Preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, a tras un puternic semnal de alarmă cu privire la alocările guvernamentale tot mai mici, reglementate prin proiectul legii bugetului de stat pe 2021, susţinând că pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru finanţarea proiectelor de investiţii, inclusiv asigurarea cofinaţării pentru obiectivele demarate de UAT-urier din judeţ, este necesară contractarea unui împrumut bancar.

„Preconizăm să contractăm un împrumut pe un termen de peste 15 ani. Nu va avea decât o influenţă destul de mică asupra bugetelor viitoare. E vorba de finanţarea obiectivelor privind Sediul prefecturii, DGASPC şi Spitalul Judeţean. Sunt investiţii pe care noi preconizăm să le realizăm începând de la aparatura medicală, susţinerea protecţiei copilului, renovarea centrelor, relocarea acestora pentru că ştiţi că pierdem pentru că nu s-a făcut restructurarea DGASPC, aproape 25% mai puţine sume alocate către DGASPC.

Acest credit va fi accesat ca să completeze lipsa resurselor pentru investiţiile pe care le are în vedere Consiliul Judeţean. De pildă, podul de la Radovanu era finanţat pe banii CJ, sportul călărăşean de performanţă, în totalitate finanţat de Consiliul Judeţean. Toate acestea vor fi regândite şi puse într-o poziţie încât să finanţăm investiţiile cu banii din împrumut iar restul de sume să le alocăm, inclusiv primăriilor din judeţul Călăraşi, pentru finanţarea proiectelor pe care le au. Cofinanţarea să o asigurăm din credit. Prefectura e unul din obiectivele ce va fi susţinut din împrumut. Încercăm prin acest credit să luăm toate cheltuielile care erau susţinute de Consiliul Judeţean, să le ducem pe investiţii din credit. Cheltuielile de funcţionare pe care încercăm prin credit să le luăm să putem să cofinanţăm proiectele judeţului Călăraşi, ale UAT-urilor care vor avea solicitări. E clar că dacă la Consiliul Judeţean nu au venit sume care să echilibreze bugetele cu care să susţinem proiectele imaginaţi-vă ce bugete vor avea primăriile din judeţ. Diminunate la 40% din bugetul real pe care-l asigurau sumele din bugetul naţional pentru susţinerea cheltuielilor CJ.”, a spus joi într-o conferință de presă susținută la sediul PSD Călărași, Vasile Iliuță care a continuat precizând și “valoarea” împrumutului bancar care ar putea fi accesat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. „Avem două cereri de împrumut pe care le vom propune Consiliului Judeţean. 200 de milioane de lei, împrumut ţinând cont de COVID-19 şi tot ce a însemnat legislaţia pe anul trecut şi avem drept de împrumut până la 30%, 89 de milioane de lei. Ambele Proiecte de hotărâri vor fi supuse aprobării consilierilor judeţeni ca să mă îndrept apoi către Ministerul Finanţelor. Finanţăm toate investiţiile judeţului din acest împrumut. Să luăm o linie de credit cu acordul Ministerului Finanţelor, să scoatem la licitaţie tipurile de credit pe care vrem să le contractăm de la băncile comerciale. Vom muta pe credit tot ce înseamnă investiţii şi să rămânem cu cheltuielile de funcţionare pe banii repartizaţi de la Guvern.

Astăzi avem investiţii în curs şi e nevoie de bani pentru asigurarea cofinanţării, inclusiv pentru proiectele UAT-urilor, de 200 de milioane de lei.

În 3 ani, intenţionăm să cheltuim aceşti bani ca să finalizăm investiţiile pe care le-am propus, prin promisiunile electorale făcute cetăţenilor în 2020. Perioada de rambursare a creditului va fi de minim 15 ani, dacă e de 20 de ani, cu atât mai bine. Nevoile noastre sunt estimate undeva la 35% din buget.”, a conchis șeful Executivului CJ Călărași, Vasile Iliuță.

Consiliul Local al municipiului Călăraşi se convoacă în şedinţa extraordinară, joi, 18.02.2021, ora 16.00, care se va desfăşura prin mijloace electronice, respectiv aplicaţia whatsapp/zoom/SMS cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local nr. 134/2018 privind aprobarea contractării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 41.572.000 lei în vederea finanțării unor investiții publice de interes local.

Primăria Municipiului Călăraşi a finalizat implementarea proiectului cu titlul “Înfiinţare staţii de reîncărcare a vehiculelor electrice în Municipiul Călăraşi”, finanţat din Fondul de Mediu, în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic - reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ.

Valoarea totală a proiectului este de 794.539,20 lei inclusiv TVA lei, la care bugetul local, conform cerințelor de finanțare, a contribuit cu 10%.

