Relațiile sociale ne alimentează călătoria prin viața de zi cu zi. Unele sunt surse constante de putere, altele sunt prezente pentru anumite intervale și oferă îndrumare și ajutor direct sau indirect.

Potrivit cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), interacțiunea socială este o secvență dinamică de acțiuni sociale între indivizi (sau grupuri) care își modifică acțiunile și reacțiile datorită acțiunilor partenerilor de interacțiune. O interacțiune socială este un schimb social între doi sau mai mulți indivizi, iar acestea formează baza structurii sociale și, prin urmare, sunt un obiect cheie al cercetării și analizei sociale de bază. Interacțiunea social poate fi studiată între grupuri de două (diade), trei (triade) sau grupuri sociale mai mari.

“O caracteristică fundamentală a vieții sociale este interacțiunea socială sau modurile în care oamenii intră în contact cu alți oameni și reacționează la modul în care acționează alții. Relațiile sociale au efecte atât pe termen scurt, cât și lung asupra sănătății, în bine sau în rău, și că aceste efecte apar în copilărie și în cascadă de-a lungul vieții pentru a favoriza avantajul sau dezavantajul cumulativ în sănătate. Totodată, calitatea relațiilor sociale contează foarte mult în planul concret al sănătății. Unele studii au dovedit că interacțiunile dezamăgitoare sau negative cu familia și prietenii duc la o stare de sănătate mai slabă. O relativă lipsă de legături sociale este asociată cu depresia și declinul cognitiv al vieții. Un alt studiu a constatat că lipsa unor relații puternice a crescut riscul de deces prematur din toate cauzele cu 50% - un efect asupra riscului de mortalitate aproximativ comparabil cu fumatul de până la 15 țigări pe zi și mai mare decât obezitatea și inactivitatea fizică. De asemenea, aceștia au descoperit că relațiile bune între oameni ajută la ameliorarea nivelurilor nocive de stres, care pot afecta în mod negativ arterele coronare, funcția intestinală, reglarea insulinei și sistemul imunitar”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Abilitățile sociale și importanța emoțiilor

În același timp, specialistul este de părere că inteligența emoțională (EQ) ne ajută să devenim mai mulțumiți atât în relațiile sociale, cât și nu numai în relațiile personale. Uneori, putem simți că ne este mai ușor să aplicăm abilitățile de inteligență emoțională cu prietenii decât în familie și cuplu, deoarece prieteniile nu tind să fie la fel de intense ca relațiile mai intime.

“Totuși, exercițiul practicii inteligenței emoționale este bine să înceapă din viața personală, tocmai pentru că acolo este cea mai mare provocare. Uneori ne vine să spunem că acasă suntem bine, în confort cu ai noștri, însă, provocarea vine exact din această stare de confort, de ”îmi permit”, stare ce ne poate păcăli în legătură cu nevoia, uneori imperioasă, a dezvoltării EQ.Un set de abilități interpersonale mai bune ne poate oferi multe beneficii. Aceste abilități ne pot mări cercul de prieteni/cunoștințe sau gradul de apropiere și comunicare eficientă, putem întâlni mai ușor oameni noi, putem alege mai clar să ne înconjurăm de oameni de calitate cu care putem dezvolta relații mai plăcute, ne putem îmbunătăți experiențele de viață”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

De ce tindem să alegem persoanele cu un EQ bine dezvoltat?

Gândiți-vă la oamenii pe care îi considerați prieteni. Câți dintre ei au tendința de avea o stare psihică proastă, de a fi nefericiți, de a fi pesimiști sau indiferenți?

1. Acest tip de oameni nu par să îi atragă prea mult pe cei din jurul lor decât pentru scurt timp deoarece, fără să realizeze, ei întră în postura vampirilor emoționali și ”fură” inconștient energia partenerului de interacțiune, lucru care nu este plăcut pentru nimeni.
2. Uneori, oamenii nefericiți pot atrage persoane la fel de nefericite ca ei și, astfel, în loc să se ajute unul pe altul, își agravează starea amândoi.
3. Alteori, cei negativiști, pot atrage persoane plictisite, care nu și-au construit o viață personală consistentă și de calitate și care, apelează la bârfe și tot felul de răutăți pentru a-și ocupa timpul și a se simți ei mai presus (o falsă cale pentru creșterea stimei de sine).

