Guvernul a adoptat vineri forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, câteva măsuri urmând să intre în vigoare la începutul lunii viitoare, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în briefingul care a urmat şedinţei Executivului.

"Astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la Codul fiscal. Sunt o o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând din data de 1 august 2022. O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului public prin care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci este bine să-şi continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri şi de consolidare a mediului de afaceri onest", a subliniat ministrul Finanţelor.

Printre modificările care vor intra în vigoare de la 1 august se numără majorarea accizelor la tutun şi alcool şi reducerea pragului pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor.

"O diminuare a plafonului pentru care se acordă facilităţi la construcţii şi industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august, o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar şi la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, la tutun, nu au fost actualizate în acest an. Necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize şi pentru alcool, faptul că nu au fost ajustate încă din 2015, o eliminare a facilităţilor privind deductibităţile la tranzacţiile imobiliare şi revenirea la impozitarea la valoarea reală", a spus ministrul.

Alte modificări ale Codului fiscal, cu aplicare din ianuarie 2023, vizează un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru sectorul HoReCa, fiind astfel eliminat impozitul specific, şi scăderea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro.

Impozitul pe dividende urmează să fie majorat la 8%, de la 5%, în prezent.

La capitolul TVA, se are în vedere majorarea la 19% a cotei pentru băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr în timp ce pentru serviciile de restaurant, cazare şi catering se va reveni la cota de 9%.

Potrivit ultimei variante a proiectului ordonanţei de modificare a Codului fiscal, publicată de Ministerul Finanţelor în această săptămână, pe partea de venituri impactul financiar este de 1,19 miliarde de lei în acest an şi de peste 10,5 miliarde de lei anul viitor.

Sursa www.agerpres.ro

Executivul a adoptat în ședința de astăzi două ordonanțe de urgență prin care se reglementează măsuri destinate IMM-urilor și autorităților publice locale, accesul la finanțare și facilități pentru parcurile de specializare inteligentă și măsuri sociale destinate mamelor cu nou născuți și refugiaților din Ucraina.

Buget de 500 milioane euro pentru granturi destinate eficienței energetice a întreprinderilor și granturi pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro

Măsurile adoptate astăzi răspund situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri.

Granturile ce vor fi acordate acestei categorii de beneficiari au valoarea minimă de 50.000 euro și valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepția celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro.

„Prin măsurile adoptate astăzi, IMM-urile vor putea accesa granturi pentru două tipuri de investiții: o primă categorie vizează reabilitarea termică a clădirilor industriale, pentru a gestiona costurile de funcționare și costurile cu activitatea curentă, iar cea de-a doua este destinată producerii de energie verde. Sunt peste 1 800 de potențiali beneficiari ai acestor granturi și ne-am propus ca, cel mai probabil în luna septembrie, să lansăm oficial apelul, astfel încât banii să poată fi accesați”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Actul normativ stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii și cheltuielile eligibile pentru fiecare tip de investiție.

Sistemele informatice utilizate pentru depunerea documentațiilor sunt IMM Recover (pentru depunerea, evaluarea, selecția și contractarea proiectelor) și MySMIS2014-2020 (pentru încărcarea cererii de finanțare și a documentelor suport necesare implementării tehnice și financiare a proiectului).

Tot astăzi, a fost aprobată o ordonanță de urgență prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții necesare retehnologizării în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate. Valoarea granturilor este cuprinsă între 50.000 și 500.000 de euro, iar numărul estimat de beneficiari este de peste 2.000.

Autoritățile locale au acces la finanțare europeană pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile

Bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale au valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro.

Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.

„Primăriile vor putea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice în domeniul educației, sănătății, inclusiv alimentarea cu energie termică a populației, iluminatul public sau transportul public de călători. Măsurile vizează independența energetică pentru autoritățile publice locale, astfel încât costurile cu utilitățile să poată fi gestionate eficient”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Actul normativ stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii pentru a accesa finanțarea, tipurile de cheltuieli eligibile precum și criteriile de selecție la finanțare a proiectelor de investiții în producția de energie verde.

Facilități fiscale și finanțare europeană pentru parcurile de specializare inteligentă

Printr-o ordonanță de urgență adoptată astăzi, se reglementează modalitatea de finanțare a parcurilor de specializare inteligentă, bazate pe un concept partenerial care să contribuie la generarea de soluții și produse ale întreprinderilor, creșterea colaborării cu organizațiile de cercetare și inovare, asigurarea transferului tehnologic și implementarea de tehnologii noi.

