Legea 226 / 2020 pentru modificarea și completarea Legii educaționale naționale 1 / 2011 dă mari bătăi de cap atât transportatorilor locali cât și autorităților publice locale. Primii se plâng că nu-și încasează banii iar ultimii de faptul că nu pot face decontarea cheltuielilor din cauza faptului că legea nu are încă norme de aplicare. “Anul trecut, fiind campanie electorală, în noiembrie s-a aruncat pe piață Legea 226 privind transportul gratuit al elevilor. Nici la acest moment nu avem norme de aplicare”, a spus joi vicepreședintele Consiliului Județean, Ion Samoilă care a continuat “Ieri (n.r. miercuri, 10 februarie) am avut o întâlnire cu transportatorii din județul Călărași. Plângerile lor sunt justificate. Ei vin spre Consiliul Județean susținând că acest transport este la noi. Dar, cu fonduri de la guvern. În lunile noiembrie și decembrie, noi am făcut un efort bugetar și am plătit transportul dar neîncasând nici un leu de la Guvern, așa cum prevede legea. Sunt 4 județe în țară, printre care și Călărașiul, care au făcut acest gest, ca să mulțumim transportatorul local. Nu putem să mergem așa la nesfârșit. Transportatorul, prin lege, este obligat să transporte elevii gratuit, să le dea abonamente dar noi nu avem legislație. Cum funcționa până acum? Elevul își lua abonament de la transportator, avea prezența de la școală și adeverința și în baza acestora se făcea decontul care se achita apoi. Guvernul, în mărinimia lui, fiind și campanie electorală, a spus că nu mai trebuie nimic. Și transportatorii trebuie să-i transporte pe elevi gratuit și se plătesc. Dar nu spune nici cum, în ce fel... E o situație foarte – foarte grea atât pentru transportatori cât și pentru noi care suntem puși în imposibilitatea să facem plăți pentru că nu e reglementat (...) E o anomalie!”

Samoilă a mai adăugat că s-au înaintat propuneri de soluționare a problemei către Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) care urmează prin intermediul președintelui acestei organizații să reglementeze chestiunea care afectează până la urmă toate autoritățile publice județene din țară. “Am făcut demersuri la nivel de UNCJR pentru că nu-i o chestiune care vizează doar județul nostru. Legea acționează în toată țara. Am făcut și noi propuneri, urmând ca președintele UNCJR să se ocupe, să reglementeze această problemă. Asta, ca să vă dați seama cum se aruncă pe piață legi care n-au norme de aplicare sau doar așa ca să fie”, a conchis Ion Samoilă, vicepreședinte al CJ Călărași

Legea 226 / 30.10.2020 vizează modificarea art. 84, alin (1) din Legea educației naționale 1 / 2011, în sensul în care „Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.” Decontarea cheltuielilor se va face de la bugetul de stat, prin transfer, către unitățile administrative-teritoriale.

Iată mai jos, textul integral al Legii 226 / 2020

LEGE nr. 226 din 30 octombrie 2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1018 din 2 noiembrie 2020

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 84, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 84

(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

2. La articolul 84, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

(1^1) În vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1), decontarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, prin transfer, către unitățile administrativ-teritoriale.

(1^2) Gratuitatea este asigurată de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare.

(1^3) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ.

3. La articolul 84, alineatele (3), (3^1) și (3^5) se abrogă.
4. La articolul 104 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
5. e) cheltuieli pentru transportul elevilor din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat.
6. La articolul 105 alineatul (2), literele e) și e^1) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/indemnizaţiile de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi indemnizaţiile aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017, vor fi menţinute la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024, care însoţeşte proiectul Legii bugetului de stat pentru 2021.

De asemenea, va fi menţinut în anul 2021 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Alte măsuri prevăzute în anul 2021 vizează: menţinerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020; neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017; compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător, iar pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale; prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021.

De asemenea, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport, se mai arată în document.

Prin proiectul de buget, se urmăreşte eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice printr-un pachet susţinut de reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor, precum şi asupra operatorilor economici aşa cum sunt definiţi în Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013.

Astfel, la nivelul pieţei muncii, se va urmări eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive şi adaptate realităţilor din piaţa muncii, atât pentru angajatori, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, legarea muncii de criterii de performanţă.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată s-a majorat la 2.300 lei lunar, începând cu data de 13 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creştere de 3,1% faţă de luna decembrie 2020.

Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună.

În ceea ce priveşte sistemul de pensii, se va avea în vedere pensii echitabile pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil.

"Principiul contributivităţii şi asigurarea unui sistem care să urmărească eliminarea inechităţilor vor fi principii de bază care vor contura politica de pensii în viitor", se spune în raport.

