Printr-un nou apel de proiecte, lansat în cadrul Programului Sănătate, investim 230 de milioane de euro în soluții inovatoare ce vizează îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne, cercetare aplicată, investiții productive în domeniul sănătății, inclusiv echipamente/ dispozitive/ componente utilizate pentru cercetare aplicată, dezvoltare și producție de medicamente critice enumerate în Pachetul Farmaceutic al UE, în vederea creșterii rezilienței sistemului de sănătate și îmbunătățirea accesului populației la îngrijiri medicale.

Reamintim faptul că Uniunea Europeană a lansat Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologii critice, precum: tehnologii digitale și inovație deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor și biotehnologiei.

„Proiectele finanțate vor revoluționa modul în care sunt furnizate serviciile medicale: de la utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnosticare rapidă, până la tehnologii avansate pentru tratamente personalizate și producția de medicamente inovatoare. Astfel, spitalele, centrele de cercetare și companiile din domeniu sănătății vor putea accelera implementarea unor tehnologii care vor eficientiza sistemul medical și vor îmbunătăți viața pacienților”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Concret, vor fi finanțate: cercetarea aplicată, dezvoltarea/ producția de tehnologii critice, dar și infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestora. Mai mult, beneficiarii vor putea construi centre de cercetare, linii de producție medicamente critice, cu condiția ca acestea să fie justificate de obiectivele proiectului. Investițiile vor putea include atât lucrări de construcție, cât și dotări cu echipamente și infrastructură necesară desfășurării activităților de cercetare. De asemenea, proiectele trebuie să fie în concordanță cu domeniile de specializare inteligentă și să contribuie la dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare.

Cine poate depune proiecte

Fondurile sunt destinate IMM-urilor, întreprinderilor mari, organizațiilor de cercetare, unităților medicale publice și instituțiilor care desfășoară activități de cercetare, stimulând colaborarea între sectorul privat și cel public pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact real în domeniul sănătății.

Valoarea unui proiect finanțat va fi de între 5 milioane de euro și 100 milioane de euro, în limita fișelor de proiect depuse în cadrul apelului de idei de proiecte STEP derulat de MIPE în perioada mai-iunie 2024.

Mai precis, în cadrul apelului vor fi finanțate doar proiectele care derivă din cele 11 idei de proiecte finanțabile ce răspund cerințelor STEP: depuse de Antibiotice Iași S.A., Biofarm S.A., Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Ortopedie Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul de Urgenta Dimitrie Gerota, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica și Macta Clinic Constanța.

Depunerea proiectelor

Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 28 februarie 2025 – 29 august 2025 prin intermediul sistemului MySMIS 2021.

Informații detaliate în Ghidul Solicitantului, publicat de Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate: https://tinyurl.com/5c8krk3s

Schema actuală de plafonare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru a atenua impactul creșterilor de prețuri din acest sector asupra consumatorilor casnici și non-casnici și a veni în continuare în sprijinul consumatorilor vulnerabili. Este o decizie cu efect multiplicator pozitiv și pentru economie.

Astfel, pentru consumatorii finali de energie electrică perioada de acordare a sprijinului a fost prelungită cu 3 luni, de la 1 aprilie 2025 până la 30 iunie 3025.

În cazul consumatorilor finali de gaze naturale, perioada a fost prelungită cu 12 luni, de la 1 aprilie 2025 până la 31 martie 2026.

Pentru a asigura continuitatea și siguranța alimentării clienților finali, noul act normativ prevede în sarcina furnizorilor de gaze naturale/producătorilor de energie termică, în calitate de clienți direcți ai producătorilor de gaze naturale, obligația de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor un stoc minim reprezentând 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel național, conform reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

În ceea ce privește prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică și cei de gaze naturale, actul normativ prevede facturarea diferențiată în funcție de nivelul de consum și de categoriile de consumatori, astfel încât Guvernul să protejeze consumatorii vulnerabili.

Intervalele de prețuri facturate pentru consumatorii casnici de energie electrică vor fi menținute pentru încă 3 luni începând cu 1 aprilie a.c. la valorile prevăzute în precedenta schemă de plafonare, după cum urmează:

I. Pentru clienții casnici cu un consum lunar cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv, prețul final facturat în baza noii scheme de plafonare este menținut la maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus.

De același preț, de 0,68 lei/kWh, vor beneficia, indiferent de consum și următoarele categorii de consumatori casnici:

- clienții casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la rețeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor medicale,

- clienții casnici care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani și

- familiile monoparentale care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani

II. În cazul clienților casnici cu un consum lunar între 100,01 și 255 kWh, energia electrică va fi facturată în continuare cu cel mult 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus.