Conform actului normativ, parcul de specializare inteligentă este definit ca „amplasament delimitat, în care se desfășoară activități de inovare, cercetare, dezvoltare experimentală, transfer de cunoștințe, transfer tehnologic al unor rezultate referitoare la un produs/serviciu/proces inovator obținute prin activități de cercetare dezvoltare inovare specifice domeniilor de specializare inteligentă, producție de serie/serie zero, individuală, precum și alte categorii de activități specifice domeniilor de specializare inteligentă”. Titlul de parc de specializare inteligentă este atribuit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu respectarea condițiilor prevăzute în actul normativ.

Fondatori ai parcurilor inteligente pot fi autoritățile publice locale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, individual sau în asociere cu institute naționale de cercetare dezvoltare sau alte organizații publice de cercetare care înființează acest tip de parcuri. Fondatorii parcului pot solicita finanțare din fonduri locale, de la bugetul de stat și din fonduri europene pe baza planului de dezvoltare al parcului.

Ordonanța de urgență prevede acordarea unor facilități fiscale, pentru constituirea, implementarea și realizarea unui parc de specializare inteligentă, printre care:

- deducerea de 100% a profitului repartizat pe surse de dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare, pentru determinarea profitului impozabil necesar calculului impozitului pe profit datorat de către cei care realizează investiții în cadrul parcului de specializare inteligent;

- deducerea din profitul impozabil a unei cote de 50% din valoarea investițiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru societatea-administrator care realizează astfel de investiții în construcții sau reabilitări de construcții și în infrastructura necesară parcului și de racordare la rețeaua publică privind utilitățile;

- deducerea din profitul impozabil a unei cote de 100% din valoarea investițiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru agenții economici care au încheiate contracte de concesionare și/sau contracte de administrare și realizează investiții în clădiri și echipamente destinate activităților de specializare inteligentă;

- reducerea în limita a 50% din valoare a redevenței datorate de către agenții care au realizat investiții în parcuri de specializare inteligentă, prin hotărâre a consiliului local, județean sau ale consiliului general al municipiului București;

- scutire de la plata impozitului pe clădire și pe teren.

Actul normativ reglementează condițiile pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru finanțare parcurilor de specializare inteligentă, având ca beneficiari fondatorii parcului, organizații de cercetare și întreprinderi parte din contractele subsidiare, sub condiția desemnării ca lider de parteneriat a unei entități înregistrate fiscal în România, cu sediul în regiunea în care se implementează parcul de specializare inteligentă.

12 milioane euro, ajutoare pentru mame și nou-născuți

Mamele și copiii nou-născuți din categoriile cele mai defavorizate vor primi un ajutor în valoare de 2.000 lei, în primele 3 luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Ajutoarele vor fi acordate în limita a 12 milioane euro, sumă alocată prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Vor beneficia de acest sprijin, conform ordonanței de urgență adoptată astăzi:

- mamele cărora le-a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;

- mamele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;

- mamele cu dizabilități;

- mamele aflate temporar în situații critice de viață – victime ale calamităților, ale violenței domestice, persoane dependente și/sau care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autoritățile publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale;

- mame și care nu dețin acte de identitate și nu pot accede la drepturile civile;

- mamele minore;

- mamele – cetățeni străini sau apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Listele cu persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare vor fi întocmite de autoritățile administrației publice locale, prin Serviciile Publice de Asistență Socială, centralizate de către prefecturi, transmise Ministerului Afacerilor Interne și, ulterior, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care este coordonatorul la nivel național al acestui program.

Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, reglementările care asigură continuitatea proiectelor de infrastructură, dar şi prevederi privind ajustarea preţurilor. În şedinţa de astăzi a fost aprobată şi Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030.

Prevederile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea unor acte normative adoptată astă de Guvern sunt menite să asigure eliminarea blocajelor în derularea proiectelor de apă şi apă uzată finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în condiţiile în care Acordul de parteneriat prin care se stabilesc programele operaţionale pentru perioada 2021 - 2027 urmează a fi semnat.

Actul normativ asigură cadrul procedural şi mecanismul financiar pentru tranziţia de la finanţarea proiectelor de apă - canal prin Programul Operaţional Infrastructură Mare la finanţarea acestora prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD).