Referitor la asistenţă socială, aceasta va fi îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor şi asigurarea unor condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi categoriile sociale vulnerabile.

La capitolul alocaţie de stat pentru copii, din ianuarie 2021, cuantumul acesteia s-a majorat cu 16% faţă de valoarea din decembrie 2020.

În ceea ce priveşte reforma operatorilor economici definiţi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, ministerele care au în subordine operatori economici vor analiza cauzele înregistrării de pierderi şi/sau plăţi restante la aceşti operatori.

"Va fi prezentat un set de măsuri concrete de restructurare şi reorganizare cuantificabile pentru eficientizarea activităţii operatorilor economici în vederea diminuării pierderilor sau plăţilor restante, pentru redresarea activităţii acestora. Acordarea unor sume de la bugetul de stat în anul 2021 pentru aceşti operatori economici va fi condiţionată de respectarea implementării măsurilor de redresare a activităţii acestora", se prevede în raport.

Sursa www.agerpres.ro

În cadrul inițiativei europene Wifi4eu, Primăria Municipiului Călărasi este beneficiarul unei finanțări nerambursabile pentru crearea unor puncte de acces gratuit WiFi, serviciile de internet putând fi obținute gratuit prin simpla conectare la rețeaua generată de către acestea și prin bifarea căsuței pentru acceptarea termenelor și condițiilor de utilizare.

Astfel, au fost instalate și puse in funcțiune, un număr de 10 puncte de acces exterioare, situate în 4 centre ale vieții publice din municipiu (așa cum sunt definite acestea in cadrul contractului de finanțare).

Conform prevederilor contractului de finanțare, municipalitatea asigură plata abonamentului la internet, operarea și întreținerea echipamentelor, timp de cel puțin 3 ani după instalarea rețelei, intrucat prin finantarea nerambursabila s-au acoperit numai costurile aferente echipamentelor și instalării punctelor de acces Wi-Fi care îndeplinesc cerințele pre-definite.

Toate punctele de acces au o rază de acoperire de maximum 50 m, iar zonele in care acestea au fost intalate sunt următoarele:

• Platoul Primăriei Municipiului Călărași;
• Parcul situat lângă Biblioteca Județeană (str. 1 Decembrie 1918);
• Bulevardul Nicolae Titulescu (zona dintre str. Bucuresti și str. Cornișei);
• Parcul Dumbrava (între scenă și intrarea Grădinii Zoologice).

Inițiativa aparține Comisiei Europene, prin INEA - Innovation and Networks Executive Agency.

În calitate de agenție executivă înființată de Comisia Europeană, INEA asigură implementarea cu succes a unor părți din Facilitatea pentru Conectarea Europei. Misiunea INEA este de a implementa programele într-o manieră eficientă, oferind părților interesate expertiza și managementul programelor la nivel înalt, pentru a facilita creșterea economică și bunastarea cetățenilor UE.

Începând de astăzi, sunteți invitați să vă alăturați comunității WiFi4eu și să vă implicați!

Nu încape dubiu, 2021 se anunță un an financiar destul de complicat pentru autoritățile publice județene din cauza alocărilor guvernamentale precare, cu repercursiuni majore asupra procesul investițional dar și a finanțării cheltuielilor legate de protecția copilului și asistență socială, a anunțat, joi, într-o conferință de presă, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Ion Samoilă.

“Suntem într-un plin proces de evaluare a ceea ce am găsit la Consiliul Județean ca și angajați. Dacă bugetul se anunță așa cum am primit informațiile, sper totuși să nu se confirme acestea, vom primi sume la 50% față de anul precedent. Asta ne-a pus pe gânduri! Știți că anul trecut am rezolvat problemele legate de protecția copilului și spital foarte – foarte greu dar le-am depășit cu bine pentru că am avut un excedent bugetar pe care l-am pus la bătaie. La sfîrșitul anului trecut am reușit să facem plăți și către Spital și către Protecția Copilului. Dacă anul acesta nu primim fondurile necesare pentru Protecția Copilului, asta ne va pune bugetul local în mare pericol și atunci va trebui să luăm niște măsuri.”, a spus Samoilă care a trecut în revistă și principalele obiective de investiții pe care le are în vedere Consiliul Județean pentru perioada următoare. “Legat de proiecte, noi lucrăm. Avem deja semnat contractul pentru Portul Turistic, pentru noua aripă a Spitalului Județean cu CNI, avem în lista sinteză la Compania Națională de Investiții mai multe drumuri județene în reabilitare. Pe POIM suntem pe ultima sută de metri. Mai avem câteva discuții cu JASPERS și AM pentru accesarea acelui proiect de apă și canalizare. E vorba de 220 – 230 de milioane de euro, acolo sunt lucrări importante de aducținui de apă, canalizare, tot ce înseamnă partea de N a județului Călărași. Dar toate aceste probleme sunt legate bineînțeles de buget.”, a continuat vicepreședinte Consiliului Județean.

