Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează potențialii beneficiari că, în perioada 15 - 28 februarie 2022, pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor”, ce conține două pachete: a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Ca element de noutate, cererea de plată poate fi completată online cu posibilitatea de a fi semnată electronic.

Cererile de plată pentru Măsura 14 - “Bunăstarea animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA, deţinute de un solicitant, indiferent de județul în care acesta își desfășoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Documentele justificative aferente cererii se încarcă pe platforma electronică pusă la dispoziție de APIA.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura 14 “Bunăstarea animalelor” pentru cele două pachete, însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și pot fi accesate pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură: www.apia.org.ro

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, MADR completează actele normative referitoare la Programele ”Tomata”, susținerea de legume în spații protejate și de susținere a producției de usturoi românesc, cu dispoziții în scopul reducerii eforturilor fermierilor de procurare a documentelor necesare pentru obținerea sprijinului acordat.

Având în vedere că pentru Ciclul I de producție, cultivatorii de tomate pot depune la Direcțiile Agricole Județene (DAJ) cereri pentru obținerea ajutorului de minimis, până la data de 1 martie 2022, pentru fermierii care din varii motive nu au reușit să obțină și să depună certificatul de atestare fiscală și cazierul fiscal, Direcțiile Agricole Județene vor proceda la completarea dosarelor și vor solicita de la autoritățile publice emitente documentele menționate.

De asemenea, DAJ poate solicita și alte documente eliberate de autoritățile statului necesare completării documentației depuse de fermieri pentru acordarea ajutorului de minimis.

”Așa cum am mai spus, rolul principal al Ministerului Agriculturii şi al angajaţilor săi este acela de a munci pentru fermieri, care ştiu ce au de făcut: să stea în câmp şi să producă hrană pentru populație. De aceea, structurile județene vor prelua partea birocratică din întregul proces de implementare al accesării acestor programe de sprijin”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.

Amintim că prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 a fost aprobat programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, iar prin Hotărârea Guvernului nr.147/2022 a fost aprobată schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a transmis la sfârşitul lunii ianuarie 2022 Comisiei Europene (CE) solicitarea de decontare a sumei de 426,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea plăţilor realizate din bugetul naţional către fermieri în perioada 16 octombrie - 31 decembrie 2021.

Declaraţia transmisă însumează totalul plăţilor efectuate de Agenţie în trimestrul IV către beneficiarii proiectelor de investiţii finanţate prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), dar şi plăţile directe şi compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură (APIA).

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declaraţia de cheltuieli aferentă trimestrului IV a fost încărcată direct de către AFIR în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre şi CE, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declaraţia de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Reamintim că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 6,4 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural prin PNDR 2014 - 2020.

Clubul Fermierilor Români propune includerea în PNS, în eco-scheme, a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele afectate de secetă și arșiță.

Parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), Clubul Fermierilor Români a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – “Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.

În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiu ICPA prinvind potentialul agricol) din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 EURO/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.