Schimbarea face parte din ciclul vieții, iar senzația că totul este permanent și va rămâne la fel este o iluzie, creată de minte
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), intenția din spatele acestei atitudini este foarte bună – ne oferă un sentiment de siguranță prin perpetuarea firescului și a constantelor, iar de acestea avem nevoie în viața de zi cu zi, pentru a putea să ne simțim în echilibru.
“Partea problematică apare atunci când ne atașăm de ciclurile repetitive, de obiceiuri și de ce știam, deși viața ne împinge către schimbare. Astfel, opoziția noastră aduce suferință în viața noastră. Revolta că lucrurile se schimbă și înverșunarea împotriva schimbării ne fac drumul foarte dificil și complicat. Schimbarea nu e neapărat plăcută sau ușoară în faza inițială, însă este o condiție necesară, dacă vrem să trăim pe deplin și să evoluăm. Fără schimbare, avem doar stagnarea ori, natura nu are un program de stagnare. La nivel neurologic, stagnarea este egală cu moartea și creierul se va lupta din toate puterile să ne salveze și să ne scoată din calea pericolului. Chiar și când stăm, când dormim, corpul nu se oprește complet. Întreg sistemul este în continuă mișcare – inima continuă să pompeze sânge, plămânii continuă să se umple și să se golească de aer. Nimic nu stă cu adevărat pe loc”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, specialistul este de părere că schimbarea este singurul lucru care este real în viața noastră și necesar pentru a ne ține în viață. Viața înseamnă mișcare și exact asta reprezintă și schimbarea: o mișcare continuă, permanentă și constantă, care ne îndrumă pașii înainte pe drumul vieții. Așadar, data viitoare când vedem că toate se reorganizează în viața noastră, trebuie să dăm drumul controlului și să adoptăm o atitudine de curiozitate față de ce urmează să ne apară în față, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, cu specializări în terapia de cuplu și familie, dans terapie, somato-terapie, NLP și lucrul cu proiecțiile sinelui. Și-a propus ca prin ceea ce face să aducă în viața fiecărei persoane cu care lucrează un plus de conștientizare, cunoaștere și încredere în propriile forțe. Obiectivul ei este să ofere cât mai multe din experiența ei, atât personală cât și profesională, astfel încât să producă schimbări semnificative în viețile celorlalți.

Viața ne dă uneori impresia că este de necontrolat, că mare parte din ceea ce ni se întâmplă este nedrept, periculos, deja scris, controlat de alții mai puternici, mai deștepți, mai bogați, cu relații, mai ”norocoși” etc. Aceste gânduri ne fac să ne simțim neputincioși și să acționăm în consecință. Evident, rezultatul obținut este conform a ceea ce gândim despre viață și propriile noastre puteri, abilitați.
În același timp, cunoscutul psiholog roman Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că, paradoxal, simpla constatare a faptului că rezultatul obținut este departe de cel dorit, ne determină să declanșăm o atitudine excesivă de control. “Însă, controlul lucrurilor având stresul ca sursă, poate avea 3 rezultate diferite: (a) rămânerea în zona de confort (a se citi frână în evoluția personală, profesională, relațională, financiară etc.), (b) accesarea unor mecanisme de apărare false (din punct de vedere al rezultatului dorit)m, precum: evitarea provocărilor de orice natură, izolarea socială, refuzul unor noi informații sau strategii de succes, rămasul cu mintea în trecut și lipsă de centrare pe prezent și viitor și (c) declanșarea de anxietate, atacuri de panică, depresie ș.a. Și totuși, realitatea este alta. Concret, există o serie de aspecte în viață noastră pe care le putem controla în mod sănătos și benefic pentru starea de bine pe toate planurile. Înainte de a ”trece la treabă” este important să înțelegem și să acceptăm că nu exteriorul (alții, lumea, viața, universul) este responsabil pentru propriile noastre ”nereușite”, ci avem o contribuție considerabilă la acestea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

11 aspecte de viață pe care le putem controla în mod sănătos, explicate de psihologul Laura Maria Cojocaru
1.    Sănătatea fizică. Este decizia noastră să alegem un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, exerciții fizice, odihnă, relaxare, apelat în timp util la specialiști dacă este nevoie etc.