Reguli simple pentru relații sociale de succes:

1. Oferă pentru a obține. “Pentru ca relațiile să se împlinească, este important să investim în ele timp, energie, informație, empatie, susținere emoțională și de alt tip, respect, înțelegere, acceptare etc. Nu este nici corect, nici eficient pe termen lung doar să cerem sau să luăm pur și simplu. Relațiile sunt drumuri cu două sensuri, dacă mergi doar într-un singur sens, blochezi drumul și, la un moment dat constați că nu mai primești nimic”, afirmă specialistul.
2. Acordă și cere încredere. “Încrederea este convingerea că cealaltă persoană se preocupă de binele tău și că tu, la rândul tău oferi același sprijin, în interesul ei. Ținerea promisiunii făcute este ingredientul principal al acestui aspect. Feedback-ul și perspectivele oneste, chiar și atunci când par dureroase, fac parte de asemenea din grija unuia față de celălalt”, continuă psihologul.
3. Caută beneficiul de ambele părți. “Pentru ca eu să câștig, nu înseamnă că tu trebuie să pierzi. Pentru ca tu să câștigi, nu înseamnă că eu trebuie să pierd. Amândoi putem câștiga. Nu mă simt inferior și nu te sabotez pentru că tu ai succes, ne bucurăm amândoi de succesul celuilalt și ne susținem unul pe altul cu tot ce putem în rezolvarea oricărui blocaj”, declară Laura Maria Cojocaru
4. Respectă omul, adaptează-te la context. “De exemplu, dacă ești promovat, foștii tăi colegi îți sunt acum subordonați, iar foștii tăi superiori îți sunt acum colegi. De aceea, este important să dezvoltăm relații de respect și bună comunicare, deoarece poziția/funcția se schimbă, însă omul rămâne. De asemenea, uneori putem ajunge la un nivel de familiaritate și ușurință într-o relație personală care poate să nu fie potrivită pentru o relație profesională, deci este bine să cunoaștem și să respectăm atât omul, cât și rolul pe care-l are în acel moment și context de viață față de noi. Unul dintre lucrurile care îi ajută pe unii oamenii să aibă succes este că au relații sociale excelente. Învață și exersează creșterea inteligenței emoționale (EQ), creșterea abilitățiilor de comunicare eficientă, de negociere și empatie”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 12 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Sărbătorile aproape că ne bat la ușă. A început goana după cadoul perfect pentru cei dragi. Lumea se înghesuie în market-uri și magazine, alergând mai ceva ca la maraton.
Cu toate acestea, psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI) afirmă că, în special în această perioadă de grea încercare pentru noi toți, avem nevoie de 5 cadouri ușor de obținut, ideale pentru cei dragi nouă, care ne permit să ne bucurăm împreună de sărbători:
1. Liniște sufletească – oricâte cadouri le-ai oferi celor dragi, dacă ești stresat, frustrat sau furios când le oferi, își pierd farmecul.
2. Iubire necondiționată – dacă oferim cadouri așteptând ceva înapoi, eventual la fel de scump, Spiritul Crăciunului moare odată cu scopul Darului. Măsoară ce îți aduce în suflet timpul petrecut împreună în locul prețului total al cadourilor.
3. Echilibru interior – cu toții visăm la sărbătorile calde, liniștite, alături de cei dragi nouă, în care domnesc pacea și bucuria. Putem face asta posibil trăind în echilibru interior.
4. Prezență – oricine se bucură mai tare atunci când suntem cu adevărat implicați, atenți, prezenți la activitățile și discuțiile din casă. Lasă telefonul jos măcar pentru câteva zile și ascultă cu adevărat ce îți spun ceilalți.
5. Empatie – fiecare se confruntă cu lucruri despre care nu ne spune. Dacă vezi că îi este greu cuiva, că este obosit sau stresat, fii acolo pentru acea persoană. Fără judecată, ci cu iubire, înțelegere și compasiune.

