Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că au fost aprobate în Ședința de Guvern din data de 2 februarie 2022 două acte normative ce instituie o serie de măsuri de susținere financiară a legumicultorilor, pentru anul 2022:

Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate și

Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”.

În ceea ce privește Programul ”Tomata” și de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, acesta are alocat un buget de 225 milioane de lei. Programul este împărțit în două cicluri de producție, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului este de 4000 euro/beneficiar pentru producțiile de tomate valorificate în perioada:

1 martie – 10 iunie (pentru ciclul I)

15 octombrie – 9 decembrie (pentru ciclul II)

Referitor la producțiile minime necesare, acestea trebuie să fie de 3000 kg/1000mp.

Pentru restul legumelor cultivate în ciclul II de producție, respectiv ardei gras și/sau lung (kapia), castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde valoarea sprijinului este de 1000 euro/beneficiar. Aceasta se acordă pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie - 9 decembrie, minimul necesar pentru 1000 mp fiind de:

castraveți - 4.000 kg

ardei gras și / sau lung – kapia - 2.000 kg

fasole păstăi - 1.500 kg

spanac - 1.000 kg

salată - 10.000 plante

ceapă verde - 100.000 bulbi

Programul de susținere a usturoiului are alocat în 2022 un buget de 22,2 milioane de lei, iar valoarea sprijinului este de 3000 euro/cultura/ha/beneficiar și se acordă pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie. Producția minimă necesară trebuie să fie de 3 kilograme de usturoi/10 mp.

Ca pași în implementarea celor două programe menționăm:

Depunerea actelor necesare la Direcția Agricolă Județeană (DAJ)

Verificarea suprafețelor cultivate de fermieri de către echipele mixte ale DAJ și APIA

Analizarea conținutul de reziduuri de pesticide de către Autoritatea Națională Fitosanitară

Evaluarea producției de legume înainte de recoltare de către DAJ

Stabilirea și virarea sumelor pentru fiecare beneficiar.

Toate criteriile pe care trebuie să le îndeplinească legumicultorii, precum și valoarea maximă a ajutorului de minimis per beneficiar, se vor regăsi în actul normativ ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

Sursa text şi foto www.madr.ro

Consultările online cu entitățile publice și private, implicate în elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS), au continuat marți, 25 ianuarie, pe tema fișelor de intervenții privind plățile directe si sprijinul cuplat, sub coordonarea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian CHESNOIU.

”Una dintre principalele modificări pe care le avem în vedere pentru Planul Național Strategic vizează eficientizarea acordării subvențiilor pentru pajiști, în sensul condiționării acestora de numărul de animale. Astfel, plata pe suprafață va fi realizată doar pentru cei care asigură încărcătura de animale, având în vedere că, din experiența perioadei anterioare de programare, suprafața de pajiști introdusă la plată a crescut, concomitent cu scăderea efectivului de animale. Este important să nu pierdem din vedere faptul că pășunile sunt destinate creșterii animalelor”, a afirmat ministrul CHESNOIU.

În cadrul discuțiilor la care au participat aproximativ 100 de persoane interesate, au fost prezentate noile definiții ale activității agricole, numărul de hectare eligibile, dar și alocările financiare, conform noilor reglementări prevăzute de Regulamentele PAC post 2020.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la plățile directe și la sprijinul cuplat, bazate pe experiența actualului exercițiu financiar, precum și pe lecțiile învățate, astfel încât noile reglementări din PNS să reflecte nevoile actuale identificate în spațiul rural românesc.

La reuniune au mai participat Sorin Moise - secretar de stat, Daniela REBEGA - director general al Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AMPNDR), Elena TATOMIR – director general al Direcției Generale Politici Agricole, Maria TOMA – director al Direcției Politici în Zootehnie, Cristiana CONSTANTINESCU - director în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Agricole (AFIR), Cornel Constantin Turcescu - Director General Adjunct Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precum și experți ai APIA, AFIR, ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii.

Sursa text și foto www.madr.ro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că în cadrul procedurilor de achiziţie publică, autorităţile contractante NU POT ACCEPTA constituirea garanţiilor de participare sau a celor de bună execuţie prin instrumente de garantare emise de către instituţiile financiare nebancare (IFN), conform notificării comunicate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP).

Potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice/ sectoriale, în cazul contractelor de achiziţii publice/contractelor sectoriale, autoritatea contractantă poate solicita constituirea de garanţii de participare şi garanţii de bună execuţie - potrivit art. 35, respectiv art. 39 din Anexa la H.G. nr. 395/ 2016 şi potrivit art. 41, respectiv art. 45 din Anexa la H.G. nr. 394/ 2016.

Conform legislaţiei menţionate, instrumentele de garantare trebuie să îndeplinească anumite condiţii, şi anume să fie emise de către o instituţie de credit din România sau din alt stat sau de către o societate de asigurări şi să respecte toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar, precum şi pe cele care derivă din legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/ sectoriale.

Totodată precizăm că, în virtutea principiului asumării răspunderii, responsabilitatea verificării instrumentelor de garantare prezentate de către operatorii economici ofertanţi, sub aspectul îndeplinirii tuturor condiţiilor legale necesare pentru a fi acceptate în procedura de atribuire, revine autorităţii contractante.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR

Vineri, 14 ianuarie 2022, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, a avut o întâlnire de lucru, la sediul instituției, cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

În cadrul discuțiilor au fost analizate soluții pentru diminuarea impactului prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru producătorii agricoli și cei din industria alimentară. Sunt avute în vedere compensarea bonusului de cogenerare și a costului pentru certificatele verzi, în privința energiei electrice, dar și un pachet de sprijin pentru facturile la gaze naturale.

Un alt subiect discutat l-a constituit prelungirea taxării inverse la cereale, care expiră în luna iunie 2022, având în vedere efectele pozitive produse de această măsură, respectiv reducerea evaziunii fiscale și eliminarea treptată din piață a firmelor fantomă create pentru a eluda plata TVA.

Finanțarea programelor în domeniul agriculturii a fost, de asemenea, discutată în cadrul întâlnirii, ministrul Chesnoiu subliniind că în cursul acestei zile au fost lansate pe circuitul de avizare interministerială mai multe acte normative. Acestea vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, precum și actul normativ privind organismele de certificare ecologică.

O altă temă importantă pe care ministrul Chesnoiu și ministrul Câciu au abordat-o în cadrul discuției a făcut referire la Pachetul de măsuri privind finanțarea agriculturii și industriei alimentare românești, prin care se propune acordarea de garanții și măsuri de creditare pentru:

capital de lucru;

refinanțarea creditelor pentru capitalizarea agricultorilor;

retehnologizarea/automatizarea industriei alimentare;

cofinanțarea programelor de asigurare a independenței energetice a fermei;

operaționalizarea și funcționarea Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea pentru a răspunde nevoilor din domeniul agroalimentar.

„Prin măsurile pe care le demarăm, ne dorim să sprijinim agricultura și industria alimentară și să creștem ponderea acesteia în Produsul Intern Brut. Identificăm cele mai bune soluții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și unităților din industria alimentară, în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vom propune în Executiv un pachet coerent de măsuri, care să fie aplicat rapid și eficient. Pe termen mediu și lung, trebuie să avem în vedere ca producția vegetală să fie integrată în zona de procesare, astfel încât să obținem cât mai multe produse finite, alimente de care piața românească are nevoie. Sunt un susținător al integrării gospodăriei țărănești în lanțul comercial, astfel încât produsele noastre autentice să ajungă la cât mai mulți consumatori” a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

La rândul său, ministrul Adrian Câciu a afirmat în cadrul întâlnirii că „Sprijinirea industriei agro-alimentare trebuie să devină o prioritate, pentru a crește competitivitatea și performanța într-un domeniu extrem de important pentru România. Numai prin programe realiste, cu ținte clare, vom putea reduce importurile și, în același timp, să creștem într-un ritm accelerat oferta, cu un impact pozitiv asupra deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare. Agricultorii români trebuie stimulați să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, de aceea, pentru Ministerul Finanțelor, agricultura este o prioritate în strategia de finanțare pentru acest an, fie că vorbim de bani publici sau de fonduri europene”.

Ministrul Chesnoiu a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor de a constitui grupul de lucru ”e-transport”, prin care transporturile de bunuri de pe teritoriul României vor fi monitorizate printr-un nou sistem electronic național, măsură cu impact în reducerea evaziunii fiscale pentru domeniul legume-fructe.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au agreat ca în cel mai scurt timp să demareze un program de colaborare interinstituțională, implicând Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Administrației și Internelor (IGPR), Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – care să genereze acțiuni de control încrucișate pentru verificarea respectării legislației în domeniul comerțului cu legume-fructe și produse agroalimentare.

Sursa www.madr.ro