În acest moment, valoarea proiectelor de apă şi apă uzată aflate într-un stadiu avansat de pregătire este de 2,3 mld euro, fiind necesară asigurarea sursei de finanţare pentru iniţierea demersurilor în domeniul achiziţiilor sectoriale, până la aprobarea PODD.

În contextul creşterii preţurilor care afectează sectorul construcţiilor, actul normativ adoptat astăzi extinde domeniile care beneficiază de reglementare specială, respectiv infrastructura de transport sau de transport de interes naţional sau european, infrastructură majoră apă-apă uzată şi deşeuri.

"Una dintre reglementările importante adoptate astăzi se referă la ajustarea de preţ în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură pe componenta de transport, apă, canalizare şi de deşeuri. Noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbţiei de fonduri europene, are impact asupra a 7.000 de şantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanţare de 13 miliarde de euro şi ia în considerare a 10 elemente de cost semnificative a căror evoluţie va fi urmărită de Institutul Naţional de Statistică, astfel încât ajustările de preţ să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare", a precizat ministrul Marcel Boloş.

Ordonanţa de urgenţă reglementează şi situaţia suprapunerilor de lucrări finanţate din fonduri europene prin programe operaţionale distincte. Astfel, pentru proiectele de infrastructură din sectorul de apă şi apă uzată şi proiectele care au ca obiect infrastructura rutieră realizate integral sau în parte pe acelaşi amplasament, se dispune obligaţia autorităţilor locale de a corela graficul de execuţie a infrastructurii rutiere cu graficul de execuţie a reţelelor de apă şi apă uzată la emiterea autorizaţiei de construire, sub sancţiunea de a suporta în tot sau în parte costurile generate de lipsa de corelare.

De asemenea, prin actul normativ se stabilesc condiţiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie pe sectorul de apă şi apă uzată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi condiţiile în care beneficiarul Programului operaţional Infrastructură Mare poate recurge la execuţia de lucrări în regie proprie în cadrul unui proiect - la un progres fizic de cel puţin 65% la momentul rezilierii sau încetării şi mai puţin de 100 mil. lei pentru restul de executat.

Sunt introduse prevederi care permit finanţarea investiţiilor de apă - canal pentru localităţile sub 2000 de locuitori - proiecte neeligibile prin POIM. Cheltuielile aferente proiectelor finanţate prin POIM, dar neeligibile în POIM, pot fi suportate din bugetul PNRR, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.

De asemenea, ordonanţa de urgenţă adoptată astăzi permite depunerea cererilor de finanţare în domeniul digitalizării şi producerii de energie verde din surse regenerabile, în cadrul apelului de proiecte destinat realizării infrastructurii proiectelor de apă şi apă uzată.

Alte prevederi adoptate prin ordonanţa de urgenţă se referă la:

- Corelarea intensităţii maxime a ajutorului de stat şi a codurilor CAEN privind soldul balanţei comerciale, armonizarea terminologică a unor prevederi privind ajutorul de stat în concordanţă cu prevederile Comunicării Comisiei Europene, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării.

- Clarificarea tipului de cheltuieli neeligibile care se stabilesc în sarcina autorităţii de management în procent de 75% din valoarea plăţilor efectuate din investiţia de bază. In acest sens se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management să cuprindă în bugetele proprii sumele necesare efectuării acestor plăţi, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156 / 2020.

- Eliminarea obligativităţii efectuării studiului "Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră", pentru drumurile judeţene, prin care se intenţionează înlăturarea unui impediment major în depunerea proiectelor de infrastructură rutieră pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2027.

Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030 adoptată astăzi în şedinţa de Guvern propune reconfigurarea socio-economică a celor 6 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din judeţul Hunedoara: oraşele Uricani, Aninoasa şi Petrila, respectiv municipiile Lupeni, Vulcan şi Petroşani. Administrativ, microregiunea nu are zone rurale, acestea fiind încorporate în municipii şi oraşe.

Măsurile propuse în Strategie vizează:

- Crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi asigurarea tranziţiei Văii Jiului spre economia verde;

- Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii IMM-urilor cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local;

- Dezvoltarea coerentă şi durabilă a turismului, culturii, activităţilor sportive şi de agrement şi a industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor şi creatorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural, industrial şi social şi conectarea cu regiunile învecinate;

- Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multi-modale, prin asigurarea accesibilităţii în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii dintre localităţi şi zonele învecinate, ceea ce va facilita noi oportunităţi de dezvoltare pentru toate industriile din Valea Jiului.

