorii piețelor din România, pentru a identifica împreună soluții în vederea creșterii accesului producătorilor în piețe, astfel încât consumatorii să aibă la dispoziție o gamă cât mai variată de produse agroalimentare produse pe plan local.

Pentru atingerea acestui obiectiv prioritar, ministrul Adrian Chesnoiu a făcut apel la implicarea administratorilor piețelor pentru a pune la dispoziția producătorilor agricoli autentici suficiente spații de vânzare destinate acestora, unde să-și poată valorifica producția. Reprezentanții Asociației Administratorilor de Piețe din Romania și-au exprimat întreaga disponibilitate în găsirea unor soluții concrete prin care producătorii locali să își poată desface produsele în piețe.

”Susțin cu fiecare ocazie consumul de produse românești și cred că este de datoria noastră a tuturor să ne asigurăm că producătorii, care muncesc de dimineața până seara în ferme, sunt pe deplin sprijiniți. Am transmis o adresă către președinții Consiliilor Județene și către primarii municipiilor și orașelor, în care le-am cerut sprijinul pentru identificarea unor spații în care pot fi organizate piețe volante, astfel încât fermierii să își poată valorifica produsele pe plan local. De asemenea, rog toate autoritățile competente să se implice în verificarea respectării legislației în ceea ce privește accesul producătorilor români autentici la spațiile de comercializare la care au dreptul. Șansa noastră este să strângem rândurile în favoarea producției românești, a declarat ministrul Chesnoiu.

Printre temele de interes pentru administratorii piețelor s-au numărat și cele care vizează modificarea legislației pentru aprobarea unui cod CAEN unic pentru activitatea desfășurată de către piețe, identificarea unor surse de finanțare pe care piețele agroalimentare le pot accesa și reducerea tarifelor pentru spațiile destinate cooperativelor cu 50%. În cadrul întâlnirii ministrul Chesnoiu i-a informat pe reprezentanții AAPR că, începând cu data de 1 martie a.c., se vor organiza piețe volante la fiecare sfârșit de săptămână, în curtea MADR. De asemenea, ministrul a prezentat si aplicația CPAC, în care vor fi incluse și piețele agroalimentare românești.

MADR dorește să aibă o strânsă colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice centrale și locale, producători, fermieri, procesatori, în vederea dezvoltării și promovării producției românești. Prin o mai bună valorificare a produselor obținute pe plan local, fermierii beneficiază de predictibilitate și stabilitate, iar consumatorii români au acces facil la produse agroalimentare de calitate, la prețuri accesibile.