Cum facem asta practic?
“Uneori pare ușor de zis, greu de făcut. Cel mai simplu mod de a le obține este să lucrezi zi de zi câte puțin la a te cunoaște, cu toate părțile din tine. În fiecare zi poți să îți acorzi un minim de 5 minute pentru a mai adăuga la fundația care îți asigură cele 5 cadouri de mai sus. Practic, poți să acorzi doar 1 minut pe zi pentru fiecare. În ce mod? Păi: scrie în jurnal despre ce simți, citește câteva pagini dintr-o carte care îți poate oferi soluții sau încurajează introspecția, ia-ți un Caiet de lucru care să te țină în priză, înscrie-te la un curs de dezvoltare personală, programează-ți o ședință de coaching, meditează. Sunt atât de multe lucruri pe care le poți face pentru a atinge cele 5 cadouri. Descoperă care ți se potrivește ție și oferă ceva diferit de anul acesta încolo. Transformă clasicele cadouri de Crăciun în ceva mult mai de preț. Oferă-le calmul tău, liniștea ta, iubirea ta și încurajează-i prin exemplul pe care îl dai să facă și ei același lucru de anul viitor. Cred că acestea sunt cele mai prețioase cadouri pe care mereu le vom ține minte, indiferent de ce găsim în dimineața Crăciunului sub brad. Peste ani, nu vom ține minte telefonul împachetat frumos, ghetele scumpe și nici restul lucrurilor din cutii, ci cum ne-am simțit, cum am râs împreună, jocurile pe care le-am jucat și modul în care sărbătorile ne-au adus împreună. Observăm tot mai mult nevoia aparentă de a ne îndepărta unii de ceilalți. Ba chiar suntem încurajați de modul în care ne expune societatea ideea că fiecare trage pentru sine, că totul trebuie să îl faci singuri dacă vrem să avem succes”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, cu specializări în terapia de cuplu și familie, dans terapie, somato-terapie, NLP și lucrul cu proiecțiile sinelui. Și-a propus ca prin ceea ce face să aducă în viața fiecărei persoane cu care lucrează un plus de conștientizare, cunoaștere și încredere în propriile forțe. Obiectivul ei este să ofere cât mai multe din experiența ei, atât personală.

Mâine se încheie încă un an. Este vremea în care fiecare dintre noi ne recapitulăm ce am făcut bine şi ce am putea îmbunătăţi, în care familiile şi prietenii se reunesc pentru a-şi împărtăşi poveşti şi îşi fac planuri pentru ceea ce o să fie.

Este momentul în care ne readucem aminte o parte dintre obiceiurile împământenite despre „ce este bine şi ce nu este bine să faci în noaptea dintre ani”.

În noaptea de Revelion se schimbă vechiul cu noul, anul „bătrân” este înlocuit cu unul nou, „tânăr”, iar dorinţele pentru bunăstare, fericire şi sănătate se regăsesc în cazul fiecăruia dintre noi.

Obiceiuri, tradiţii, superstiţii despre ce „este bine” să faci de Anul Nou

– fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească;

– în noaptea de Revelion, la ora 00.00 sau imediat după, ţineţi aproape ce doriţi mai mult pentru anul viitor: bani pentru bunăstare, persoana iubită pentru noroc în dragoste, paharul cu şampanie pentru veselie;

– noaptea de Revelion trebuie petrecută cu zgomot, pentru alungarea spiritelor rele;

– gândiţi-vă la o dorinţă, în noaptea de Revelion ar avea cele mai multe şanse să se împlinească şi purtaţi ceva roşu, pentru noroc;

– pe masa de Anul Nou să fie o ramură de vâsc, pentru a atrage norocul; recomandate, ca feluri de mânare de consumat în noaptea de Revelion, sunt preparatele din carne de porc şi linte;

– prima persoană care vă bate la uşă în prima zi din an trebuie primită în casă, pentru că se spune că ar fi bine ca un om să intre, nu să iasă primul din locuinţă; ar trebui să fie bărbat brunet, care aduce noroc şi nu femeie blondă sau roşcată, care ar aduce ghinion;

– dacă doriţi să aveţi succes la serviciu, este bine ca în prima zi a anului să faceţi ceva în legătură cu ocupaţia;

– să aveţi locuinţa curată, în prima zi a noului an, să aveţi geamuri sau uşa deschisă, în noaptea de anul nou şi o lumânare sau o lumină aprinsă până în dimineaţa de anul nou;

Ce nu este bine sau ce aduce ghinion de Anul Nou:

– să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze;

– să intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi; de asemenea, nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri;

– să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie;

– să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul;

– să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în noaptea de Revelion sau în prima zi din an

– să gătiţi sau să consumaţi mâncare din carne de pasăre, în noaptea de Revelion; se spune că norocul se risipeşte, asa cum găina scormoneşte şi împrăştie pământul;

– să dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul;

– să maturaţi ori să adunaţi grâu sau orez.