III. Pentru un consum lunar mai mare de 255 kWh, 85% din consumul înregistrat se va factura cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar diferența de consum lunar de energie electrică va fi facturată la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal, în cazul consumatorilor noncasnici.

Intervalele de prețuri facturate conform noii scheme de plafonare pentru consumatorii casnici de gaze naturale vor fi menținute pentru încă 12 luni începând cu 1 aprilie a.c., după cum urmează:

I. Maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici;

II. Maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică și al cliențior noncasnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei din cadrul sistemelor de distribuție închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Prelungirea schemei actuale de plafonare a prețurilor la energie și gaze și celelalte măsuri vin în întâmpinarea nevoilor energetice ale consumatorilor finali fără însă a expune participanții de pe piața energie vreunui risc de destabilizare, asigură o predictibilitate a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, dar și o pregătire temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică după liberalizarea pieței energiei.

Sumele aferente compensațiilor acordate vor fi asigurate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și bugetul Ministerului Energiei, din Fondul de Tranziție Energetică, precum și de la bugetul de stat.

Ordonanța de Guvern privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei a fost adoptată în ședința desfășurată joi, 27 februarie 2025.

Sursa foto www.gds.ro

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, două acte normative care stabilesc criteriile de proritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul național de investiții “Anghel Saligny” (PNIAS), pentru anul 2025, precum și pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulate în anul 2025, de către Compania Națională de Investiții (CNI), a anunțat ministrul Cseke Attila.

“Prin aceste acte normative s-au stabilit criterii transparente și echitabile pentru prioritizarea obiectivelor de investiții pe parcursul anului 2025. Ne dorim să accelerăm implementarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție, 50% din fonduri vor merge către proiectele cu stadiul fizic de peste 80%, 30% pentru proiectele cu stadiul de implementare cuprins între 40% și 80%, iar 20% pentru cele între 0% și 40%”, a precizat ministrul dezvoltării.

Astfel, în cazul proiectelor finanțate prin Programul Anghel Saligny, plata facturilor deja depuse pentru investițiile în rețelele de apă și canalizare va fi prioritară, iar ministerul va aloca cu celeritate bani pentru aceste plăți. Vor urma investițiile în sistemele de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, iar, ulterior, cele pentru drumurile publice județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale.

“Obiectivul nostru principal este să achităm facturile pentru lucrările deja efectuate, pentru a asigura continuarea investițiilor prin transparență și predictibilitate pentru autoritățile locale, cetățeni și antreprenori. Trebuie să finalizăm mai întâi investițiile în rețelele de apă, canalizare și gaze, înainte de asfaltarea drumurilor”, a declarat Cseke Attila.

În ceea ce privește investițiile derulate de CNI, 25% din creditele bugetare vor fi repartizate pentru investiții semnificative, CNI având în derulare 29 de astfel de proiecte. 15% din bugetul alocat pentru acest an vor fi direcționați către domeniul educație, în cadrul căruia sunt în derulare peste 190 de obiective. Pentru infrastructura edilitară se vor aloca 15% din creditele bugetare, în contextul în care, la nivelul CNI, sunt în derulare peste 190 de proiecte de investiții care vizează înființarea sau extinderea unor rețele de alimentare cu apă și canalizare, precum și reabilitarea infrastructurii rutiere. Proiectelor din sănătate li se vor aloca 15% din fonduri, domeniu în care CNI are în derulare peste 115 proiecte de investiții. 10% vor primi cele peste 550 de proiecte aflate în derulare în domeniul sport și 5% se vor aloca investițiilor din domeniul cultură, în cadrul căruia sunt în derulare peste 260 proiecte - a precizat ministrul Cseke Attila.

Pentru alte obiective de interes public sau social din domeniul construcțiilor, vor fi repartizate 15% din fondurile disponibile pentru 2025, întrucât, la nivelul CNI, se află în diferite stadii de execuție peste 190 de obiective, printre care Cazinoul din Constanța, Palatul Administrativ din Suceava, fostul Palat Mihail Sturdza din Iași, Penitenciarul Gherla și Baza COSR Izvorani.

”Toate cele 340 obiective de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării și derulate prin CNI, cu grad de execuție de 80%, vor fi finanțate integral în 2025”, a conchis ministrul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente. Ulterior, coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.

Anunțul a fost făcut de șeful Executivului în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, desfășurată la Palatul Victoria cu participarea Directorului General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), Céline Gauer, și a altor reprezentanți ai Comisiei Europene.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, ”pornind de la informații realiste, nu optimiste”.

”Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

La rândul său, Directorul General SG RECOVER, doamna Céline Gauer, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene. Oficialul european și-a exprimat întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.