Astfel, Primăria Municipiului Călărași a rezolvat încă una dintre solicitările cetățenilor posesori de autovehicule electrice atât din municipiu cât și a celor care sunt în tranzit, şi care contribuie astfel, la îmbunătățirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

De asemenea, proiectul satisface nevoile deținătorilor, inclusiv a celor care locuiesc la bloc, permițând astfel, alimentarea din spații publice a acestor autovehicule.

În municipiu sunt deja instalate cele 4 stații de reîncărcare în următoarele locații:

- Str. 1848 – parcare

- B-dul 1 Mai - parcare spital județean

- Str. Flacăra – parcare sediu Primărie 2

- Str. Stejarului - parcare BANCPOST Centru SERA.

În data de 15 octombrie 2020 a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor iar până pe 22 octombrie s-au realizat probe ale softurilor și teste ale echipamentelor. Între 23 octombrie şi 17 decembrie utilizatorii au putut testa, la rândul lor, staţiile de reîncărcare, asistaţi fiind de un reprezentant al furnizorului de echipamente. De asemenea, utilizatorii au beneficiat de o lună de gratuitate, mai exact în perioada cuprinsă între 18 decembrie 2020 şi 17 ianuarie 2021, potrivit prevederilor HCL 145 / 24.09.2020.

Tariful aprobat prin Hotărârea mai sus-menţionată este de 0,6576 lei / Kwh la care se adaugă TVA. Mecanismele de plată mobile sunt SMS, orice tip de card bancar şi cartelă RFID.

Stațiile respectă Standardul IEC 61851 (Sistem de încărcare conductivă pentru vehicule electrice), echipate cu 3 prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din Standardul EN62196-2, 1 priză pentru încărcarea în curent alternativ și 2 prize pentru încărcare în curent continuu, cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din Standardul EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu.

De asemenea, ele prezintă acces deschis de management şi operare care permite identificarea locaţiei, monitorizarea în timp real a funcţionalităţii, disponibilităţii, cantităţii de energie transferate. Accesul permite interconectarea şi comunicarea cu alte instalaţii similare în timp real; asigură 3 locuri de parcare, egal cu numărul punctelor de reîncărcare aferente staţiilor, destinate exclusiv încărcării vehiculelor electrice; asigură accesul permanent şi nediscriminatoriu al publicului; echiparea staţiilor de reîncărcare este realizată cu meniu în limba română şi în limba engleză, care comunică prin protocol de tip OCPP - Open Charge Point Protocol - minim 1.5.

Contractul pentru pasajul de la Drajna, peste DN 3A Lehliu-Feteşti şi magistrala de cale ferată Bucureşti-Constanţa, a fost semnat miercuri, termenul prevăzut pentru realizarea proiectului fiind de 6 luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, a anunţat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

"Încă o veste bună: astăzi s-a semnat contractul pentru pasajul de la Drajna peste DN3A Lehliu-Feteşti şi magistrala de cale ferată Bucureşti-Constanţa. Astfel, vom scăpa de cozile la trecerea la nivel cu calea ferată şi timpii mari de aşteptare pe relaţia Slobozia - autostrada A2 - Călăraşi. Proiectul are o lungime de 2,7 km pe traseu nou, dintre care pasajul propriu-zis are o lungime de aproximativ 300 de metri. Termenul contractual: 6 luni proiectare + 18 luni execuţie, dar avem promisiunea constructorului că va face toate eforturile pentru a finaliza în avans faţă de termen", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Pasajul de la Drajna va fi parte integrantă a viitorului drum TransRegio (TR ISTER) Brăila-Slobozia-Călăraşi-Chiciu, de aproximativ 142 km, din care 35 de kilometri sunt pe teritoriul judeţului Ialomiţa.

Finanţarea pentru acest obiectiv de infrastructură este asigurată din fonduri europene, de 133 de milioane de lei cu TVA din cadrul POIM 2014-2020. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi prin hotărâre de Guvern în 28 mai 2020.

Pasajul de la Drajna este un proiect de „suflet” al fostului deputat PSD de Călăraşi, Sorin Vrăjitoru care în timpul mandatului său a supravegheat îndeaproape paşii care au condus finalmente la semnarea contractului de proiectare şi execuţie.

Sursa www.agerpres.ro

Președiintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, a declaran joi că în urma semnalelor primate de la Guvern prin intermediul Direcției de Finanțe, alocarile de la bugetul central, pentru 2021 vor fi de 41 de milioane de lei, cu 12 milioane mai puțin față de cele din 2020, ceea ce ar afecta în mod vizibil “funcționarea” CJ-ului dar și a subordonatelor sale.