Samoilă a mai adăugat că pentru proiectul privind reabilitarea și modernizarea Palatului Administrativ care găzduiește acum Prefectura, CJ ia în calcul chiar contractarea unui împrumut dacă resursele financiare vor fi afectate de alocările de la Guvern. „Dacă bugetul o să fie insuficient o să stabilim o listă de prooiecte pe care vrem să le finanțăm. Am promis în campania electorală că dorim să dezvoltăm județul Călărași, o să ne ținem de cuvânt. Bineînțeles, o să ne batem și pentru celelalte Axe de finanțare. Dacă nu reușim să finanțăm Palatul Prefecturii pe nicio Axă iar bugetul o să fie insuficient, atunci o să apelăm și la un credit întrucât considerăm că această clădire este una reprezentativă pentru municipiul și județul Călărași. De prea mult timp stă în paragină, este momentul să intervenim.”, a conchis vicepreședintele CJ, Ion Samoilă, într-o conferință de presă desfășurată joi la sediul PSD Călărași.

După primele 3 luni de mandat, încheiat la finele lunii ianuarie, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a realizat un scurt bilanț al activității desfășurate subliniind că multe obiective au fost “revitalizate”. Pe de altă parte, Dulce susține că nu-și face mari iluzii în legătură cu alocările de la Guvern pentru finanțarea unor proiecte, miza sa fiind folosirea cât mai judicioasă a banilor colectați din impozitele și taxele locale.

Domnule primar, s-au scurs primele 3 luni de mandat. Primele provocări n-au întârziat să apară. Ați bifat și câteva realizări “de etapă”, să spunem. Care ar fi, succint, bilanţul activității în această perioadă?

Marius Dulce: N-am uitat, în primul rând, de promisiunile făcute în campania electorală. Am fost, suntem și vom fi preocupaţi de problemele cetăţenilor pentru că de asta ne-am dorit să câştigăm Primăria Municipiului Călăraşi.

În cele 3 luni scurse n-am avut timp nici măcar de acomodare. Nu era nevoie pentru că eram la curent cu problemele municipiului și ale cetățenilor, în mandatul precedent fiind după cum bine știți consilier local.

Să începem această scurtă trecere în revistă a activităților desfășurate, dacă doriți, cu cartierul Mircea Vodă. Aş vrea să vă spun că am depus toate documentele necesare ca să obţinem o finanţare de la Compania Națională de Investiții cu care să finalizăm lucrările de reabilitare a străzilor cu probleme.

Am depus, de asemenea, toate documentele în SICAP ca să demarăm, din zona de Nord implementarea proiectului de modernizare a străzii Bucureşti, cu tot ce include el.

Pentru că avem nevoie de mobilitate în acea zonă, am considerat necesar să reabilităm străzile laterale. Am terminat, în acest sens, licitaţia pentru străzile Luceafărului şi Zefirului care înseamnă reparaţii tronsoanele de la Panduri la Nufărului şi de la Panduri la Belşugului. Acolo vom merge şi cu asfaltarea dar şi cu modernizarea trotuarelor ca să îmbunătăţim, astfel, mobilitatea rutieră şi pietonală.

În zona Farfuria, aţi observat că am finalizat lucrările pe strada Stadionului. Pe străzile Speranţei şi Oituz vom interveni, fie cu cei de la Serviciul Pavaje Spaţii Verzi, fie vom scoate lucrările pe SICAP. Într-un an-doi, îmi doresc să terminăm şi acest cartier.

În viziunea mea, ar trebui modernizat, pe mobilitate, şi B-dul. Republicii. În funcţie de ce ne permite bugetul, aş vrea să scoatem la o licitaţie multianuală lucrări de reparaţii de la Şcoala nr. 5 (Şc. N. Titulescu) până la sediul IPJ Călăraşi. Acolo vrem să acţionăm şi pe carosabil şi pe pietonal.

La Agneza, în parcare, intenţionăm să lărgim carosabilul, mai ales că Primăria deţine 2,5 m din parcare ca să evităm aglomeraţia în zona respectivă.

În Cartierul CEREMAC, am asfaltat, cât ne-a permis timpul, două străzi, Bobâlna şi Macului. O să acţionăm în continuare cu cei de la Pavaje Spaţii Verzi.

În altă ordine de idei, am impulsionat lucrările pe strada Locomotivei, unde trenau de 1 an de zile. Am identificat soluția cu care l-am determinat pe antreprenor să termine acea canalizare.