Implementarea Strategiei va asigura un impact pozitiv asupra mediului de afaceri prin dezvoltarea activităţilor alternative mineritului, sprijinirea operatorilor economici în diversificarea ofertei de bunuri şi servicii, crearea unui mediu stabil şi predictibil, încurajarea antreprenoriatului, creşterea atractivităţii pentru investitori şi crearea de locuri de muncă.

Bugetul din fonduri europene alocat pentru proiectele care ţin de infrastructură, crearea de locuri de muncă şi atragere de investiţii în zonă este de peste 230 de milioane de euro.

Prima consultare publică pentru crearea cadrului partenerial cu societatea civilă şi identificarea unor soluţii de revigorare a Văii Jiului a avut în noiembrie 2018. Ulterior, au fost organizate mai multe sesiuni de consultări publice cu actori relevanţi în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea microregiunii.

Guvernul a aprobat o hotărâre prin care sunt modificate și completate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 219/2015 privind economia socială, fiind introduse dispoziții care să soluționeze unele dificultăți întâmpinate în implementarea acesteia și care să pună în aplicare modificările legislative prevăzute de Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea şi completarea legii menționate.

Principala noutate adusă de actul normativ este introducerea unei proceduri de acordare a facilităților pentru întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție. În acest sens, aceste structuri trebuie să depună, la autorităţile administraţiei publice locale în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, o cerere însoţită de un memoriu justificativ, din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea acordării acestor facilităţi.

Potrivit Hotărârii de Guvern, instruirea personalului de specialitate, cu privire la clauzele sociale care pot fi cuprinse în caietele de sarcini destinate contractelor rezervate, va fi asigurată de către autoritățile publice.

Actul normativ reglementează procedura legală în baza căreia autoritățile publice locale să poată acorda scutiri de taxe și impozite întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție care au sediul în circumscripția administrației publice locale, prin hotărâri ale consiliilor locale.

Hotărârea de Guvern vizează și modificarea termenelor de depunere a rapoartelor anuale, prin adaptarea fiecărei categorii de persoane juridice atestate la obligațiile specifice.

O altă modificare, care are scopul de a flexibiliza transmiterea documentelor la agențiile de ocupare, prevede introducerea poștei electronice ca mijloc de comunicare.

Actul normativ adoptat de Executiv modifică și condițiile de obținere a atestatului de către întreprinderile sociale și reglementează situațiile de anulare și de renunțare la atestatul de întreprindere socială și la marca socială la cererea întreprinderii sociale/întreprinderii sociale de inserție, precum și procedura de lucru și de comunicare a acestor decizii de către agențiile de ocupare.

De asemenea, în situația în care o întreprindere socială își schimbă sediul social într-un alt județ, aceasta va fi obligată să solicite un nou atestat prin depunerea unei cereri la agenția de ocupare pe raza căreia și-a stabilit noul sediu social și să renunțe la atestatul obținut în județul inițial.

Pentru situațiile în care se solicită prelungirea atestatului/certificatului, a fost eliminată obligația de a depune actele de înfiinţare şi funcţionare a întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție, având în vedere că în arhiva agenției de ocupare există deja aceste documente.

Modificările legislative fac parte din reforma prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și vor duce la îmbunătățirea ocupării pe piața muncii, inclusiv a persoanelor din grupul vulnerabil, contribuind astfel la reducerea sărăciei și, totodată, la creșterea nivelului de trai a persoanelor angajate.

Intervenţiile legislative au ca scop diversificarea facilităților fiscale și de achiziții publice care să stimuleze start-up-uri inovatoare de economie socială, grupuri de economie socială, acceleratoare și incubatoare de proiecte antreprenoriale pe economie socială cu impact social, structurile de economie socială urmând a fi sprijinite și în perioada de programare 2021-2027, prin intermediul fondurilor europene.

Informații suplimentare:

În cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență al României, adoptat de Comisia Europeană la 27 septembrie 2021, este prevăzută Componenta 13 - Reforme Sociale, în cadrul căreia se regăsește Reforma 6 – Îmbunătățirea legislației privind economia socială.

În acest context, la 1 aprilie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială. OUG prevede modificarea corespunzătoare a Normelor metodologice de aplicare a Legii privind economia socială, în termen de 60 de zile de la intrarea sa în vigoare.

Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 585/2016, conţin prevederi ce au drept scop reglementarea procedurii de atestare și certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserție de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, a situațiilor de suspendare și retragere a atestatului de întreprindere socială/marcă socială, precum și stabilirea modalităților de raportare anuală a activității acestora.