Guvernul a adoptat, în ședința de astăzi, o ordonanță de urgență prin care se introduc noi reglementări în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru a atrage cele 5 miliarde de euro ce mai pot fi atrase din perioada de programare 2014-2020, dar si pentru a asigura accesul rapid, facil și transparent la fondurile Politicii de Coeziune aferente perioadei 2021-2027, în valoare de 46 miliarde de euro.

„Continuăm eforturile pentru a ne asigura că România beneficiază de întregul buget aferent perioadei 2014 – 2020 pus la dispoziție prin politica de coeziune pentru a duce la bun sfârșit proiectele de infrastructură, care reprezintă o prioritate strategică pentru România. În acest sens, am adoptat astăzi noi reglementări care să răspundă situațiilor identificate în cursul procesului de implementare a proiectelor, astfel încât să eliminăm riscul întârzierii acestora și să ne asigurăm că cele 5 miliarde de euro pe care le mai avem la dispoziție sunt folosite pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale românilor și pentru a sprijini economia, cu accent pe specializare inteligentă, cercetare și inovare. De asemenea, pentru perioada 2021 – 2027 avem perspectiva unor investiții de 46 miliarde de euro prin politica de coeziune și este obligatoriu ca reglementările aplicabile să susțină obiectivele prioritare stabilite în programele aferente acestei perioade și să asigure acces facil și transparent la fonduri. Avem și două modificări ce vor avea un puternic impact social. Pe deoparte, pentru persoanele vulnerabile care au primit sprijin pentru plata facturilor la încălzire, reabilitarea termică a locuințelor se va face gratuit, fără să fie taxați în acest sens. Mai mult, vom permite accesul unităților de cult la fonduri europene pentru a permite reabilitarea patrimoniului istoric și valorificarea acestuia din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Principalele prevederi ale ordonanței adoptate astăzi vizează:

Ajustarea prețurilor la proiectele de investiții în concordanță cu evoluția prețului la materiale și utilități, pentru a elimina blocajele în implementare, prin raportare la indici anuali publicați de INS și de creșterea costului în construcții estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. De asemenea, pentru majorarea valorii eligibile a cheltuielilor unui proiect, beneficiarul fondurilor externe nerambursabile trebuie să utilizeze cel puțin 50% din valoarea eligibilă alocată prin contractul de finanțare;

Reglementarea problemelor de proprietate publică în special pentru administratorii care dețin terenuri proprietatea statului pentru a permite autorităților publice locale să implementeze proiecte cu impact asupra calității vieții oamenilor precum cele de regenerare și mobilitate urbană.

În prezent, trecerea imobilelor din proprietatea statului în administrarea beneficiarilor este un proces greoi, care poate avea o durată de până la 12 luni, iar prevederile adoptate astăzi asigură diminuarea timpului necesar acestor proceduri și accelerarea implementării proiectelor.

Era necesară stabilirea cadrului legal prin care imobilele proprietate a statului, trec în administrarea temporară a autorităților locale beneficiare de proiecte finanțate prin fonduri externe nerambrusabile, în vederea diminuării timpului necesar acestor proceduri si a accelerării procesului de accesare și implementare proiectelor.

Acordarea de sprijin pentru proiectele de cercetare și transfer tehnologic, astfel încât institutele de cercetare să aibă asigurate condițiile necesare pentru transferul rezultatelor cercetării în piață și pentru întărirea parteneriatelor cu mediul de afaceri;

Implementarea instrumentelor de finanțare moderne pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor, mai ales cele derulate de sectorul privat;

Accesul gratuit pentru persoanele cu dizabilități, pensionari cu venituri reduse, veterani și văduve de război la reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;

OUG aprobată astăzi actualizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, astfel că următoarele tipuri de proprietari vor fi categoria celor pentru care se acorda ajutoare de natură socială, cheltuieli, a următoarelor categorii de beneficiari:

a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreținere;

b) persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administrației publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie;

c) veterani de război şi soți/soții supraviețuitori/supraviețuitoare ai/ale acestora;

d) pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sunt sub câștigul salarial mediu net pe economie;

e) persoane aflate în sărăcie energetică (n.r. persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale).

Ca urmare a solicitării includerii unităților de cult în grupul țintă eligibil pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană, s-a reglementat cadrul normativ pentru a permite accesul unităților de cult la fonduri europene pentru a reabilitarea patrimoniului istoric și valorificarea acestuia.

Prin proiectele de regenerare urbană care vizează intervenții la nivelul unităților de cult se urmărește:

Renovarea, consolidarea sau reabilitarea clădirilor și terenurilor publice, inclusiv reconversia funcțională a acestora, cu o atenție specială asupra reducerii riscului seismic, ameliorării performanțelor energetice, a instalațiilor și infrastructurii asociate, inclusiv prin promovarea de soluții tehnice inovative;

Conservarea, punerea în valoare și dezvoltarea moștenirii culturale și istorice;

Reconsiderarea mobilității urbane, îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

Informații despre programele regionale aferente perioadei 2021 – 2027, aici: https://mfe.gov.ro/programe-regionale-21-27/

Sursa www.mfe.gov.ro

Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se asigură controlul cheltuielilor publice. De asemenea, ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi introduce lanţul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate.