Sursa www.alba24.ro

Emoțiile ne influențează viața de zi cu zi. Ele reprezintă expresia emoțională a unei experiențe și sunt o condiție a definirii ființei umane. Dezvoltarea emoțională are propriile sale caracteristici pe tot parcursul ciclului de viață, dezvoltând diverse modele de răspuns și exprimare.
Potrivit cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), suntem ființe emoționale și ne-am născut pentru a ne exprima emoțiile în mod liber și deschis. Undeva pe parcurs, însă, unii dintre noi am învățat să reprimăm emoțiile, în special cele considerate „negative”, pentru a fi acceptați, respectați, iubiți, pentru a obține sau pentru a nu pierde anumite beneficii, persoane etc.
“În realitate, suntem construiți pentru a simți un continuum de emoții pozitive sau negative – de fapt plăcute sau neplăcute - furie, frică, tristețe, curiozitate, nerăbdare, invidie, încredere, iertare, împăcare, dragoste, fericire etc. Emoțiile ne comunică informații importante despre noi, despre oamenii din jurul nostru, despre contexte potrivite sau nepotrivite pentru noi, despre atitudini (ale noastre sau ale altora) de dorit sau de neacceptat. Emoțiile noastre ne permit să ne înțelegem, să ne conectăm și să comunicăm cu ceilalți și cu noi înșine. Emoțiile ne anunță când e nevoie să susținem o persoană importantă pentru noi, să luptăm pentru noi înșine sau să ieșim dintr-o situație complicată”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ajungem să ne negăm propriile emoții
Totodată, specialistul este de părere că orice persoană își ascunde emoțiile ocazional, conștient sau inconștient. Evităm și negăm emoțiile incomode într-un efort de autoconservare, ca mecanism de apărare. Facem acest lucru cel mai adesea cu emoții dificile precum rușinea, frica sau furia.
“Atunci când experimentăm evenimente care ne copleșesc emoțional și suntem incapabili să procesăm ceea ce se întâmplă, să ne acceptăm emoțiile și să le exprimăm prin corpul și mintea noastră, le ascundem adânc în noi, unde alții nu le pot vedea. Și ajungem să le ascundem și de noi înșine. Cu toate acestea, ele sunt încă acolo. Emoțiile nerezolvate rămân prinse în corpul nostru, unde se construiesc și se destrămă, drenându-ne energia, ducând la epuizare, dezechilibru emoțional și, în cele din urmă, la boli. Când reprimăm cronic emoțiile, creăm toxicitate în corpul, mintea și inima noastră. Această energie emoțională neprocesată este stocată în organele, mușchii și țesuturile noastre. Aceasta duce la inflamații și probleme cronice de sănătate și subminează bunăstarea noastră generală. Exprimarea emoțiilor permite procesarea lor și are ca beneficiu mutarea energia acestora din corp în afara acestuia astfel încât să o putem lăsa să ne tranziteze. Eliberarea acestor energii emoționale blocate în corpurile noastre ne poate schimba viața într-un mod pozitiv”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.
Simțirea emoțiilor noastre face parte din supraviețuire și poate duce la o viață mai ușoară, mai sigură și împlinită. Este doar necesar și suficient să alegem intenționat și conștient următoarele aspecte: să ne acceptăm emoțiile, să le exprimăm, să le înțelegem și aplicăm mesajul.

Suprimarea emoțiilor noastre duce la consecințe negative.
Neînțelegerea sau identificarea emoțiilor poate duce la consecințe negative. Cercetările arată că atunci când ne suprimăm emoțiile putem deveni mai agresivi, mai agitați, mai triști sau demotivați, putem ajunge să fim singuri. Blocarea emoțiilor sau controlarea lor se poate acumula în interiorul nostru, determinându-ne să le simțim în mod neașteptat, în momente nepotrivite, de multe ori, chiar în planul fizic, fiindu-ne afectată starea de sănătate și buna funcționare a sistemului imunitar.
“Cu cât sentimentele derivate din emoțiile noastre se acumulează mai mult, fără a le permite să fie exprimate, cu atât mai mult ne copleșesc. Acest lucru ne poate determina, de asemenea, să apelăm la modalități nesănătoase de gestiona emoțiilor, cum ar fi utilizarea substanțelor halucinogene, apelarea excesivă la alimente sau declanșarea de orice alte tipuri de dependențe, pentru a le gestiona mai bine”, afirmă psihologul.

Modalități de a te conecta cu emoțiile tale
Fie că ești o persoană care își suprimă emoțiile, se simte copleșită de ele sau nu îi este clar ce simte în anumite momente, este important să îți permiți să te conectezi la acestea. Mulți dintre noi nu știm cum să ne conectăm la emoțiile noastre, cum să le gestionăm și totuși asta nu înseamnă că nu putem învăța cum să le simțim/recunoaștem și să le echilibrăm.