“Vin în fața dumneavoastră cu o dezamăgire extraordinar de mare! Dacă în 2017 aveam un buget de 92 de milioane de lei cu care Consiliul Județean urma cu subordonatele să susțină cheltuielile iar în 2018 am venit cu8 un buget de 94 de milioane de lei, alocare bugetară de la Guvern, în 2020, surpriza a fost destul de mare. Am avut 53 de milioane de lei alocare bugetară, cu 40% mai puțin. Din acest motiv au apărut și acele evenimente privind nealocarea banilor la DGASP, cum s-a întâmplat în lunile iulie, august și septembrie. Banii au fost luați din fondul de rezervă al Consiliului Județean ca să putem să susținem cheltuielile cu salariile la DGASPC Călărași.

Astăzi, trăiesc o mare dezamăgire pentru că, potrivit datelor pe care le avem de la Direcția de Finanțe, suma ce va fi alocată de la Guvern este de 41 de milioane de lei, cu 12 milioane mai puțin decât în 2020.”, a spus Iliuță care a mai adăugat că pentru echilibrarea bugetară ar fi nevoie de contractarea unui împrumut bancar, banii urmând a fi utilizați cu precădere pentru susținerea proiectelor de investiții aflate în atenția Executivului CJ. „Fondul de rezervă al Consiliului Județean a fost diminuat de la 20 de milioane, așa cum l-am avut la începutul anului 2020, la 5 milioane de lei. De unde să mai luăm ca să funcționăm și să închidem anul 2021 cu excedentul pe care nu-l mai avem. E limpede că vom avea un buget redus, mai puțin de jumătate decât ar avea nevoie Consiliul Județean să funcționeze cu subordonatele sale. E un buget care ne dezavantajează, nu numai pe noi, ci și alte consilii județene din țară. Toate vor primi bani mult mai puțini decât primeau atunci când guvernarea era asigurată de PSD.

E semnalul de alarmă pe care-l tragem. Dacă se va aproba în această formă, e clar că va urma ceea ce Guvernul dorește și anume restructurare, reorganizare, diminuarea cheltuielilor pe anumite investiții. În acest sens, trebuie să apelăm la un împrumut bancar cu care să completăm sumele de care Consiliul Județean are nevoie pentru funcționare dar și dezvoltare, pentru echilibrarea bugetului în anul pe care l-am început”, a mai adăugat șeful Consiliului Județean, Vasile Iliuță.

Ministerul Finanţelor a publicat luni proiectul de Ordonanţă de urgenţă care prevede îngheţarea pensiilor în acest an, neacordarea de vouchere de vacanţă în instituţiile şi autorităţile publice şi eliminarea sporului primit de angajaţii din prefecturi implicaţi în activităţi de combatere a pandemiei Covid 19.

Proiectul de act normativ mai prevede că studenţii vor plăti jumătate din preţul biletelor pentru călătoria cu trenul şi propune, de asemenea, amânarea până în primăvara anului viitor, a aplicării Legii personalului feroviar.

Potrivit iniţiatorilor, neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 1% din Produsul Intern Brut în anul 2021, afectând sustenabilitatea finanţelor publice.

Astfel, documentul prevede că valoarea punctului de pensie se menţine la 1.442 în acest an, iar începând din 2022 punctul de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

"Modificarea Legii nr. 127/2019 în sensul prorogării datei de intrare în vigoare a aceste legi la 1 septembrie 2023. Astfel, în anul 2021 valoarea punctului de pensie se va menţine la nivelul de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, iar începând cu anul 2022 valoarea punctului de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, cuantumul efectiv al majorării şi data de acordare urmând a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Cât priveşte sporul de 30% la salariul de bază pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, acesta nu va mai fi acordat pe motiv că a creat o situaţie discriminatorie şi a generat nemulţumiri în rândul altor categorii de personal din instituţii publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a Covid 19.

"Abrogarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, prin care s-a instituit sporul de 30% la salariul de bază pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepţia prefectului şi subprefectului. Această măsură a creat o situaţie discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal din instituţii publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi a generat nemulţumiri în rândul acestora", se precizează în documentul citat.

Potrivit proiectului citat, Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, care ar fi trebuit aplicată din primăvara acestui an, va intra în vigoare în aprilie 2022. Motivaţia este aceea că Legea menţionată instituie pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituţiilor publice cât şi din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creşterea compensaţiei serviciului public de transport feroviar de călători şi a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare de circa 978 milioane lei.

Proiectul de OUG mai prevede că studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

sursa www.agerpres.ro