Astfel, potrivit actului normativ, în anul 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei. De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Se exceptează de la această măsură "Programul Rabla" pentru autorităţile şi instituţiile publice care achiziţionează autoturisme nepoluante.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la 31 decembrie 2023. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

OUG prevede şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Potrivit actului normativ, s-a aprobat un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, în baza schemei de compensare care funcţionează potrivit OUG 27/2022, în sensul că, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

De asemenea, actul normativ stabileşte unele limite lunare de cheltuieli la nivelul administraţiei şi derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat de către Guvern.

Sumele reţinute, în proporţie de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepţia cheltuielilor de investiţii, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat şi de mobilizare şi cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.

Angajaţii din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de subordonare şi de finanţare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administraţie şi/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, persoanele numite ca membri în mai mult de două consilii de administraţie şi/sau de supraveghere la întreprinderile publice îşi vor exercita opţiunea.

În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile alin. (5) şi alin. (7) ale art. 374 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele şi durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaţilor.

Ordonanţa de urgenţă prevede prorogarea unor termene. Astfel, termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prelungeşte până la data de 31.12.2023.

De asemenea, actul normativ prevede prorogarea înfiinţării Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare la data de 1 ianuarie 2024.

De asemenea, ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi introduce lanţul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate.

Pentru următorii 2 ani, autorităţile contractante care atribuie contracte de achiziţie publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ, în următoarele condiţii:

Ponderea stabilită privind calitatea va fi de 60% din punctajul total şi este compusă din: 30% pentru factorul de evaluare "lanţul de aprovizionare" şi 30% pentru realizarea unei etape de producţie în regiunea de dezvoltare.

Prin "lanţul de aprovizionare" se înţelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici implicaţi în producerea, fabricarea şi comercializarea produselor.

Este o măsură luată în acord cu fermierii şi cu reprezentanţii domeniului agricol, în scopul susţinerii industriei agroalimentare din România şi a asigurării produselor alimentare de calitate şi la un cost cât mai accesibil pentru cetăţeni.

Adoptarea acestor măsuri este necesară pentru ca România să-şi respecte ţintele de deficit bugetar pe care şi le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024) care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice - scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar. Necesitatea menţinerii angajamentului de consolidare fiscală şi în perioada următoare reprezintă totodată o condiţie pentru absorbţia fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un act normativ prin care unităţile administrativ-teritoriale pot solicita, în cursul anului 2023, contractarea de împrumuturi, în condiţii favorabile, de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1 miliard de lei, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.

Modalitatea de acordare a împrumuturilor, prevăzută în proiect, soluţionează unele probleme urgente ale autorităţilor administraţiei publice locale, ţinând cont de faptul că, în prezent, sunt în implementare proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile care trebuie finalizate până la 31 decembrie 2023. Dorim să sprijinim unităţile administrativ-teritoriale, care au înregistrat dificultăţi în continuarea acestor proiecte, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor va avea ca efect creşterea calităţii serviciilor publice pentru cetăţeni. Unităţile administrativ-teritoriale care nu ar putea finaliza proiectele ar fi obligate să restituie sumele alocate, ceea ce ar putea duce inclusiv la intrarea în insolvenţă - a arătat ministrul Cseke Attila.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, astfel 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv, respectiv 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral.

Creditele contractate conform actului normativ adoptat astăzi sunt o excepţie de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar cu scopul de a asigura accesibilitatea la această măsură şi pentru localităţile mai mici, actul normativ prevede plafoane în funcţie de mărimea localităţilor. Astfel, consiliile judeţene, capitala şi sectoarele ei, dar şi municipiile reşedinţă de judeţ vor putea contracta cel mult 7,5 milioane de lei, celelalte municipii 4 milioane, oraşele 2 milioane, iar comunele 1,5 milioane de lei.

Termenul limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 1 august 2023.

Executivul a aprobat "Schema de ajutor de minimis - Sprijin în vederea implementării proiectelor privind construirea instalaţiilor de reciclare a deşeurilor", sub formă de fonduri nerambursabile din veniturile Fondului pentru mediu.

Bugetul schemei de ajutor de minimis este de 26 milioane de euro şi va fi asigurat, integral, din bugetul Fondului pentru mediu pentru anul 2023.

Obiectivul acestei scheme este de a sprijini operatorii economici în vederea realizării de lucrări pregătitoare necesare investiţiilor finanţate în baza schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii cu scopul reducerii efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerea consumului de resurse primare.

Sprijinul financiar în cadrul schemei de minimis constă în alocări financiare nerambursabile sub formă de grant din Fondul pentru mediu şi se acordă în urma selectării şi notificării solicitantului privind acceptarea cererii de finanţare, urmată de încheierea contractului de finanţare încheiat între AFM şi solicitant.

Schema de minimis va fi valabilă până la 31 decembrie 2023, iar numărul total estimat de beneficiari este de 130.

Cheltuielile eligibile, pentru a beneficia de finanţare în condiţiile schemei de minimis, sunt reprezentate de: cheltuieli pentru proiectare, studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiectul tehnic şi alte documentaţii tehnico-economice, plata arhitecţilor, a inginerilor, asistenţă tehnică (inclusiv plata consultanţilor, dar exceptând organizarea procedurilor de achiziţie) şi organizare de şantier, cheltuieli cu taxe legale pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare, cheltuieli pentru informare şi publicitate.