1. Oprește-te și observă: alege un moment în timpul zilei și verifică-te atât mental cât și fizic. Întreabă-te cum te simțiți. Observi vreo tensiune în corpul tău? Ce gânduri îți apar: pozitive sau negative? Caută să întelegi ceea ce se întâmplă cu tine în acel moment.
2. Respiră: pe măsură ce observi senzațiile pe care le experimentezi și identifici sentimentele pe care le poți avea și simți, respiră de câteva ori adânc si controlat. Practică respirația mai lung decât inspirația. Acest tip de respirație activează nervul vag, care ajută la reglarea emoțiilor și a sistemului nostru nervos. Când respiri profund, susții reglarea emoțiilor și reduci intensitatea emoțiilor în acel moment.
3. Practică compasiunea de sine: amintește-ți că ești om și toți oamenii experimentează o serie de emoții. Când ai un răspuns negativ la emoțiile tale, acest lucru se datorează probabil unui lucru pe care l-ai învățat când erai mai tânăr sau chiar copil. Onorează toate emoțiile pe care le trăiești; aceasta este o modalitate de a te accepta și de a practica auto-compasiunea. Cercetările arată că practicarea auto-compasiunii și auto-calmarea eliberează oxitocină în corpul nostru, ceea ce ne face să ne simțim mai liniștiți și mai conectați cu noi înșine și cu ceilalți.

“Poate părea descurajant să începi să-ți simți emoțiile, mai ales dacă ai fost învățat să faci contrariul. Cu toate acestea, emoțiile necesită să fie simțite, acceptate și exprimate astfel încât să le poți elibera și să mergi mai departe; chiar și cele mai dificile emoții nu durează pentru totdeauna”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Motivarea de sine sau auto-motivarea, este, în forma sa cea mai simplă, forța care te determină să realizezi lucruri și să atingi anumite obiective.

Potrivit cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), subiectul auto-motivării este departe de a fi simplu în sensul că, oamenii pot fi motivați de multe lucruri, atât interne, cât și externe, cum ar fi dorința de a face ceva, de a obține dragostea cuiva, nevoia de sănătate, de bani, socializare, împlinirea unor principii și valori personale etc. De obicei, motivarea apare ca rezultat al îmbinării mai multor factori.

“Dacă înțelegem cum și de ce sunt motivați oamenii, îi putem încuraja să fie cât mai buni în viață și la locul de muncă. Cu cât oamenii sunt mai motivați să aibă succes și să își atingă obiectivele stabilite, cu atât mai mult va crește încrederea acestora în propriile abilități. Abilitatea de a ne declanșa și menține motivația este foarte importantă deoarece ea ne determină să beneficiem de oportunități și să ne arătăm angajamentul față de ceea ce dorim să realizăm. Motivarea este ceea ce ne împinge să ne atingem obiectivele, să ne simțim mai împliniți și să ne îmbunătățim calitatea generală a vieții. Înțelegerea și dezvoltarea auto-motivării ne poate ajuta să preluăm controlul asupra multor aspecte ale vieții noastre”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum ne ... auto-motivăm?

Motivarea reprezintă unul dintre cele trei domenii ale abilităților personale care fac parte integrantă din conceptul de inteligență emoțională.

Există patru elemente care definesc auto-motivarea:

- dorința personală de a realiza, îmbunătăți sau de a îndeplini anumite standarde;

- angajamentul față de obiectivele personale sau organizaționale;

- inițiativa, definită ca „disponibilitatea de a acționa asupra oportunităților”;

- optimismul, capacitatea de a continua și de a-ți urmări obiectivele în ciuda blocajelor de moment. Acest aspect este strâns legat de reziliență.

Pentru a ne îmbunătăți motivarea de sine, este, prin urmare, util să înțelegem mai multe despre aceste elemente aspecte. Astfel, psihologul afirmă că dorința personală, angajamentul față de obiective, inițiativa, optimismul sau reziliența sunt elementele principale ale procesului de auto-motivare.

1. Dorința personală

“Te-ai putea gândi la o dorință personală de realizat ca o ambiție sau poate o împuternicire personală. Cu toate acestea, merită să ne gândim și la aceasta din punct de vedere mental.

Există două tipuri de mentalitate, fixă și de creștere: cei cu o mentalitate fixă cred că talentul este nativ și că nu ne putem schimba nivelul de abilități și cei cu o mentalitate de creștere cred că își pot îmbunătăți abilitățile prin muncă și efort. Cercetările arată că, cei care cred că se pot îmbunătăți - adică cei cu mentalitate de creștere - au mult mai multe șanse de succes în orice sferă aleg. O mentalitate de creștere este, prin urmare, un element important în dorința personală de a reuși”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Angajamentul față de obiective

Există cercetări considerabile care arată că stabilirea obiectivelor este de o importanță crucială pentru bunăstarea noastră generală. Cu siguranță că, dacă nu țintești către nimic, viața pare ușoară, dar nu-ți aduce mulțumire interioară pe termen lung. Majoritatea dintre noi avem nevoie de ceva în viața noastră spre care să țintim pentru a ne simți utili și cu sens în viață. Conștientizarea locului în care dorim să fim și o înțelegere a modului în care intenționăm să ajungem acolo, reprezintă o parte vitală pentru a rămâne motivați.

