Guvernul a adoptat, în ședința din 27 octombrie, trei proiecte de acte normative inițiate de Ministerul Finanțelor, care stabilesc:

- măsuri care să sprijine finalizarea proiectelor europene ale unităților administrativ-teritoriale;

- măsuri pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea Statului Român;

- măsuri de eficientizare și reducere a cheltuielilor publice.

„Suntem în punctul în care mai multe proiecte finanţate din fonduri externe, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale, sunt blocate din lipsă de resurse financiare pentru a asigura cofinanţarea proprie şi finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor. Tocmai de aceea am venit cu acest mecanism de împrumuturi din veniturile din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard de lei, pentru a oferi șanse pentru modernizarea infrastructurii, cum ar fi reabilitarea drumurilor, construcția de școli și spitale sau dezvoltarea infrastructurii de transport public”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Măsuri care să prevină blocarea șantierelor

Proiectul de act normativ, inițiat alături de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, stabilește condițiile prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita Ministerului Finanțelor contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare în limita sumei de 1 miliard de lei pentru asigurarea cofinanțării proiectelor externe nerambursabile, inclusiv pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate acestor proiecte.

Termenul-limită de depunere a documentelor este până la 15 decembrie 2023 pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul MF. Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele condiții:

a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel: 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv și 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv;

b) perioadă de rambursare: 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

c) valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este de: 10.000 mii lei pentru municipii; 25.000 mii lei pentru județe; nelimitat pentru comune și orașe.

Un al doilea act normativ prevede măsuri pentru administrarea eficientă a proprietăților statului.

Valorificarea terenurilor nevalorificate ale statului

Actul normativ stabilește ca bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora intrate în proprietatea privată a Statului Român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, aflate în gestionarea ANAF, situate pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul public al acestora, fără plată.

„De asemenea, luăm măsuri pentru a prioritiza o serie de cheltuieli până la finalul anului, în contextul evoluției execuției bugetare din primele nouă luni. Măsurile gândite de Guvern nu înseamnă să reducem investițiile sau să tăiem din programele sociale esențiale, ci am avut în vedere o abordare mai atentă și planificată a cheltuielilor guvernamentale pentru a ne asigura că suntem responsabili. Investițiile din fonduri europene nu sunt impactate în niciun fel și își urmează bunul demers. Nu în ultimul rând, asigurăm posibilitatea dezvoltării de proiecte de investiții pe terenurile degradate/nevalorificate ale statului, gândindu-ne în perspectiva perioadei de programare 2021-2027”, a completat ministrul Finanțelor.

Transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiționale pentru comunitățile locale, atât prin Politica de Coeziune, pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților publice locale/județene.

Prin actul normativ se introduc și noi reglementări privind redevenţele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenţia Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului, care, pe bază de contract de concesiune, se vor indexa cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024.

Prioritizarea cheltuielilor bugetare

Evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, arată că ipotezele luate în calcul la elaborarea bugetului nu au fost cele care s-au și validat, iar ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat, lucru ce impune aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astel încât să se asigure premisele încadrării în ținta de deficit stabilită pentru acest an.

În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, ținta de deficit asumată poate fi depășită, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și indirect asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Principalele măsuri cuprinse în proiectul de act normativ vizează:

- Limitarea încheierii de angajamente legale pentru anumite categorii de cheltuieli, la nivelul autorităților și instituțiilor publice cu sursă de finanțare de la bugetul de stat, cu excepția proiectelor finanțate din fonduri europene;

- Limitarea plăților efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare „Bunuri și servicii”, la cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023 la acest titlu de cheltuieli;

- Interzicerea finanțării din fonduri publice a organizării de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, cu excepția zilelelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an, precum și cele aferente Programului național ”Timișoara- Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”; Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări;

- amânarea plății pentru titlurile de plată emise de ANRP;

- reglementarea unor mecanisme bugetare temporare privind virările de credite bugetare și de angajament, cu încadrare în bugetul aprobat.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Reunit astăzi în ședință, Guvernul a adoptat și Ordonanța de Urgență pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergenţă şi pentru modificarea unor acte normative.

Un set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în țința de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergență a fost aprobat astăzi de Guvern, prin Ordonanță de Urgență.

Aceste modificări au în vedere limitarea și reducerea cheltuielilor bugetare până la sfârșitul acestui an, în contextul în care depășirea deficitului bugetar ar genera consecințe asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai încheia, în anul 2023, angajamente pentru următoarele categorii de cheltuieli:

1.Bunuri și servicii pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”;

2.Reparații curente;

3.Bunuri de natura obiectelor de inventar;

4.Cărți, publicații și materiale documentare;

5.Consultanță și expertiză;

6.Pregătire profesională;

7.Studii și cercetări;

8.Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;

9.Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;

10.Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”;

Plățile lunare efectuate în lunile noiembrie-decembrie la cheltuielile cu bunuri și servicii se limitează la cel mult nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar, intervențiilor în situații de urgență, ordine publică și acțiuni de deszăpezire.

De asemenea, în 2023 nu se mai pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate evenimentele ocazionate de zilele declarate oficiale, sărbătorile publice, cele organizate la sfârșitul anului și cele incluse în cadrul Proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Potrivit Ordonanței de Urgență aprobate, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și de subordonare au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuieli de investiții să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În cazuri temeinic justificate Guvernul României poate să aprobe pe bază de memorandum depășirea limitelor de plăți pentru cheltuielile de investiții.

Actul normativ include și alte măsuri privind eficientizarea cheltuielilor bugetare, alimentarea Fondului de rezervă bugetară și disponibilizarea sumelor din acest fond.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un act normativ prin care unităţile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi, de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1 miliard de lei, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.

Modalitatea de acordare a împrumuturilor soluţionează unele probleme urgente ale autorităţilor administraţiei publice locale, ţinând cont de faptul că, în prezent, sunt în implementare 2.835 de proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile care trebuie finalizate până la 31 decembrie 2023.

"Prin această măsură, sprijinim unităţile administrativ-teritoriale care au înregistrat dificultăţi în continuarea proiectelor, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor va avea ca efect creşterea calităţii serviciilor publice pentru cetăţeni", a precizat ministrul Adrian-Ioan Veştea.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel: 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv, respectiv 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral.

Creditele contractate conform actului normativ adoptat astăzi constituie o excepţie de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură şi pentru localităţile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcţie de mărimea localităţilor. Astfel, judeţele vor putea contracta cel mult 25 de milioane de lei, municipiile - câte 10 milioane de lei, iar oraşele şi comunele au plafoane nelimitate.

Termenul-limită de depunere, la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 15 decembrie 2023.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, a informat Administraţia Prezidenţială.

Pe 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă "risipa bugetară" şi să pună punct modului în care "cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins", declara, pe 26 septembrie, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/politica/2023/10/26/legea-privind-masurile-fiscal-bugetare-promulgata--1193339