La Piaţa Centrală, știți prea bine, lucrările avansau destul de greu. Am început deja zidăria la al doilea nivel, deci, se poate!

În Cartierul Măgureni, canalizarea, obiectiv de investiții extrem de necesar pentru locuitorii din acea zonă. Dacă într-un an de zile s-au făcut doar 900 de metri, încercăm să terminăm proiectul până în vară după care să trecem la elaborarea unui SF pentru asfaltare. Și Cartierul Măgureni merită să intre în sec. XXI!

În concluzie, sunt foarte multe proiecte. Nu trebuie să uităm copiii. Am mai spus, vrem să construim parcuri moderne şi în acest sens intenționăm să alocăm câte 500 de mii de lei pentru amenajarea de locuri de joacă pentru cei mici.

Trei luni s-au scurs din acest mandat însă cetăţenii şi-ar fi dorit ca fiecare problemă să se fi rezolvat... ieri şi nu mâine sau poimâine. Așteptările sunt uriașe. Totuși care ar fi proiectul care nu vă dă linişte, care necesită nu doar atenţie ci şi finanţare imediată?

Marius Dulce: E greu de spus. De pildă nu am liniște până nu terminăm de asfaltat în Cartierul Mircea Vodă. Sau B-dul. 1 Mai şi str. M. Kogălniceanu.

Nu pot să spun că am linişte până nu termin Cartierul Măgureni. Sau până când nu văd că se pot juca copiii în condiţii optime. Sunt foarte multe lucruri de care ţinem cont, promisiuni pe care le-am făcut oamenilor şi atunci trebuie să ne ţinem de ele.

Toate aceste promisiuni înseamnă de fapt normalitate.

Sunteţi optimist în privinţa bugetului?

Marius Dulce: Nu, mă bazez pe fonduri proprii. Anul trecut, un an cu pandemie, gradul de realizare a veniturilor a fost de 92%, ceea ce e un lucru foarte bun. Călărăşenii sunt foarte conştienţi că trebuie să-și achite impozitele și taxele, grija noastră este să nu rispim banii colectați. Ne gândim să-i drămuim de aşa natură încât să facem ceea ce ne-am propus. Avem proiecte în implementare. Din păcate, a fost contractat în anii anteriori un împrumut pe care în loc să-l direcționeze spre proiectele finanţate din fonduri europene, l-au utilizat cu precădere spre finanțarea unor lucrări care puteau să mai aştepte. Dar asta e!, trebuie să le ducem până la capăt.

E limpede că proiectele cu finanțare europeană au prioritate pentru că și timpul pe care-l mai avem la dispoziție pentru implementare s-a scurtat.

Vom aloca fonduri locale şi spre obiective de investiţii care vizează infrastructura rutieră şi pietonală, cum ar fi reabilitarea străzilor Plevna, Rahova, Viitor. Anul acesta ne vom ocupa de strada Plevna, o lucrare estimată la 4,7 milioane lei. Dacă tot n-am dat bani la sport, putem face o stradă de banii ăştia. E o lucrare absolut necesară pentru devierea traficului de pe strada Bucureşti. Deja ne-am apucat de lucru pe Zefirului şi Plevna.

Mulțumesc și spor!

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost lansat joi seara în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind configurat pe o creştere economică de 4,3%.

Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 6,5% faţă de 3,5%.

Pe latura ofertei se estimează o îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele, urmărindu-se recuperarea, în mare parte, a scăderilor înregistrate în 2020 ca urmare a crizei sanitare

Conform proiectului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,350 miliarde de lei.

Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).

"În condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale şi bugetare care să permită recuperarea contracţiei economice din anul 2020 şi să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referinţă, fiind conştientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă faţă unor eventuale şocuri viitoare", se menţionează în raport.

Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei, potrivit documentului.

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 acestea vor însuma aproximativ 67,5 miliarde de lei.

"În anul 2021 se constată o îmbunătăţire a structurii cheltuielilor de investiţii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanţare, faţă 2,01% în 2020 şi se observă că finanţarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanţare în anii 2021 şi 2022", se arată în document.

Proiecţia indicatorilor pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului bugetar la 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 şi 2,89% din PIB în 2024.

În ceea ce priveşte deficitul ESA, planificarea bugetară pe anul 2021 şi estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc soldul negativ la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB. Potrivit Ministerului Finanţelor, spre sfârşitul orizontului de prognoză, în anul 2024, deficitul se va încadra în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9%.

Inflaţia media anuală avută în vedere la elaborarea bugetului din acest an este de 2,4%.

Numărul şomerilor este estimat la 310.000 persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar la 3.323 lei.

Sursa www.agerpres.ro