3. Inițiativa

“Inițiativa este în mod concret capacitatea de a profita de oportunități atunci când acestea apar. Este ușor să ezităm și atunci ocazia poate dispărea. De asemenea, este important și să ne asigurăm că luăm decizia potrivită pentru noi. Prin urmare, inițiativa poate fi considerată o combinație de curaj și bună gestionare a riscurilor: gestionarea riscurilor este necesară pentru a ne asigura că identificăm oportunitățile corecte pe care să le luăm în considerare și că acestea prezintă nivelul adecvat de risc pentru noi și curajul este necesar pentru a depăși frica de necunoscut inerentă noilor oportunități”, declară .

4. Optimism sau reziliență

“Optimismul este abilitatea de a gândi pozitiv. Reziliența la frustrare este abilitatea de „a-ți reveni” după ce ai întâmpinat un obstacol și de a rămâne pozitiv și motivat în fața provocărilor. Cele două sunt strâns legate, deși nu sunt exact aceleași. Oamenii rezilienți își folosesc capacitatea de a gândi ca o modalitate de a gestiona răspunsurile emoționale negative la evenimente. Cu alte cuvinte, ei folosesc gândirea pozitivă sau rațională pentru a examina și, dacă este necesar, pentru a depăși reacțiile pe care înțeleg că s-ar putea să nu fie în întregime logice. De asemenea, sunt pregătiți să ceară ajutor dacă este necesar - precum și să ofere propriul lor ajutor cu generozitate celor care au nevoie”, afirmă psihologul.

Efectele pozitive ale auto-motivării

Auto-motivarea și menținerea ei înseamnă:

1. o îmbunătățire a încrederii în sine
2. sporirea autodisciplinei
3. extinderea limitelor personale percepute
4. recompensă emoțională pentru atingerea obiectivelor
5. atingerea întregului potențial de care dispunem

Ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi?

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că dacă ești responsabil pentru motivarea altora, propria auto-motivare contează în două moduri. În primul rând, e bine să fii motivat să continui să aplici tehnici până când vei găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru echipa ta. În al doilea rând, este important să te asiguri că motivarea ta se bazează pe intenții corecte. Dacă pur și simplu încerci să îi forțezi pe ceilalți să realizeze ceea ce dorești să faci, fără a lua în considerare propriile lor nevoi și valori, vei ajunge la o motivare temporară și nu vei obține rezultatele așteptate.

“Pentru a-i motiva pe ceilalți, caută să înțelegi ce îi va determina să ia măsurile adecvate. Acest lucru necesită timp pentru a înțelege ceea ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi. Apoi, utilizează aceste cunoștințe pentru a crea sisteme motivante la locul de muncă. În unele cazuri, este posibil să nu poți motiva în mod egal fiecare persoană din echipa ta. Este posibil să fie necesar să fii creativ și să gândești în termeni netradiționali cu privire la modul de a-i face pe oameni să se dezvolte cu privire la ceea ce trebuie să realizeze. Motivarea de sine este benefică și, prin urmare, este esențial să afli modalități care te pot ajuta în realizarea acesteia.Gândirea pozitivă este crucială pentru a obține motivarea de sine. Vei fi de asemenea motivat dacă îți planifici și clarifici obiectivele pe termen lung. Acest lucru te va ajuta să depășești obstacolele întâmpinate pe drumul spre atingerea și realizarea obiectivelor propuse”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 12 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Dificultățile în reglarea emoțiilor, eficiența scăzută la serviciu, la școală etc., confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului, dificultatea de a construi și a menține relații, confruntarea cu o traumă concretă, lipsă de bucurie pentru activitățile obișnuite sau hobby-uri, tristețea, sănătate fizică precară, dependențele sunt câteva dintre semnele clare că nu este ceva în regulă în viața noastră și avem nevoie de sprijinul unui psihoterapeut, consideră cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Iată cele mai importante 10 semnale de alarmă:
1.    Dificultăți în reglarea emoțiilor
În timp ce cu toții ne simțim triști, anxioși sau furioși la un moment dat în viața noastră, este important să fim atenți la cât de des sau cât de intens simțiți aceste emoții. De exemplu, la bărbați, depresia este adesea ratată, deoarece temperamentul scurt sau iritabilitatea lor este asumată în mod greșit ca o trăsătură masculină. “Pe lângă depresie, furia necontrolată poate reflecta și sentimente negative despre sine sau despre lume, frustrare sau un răspuns slab reglementat la stres. În mod similar, dacă cineva se simte continuu trist, gol și dezinteresat de tot, poate fi un semn de depresie clinică. La copii, în loc să experimenteze o tristețe crescută, mulți manifestă iritabilitate, furie sau ostilitate față de ceilalți. Psihoterapia vă poate ajuta pe dumneavoastră sau copilul dvs. să gestionați emoțiile mai eficient, deoarece presupune un spațiu obiectiv și confidențial care permite persoanei să exploreze sentimentele incomode, să-i înțeleagă cauzele profunde, să o plaseze într-un context și să învețe noi modalități, mai sănătoase, de a depăși acele sentimente”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

2.    Eficiență scăzută la serviciu, la școală ș.a. contexte
O scădere a performanței la locul de muncă sau la școală este un semn obișnuit în rândul celor care se luptă cu probleme psihologice sau emoționale. Dezechilibrele psiho-emoționale pot afecta atenția, concentrarea, memoria, energia și pot duce la o apatie care afectează plăcerea de la locul de muncă sau chiar dorința de a munci, de a începe sau duce anumite sarcini la bun sfârșit. “Acestea pot duce de asemenea, la lipsă de interes și la erori la locul de muncă sau de studiu, ceea ce poate produce o slabă calitate a rezultatului scontat. Acest lucru se poate dovedi chiar riscant pentru dvs. sau pentru cei din jur. Căutarea asistenței unui terapeut vă poate ajuta să vă reglați în mod eficient comportamentul, respectiv răspunsul la provocările vieții și să învățați modalități adaptative de gestionare a stresului prin rezolvarea activă a problemelor și strategii de relaxare”, declară psihologul.

3.    Confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului
Dezechilibrele psiho-emoționale pot avea un impact profund asupra somnului și apetitului. O persoană care este anxioasă poate avea insomnia sau un somn agitat, în timp ce cineva care este puternic deprimat ar putea dormi ”tot timpul” (nejustificat de mult). “În mod similar, când sunt copleșiți de stres, unii oameni mănâncă în exces pentru a-și potoli emoțiile, în timp ce alții consideră că abia pot mânca. Deci, dacă observați că ați mâncat sau dormit mai puțin sau mai mult decât de obicei pentru o perioadă lungă de timp, ar putea fi timpul să apăsați butonul de pauză și să evaluați în mod serios situația”, afirmă cunoscutul psiholog român.

4.    Dificultatea de a construi și a menține relații
Sănătatea noastră emoțională poate avea impact major asupra relațiilor noastre într-o varietate de moduri - ar putea determina o persoană să se retragă de lângă cei apropiați, poate provoca insecuritate într-o relație sau poate duce la înclinarea puternică a unei alte persoane pentru sprijin emoțional (dependență). “În plus, persoanele care se luptă cu probleme psihologice sau emoționale pot avea, de asemenea, dificultăți în cultivarea relațiilor la locul de muncă sau la școală, lucrul în echipe sau comunicarea cu superiorii, colegii sau subordonații. Toate aceste situații pot influența relațiile noi sau preexistente. Dacă de multe ori vă aflați în conflict cu ceilalți sau aveți probleme în comunicarea sentimentelor personale, terapia vă poate ajuta. Un terapeut calificat vă poate dezvolta abilități sociale, cum ar fi asertivitatea respectuoasă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

5.    Confruntarea cu o traumă concretă
Persoanele cu antecedente de abuz fizic, sexual sau alte traume pe care nu și le-au vindecat pe deplin pot beneficia enorm de pe urma terapiei. Psihoterapia permite unei persoane să exploreze aceste experiențe dureroase cu cineva care are experiență în a asculta aceste probleme într-un spațiu confidențial și liber de judecată și poate ghida procesul de vindecare emoțională.

6.    Lipsă de bucurie pentru activitățile obișnuite sau hobby-uri
Oamenii care se luptă cu probleme psiho-emoționale se simt adesea deconectați sau înstrăinați de viață. În consecință, își pierd interesul pentru lucrurile pe care de obicei se bucurau să le facă, indiferent dacă era vorba de hobby-uri sau de socializare. “Cele mai frecvente cauze ale dezinteresului perpetuu și ale sentimentului de goliciune interioară includ depresia, durerea sau abuzul și/sau neglijarea cronică din copilărie. Izolarea crescută, apatia față de viitor și chiar dorința de a nu fi în viață, sunt semne că persoana ar putea experimenta depresie sau o altă formă de tulburare de dispoziție. Astfel, psihoterapia poate ajuta pe cineva care suferă de depresie sau probleme legate de dereglarea emoțiilor prin a-l ghida să-și dea seama ce îl împiedică să se simtă bine, cum să scape de gânduri și comportamente negative pentru a se reconecta cu ceea ce îi aduce bucurie”, afirmă specialistul.

7.    Tristețea
Fie că este vorba despre un divorț, o despărțire sau pierderea unei persoane dragi, depășirea durerii de orice fel poate fi un proces lung și dureros, mai ales dacă nu aveți cu cine împărtăși acea povară emoțională. Calvarul este de două ori mai dificil pentru cei care suferă pierderi semnificative într-un interval scurt de timp. “Terapia sau consilierea pentru durere emoțională pot ajuta oferind un loc sigur și plin de compasiune pentru a procesa pierderea și toate emoțiile dureroase care apar odată cu aceasta. Ghidajul unui specialist are în vedere susținerea etapelor procesului de doliu și se asigură că acesta este dus până la capăt (fără blocaje) și este parcurs într-un ritm și timp sănătos”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.

8.    Sănătatea fizică lasă de dorit
Nu acordăm sănătății psiho-emoționale același tip de atenție ca și sănătății fizice și este o eroare uriașă, având în vedere că sunt interconectate. Problemele psiho-emoționale cauzate de stres, cum ar fi anxietatea și depresia de exemplu, au atât efecte directe, cât și indirecte asupra sănătății noastre fizice. “În mod direct, deoarece problemele psihologice afectează sistemul nervos central, care la rândul său are un impact asupra tuturor celorlalte sisteme de sănătate (endocrine, imune, cardiovasculare, cerebrovasculare etc.) și indirect, acestea sunt asociate cu o serie întreagă de condiții de sănătate fizică, inclusiv dureri de cap, oboseală, dureri musculare, reactivitate cardiovasculară mai mare, sistem imunitar slab, inflamație cronică etc. Deci, dacă suferiți de oricare dintre aceste condiții de sănătate de mult timp, ați putea beneficia de tratamentul și sprijinul unui profesionist instruit în sănătate mintală, emoțională”, explică specialistul.

9.    Dependențele
Când ne aflăm sub stres mental sau emoțional, apelăm la lucruri care sunt satisfăcătoare, amorțitoare, distrăgătoare sau distructive, pentru a face față - consumul de substanțe, jocurile de noroc, sexul, relațiile toxice, consumul excesiv de mâncare, dulciuri ș.a. Pe termen scurt, orice dependență poate ajuta temporar la ameliorarea sentimentelor nedorite, cum ar fi lipsa de speranță, anxietatea, iritabilitatea și gândurile negative. Dar, pe termen lung, agravează de fapt aceste dificultăți și duce la pericole serioase legate de sănătatea, chiar viața persoanei.
“De aceea, dacă tu sau persoana iubită vă luptați cu dependența, este crucial să căutați ajutor profesional cât mai curând posibil. Un prieten sau un membru al familiei poate să sprijine, dar nu poate fi un centru personal de reabilitare. Este important să aducă persoana cu probleme cât mai aproape de căutarea tratamentului potrivit. De asemenea, este important să rețineți că forțarea cuiva să urmeze un tratament adesea nu funcționează, dar motivarea acesteia să dorească să facă schimbarea se dovedește de obicei eficientă. Evitați să-i faceți să simtă rușine sau vinovăție, ci determinați-i mai degrabă să vorbească despre asta. Programați-le o întâlnire la psiholog și mergeți cu ei dacă asta îi ajută”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

10. Căutarea succesului și performanței în diverse aspecte de viață
“Terapia vă poate ajuta să deveniți o persoană mai bună, atât în relație cu sine, cât și cu ceilalți. Un terapeut calificat  vă poate ajuta să vă descurcați și să înțelegeți mai bine situațiile interpersonale din diverse contexte de viață (sănătate, familie, cuplu, prieteni, școală, job, finanțe). Vă poate ajuta să înțelegeți propriul rol într-o situație și ce puteți face diferit pentru a obține un rezultat mai bun. Mai mult, vă poate ajuta să înțelegeți mai bine punctul de vedere al celorlalți, astfel încât să fiți mai conștienți de impactul dvs. asupra altora și astfel să deveniți mai eficienți în acțiunile voastre”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.