2.    Ce facem. Ceea ce alegem să facem sau să nu facem, ne duce direct către rezultat și suntem direct responsabili pentru efectele acțiunilor respective.
3.    Ce credem despre ... (convingeri). Lucrurile la care ne gândim frecvent, felul în care alegem să interpretăm evenimentele din viața noastră, valorile după care ne ghidăm, principiile și idealurile noastre, sunt concepte pe care le putem alege și modifica dacă este cazul.
4.    Ce spunem. Convingerile noastre influențează modul în care vorbim, cuvintele pe care le folosim despre noi, despre ceilalți, despre viață. Ele au un impact direct și concret asupra vieții noastre și a rezultatelor pe care le dorim, deoarece influențează modul de acțiune și strategiile noastre de succes.
5.    Oamenii de care ne înconjurăm. Oamenii cu care obișnuim să stăm mai des ne pot ridica sau ne pot coborî. Noi suntem cei care putem alege să stăm alături de persoane de la care avem ceva de învățat, pe unul sau mai multe planuri de viață.
6.    Profesia aleasă. Acest aspect presupune să renunțăm la tot felul de scuze de genul: ”e greu, nu știu, e prea târziu pentru mine, reușesc doar cei cu relații, nu am timp, nu e bănos etc” și să începem să facem pas cu pas ceea ce ne dorim cu adevărat, ne reprezintă și ne împlinește emoțional. Este important să ne asumăm responsabilitatea și să alegem să acționăm pentru ceea ce ne dorim.
7.    Organizarea timpului. Este de asemenea o alegere să prioritizăm și să beneficiem de timp de calitate: timp de familie, de cuplu, personal, de învățare, de mișcare fizică, de odihnă etc. Chiar este alegerea noastră, restul sunt scuze.
8.    Mediul. Putem alege să păstrăm sau să schimbăm mediul în care locuim, muncim, avem familia, prietenii, casa, orașul, țara, respectiv facilitățile (de timp, informaționale, emoționale, financiare etc) disponibile.
9.    Echilibrul financiar. Noi decidem ce și cât cheltuim, noi alegem ce este cu adevărat important pentru a ne îndeplini nevoile fizice, emoționale, intelectuale, familiale, sociale.
10. Flexibilitatea. Ține strict de alegerea noastră să acționăm ca să facem mai mult, mai bine, mai ușor, altfel, cu altcineva sau pur și simplu ceva nou, a.î. să ne atingem obiectivele.
11. ”Moștenirea” lăsată în urma noastră. Toate acțiunile, cuvintele, cunoștințele, valorile, strategiile noastre pe care decidem să le împărtășim cu cei din jur, contribuie la confirmarea că suntem pe drumul cel bun și la menținerea motivației pentru a crește continuu.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Mulți pretind că își doresc să ajungă la un anumit nivel de intimitate, de apropiere față de un potențial partener, însă nu mulți sunt cei care sunt cu adevărat dispuși să facă ceea ce este necesar pentru a le obține.
Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), intimitatea este foarte râvnită, dar totodată întâlnim tot mai multe persoane nefericite din cauza lipsei de intimitate. Cei mai mulți dau vina pe celălalt: „nu știe cum să se deschidă”, „nu știe să iubească”, „are o problemă”, iar majoritatea relațiilor tinere ajung să se sfârșească prea curând, chiar înainte de a primi o șansă adevărată de a deveni o relație.
“Dincolo de lipsa de compatibilitate sau de faptul că mulți nu știu ce își doresc cu adevărat, stă altceva: lipsa de autenticitate și neasumarea propriei vulnerabilități. În cultura noastră în special (dar nu numai), vulnerabilitatea este asociată cu ceva periculos care ne amenință siguranța și integritatea. Este privită ca fiind acel monstru de sub pat, cel al cărui nume nu-l rostim și la care nu ne referim sub nicio formă. Problema este că am ajuns să punem o etichetă complet greșită! A fi în pericol și a-ți asuma propria vulnerabilitate sunt două lucruri complet diferite. Vulnerabilitatea presupune să fii autentic, să îți arăți și părțile mai „negre”, acele părți din tine care poate au suferit cândva, acele părți care dovedesc că suntem oameni, nu roboți. Da, pare periculos și poți spune că dacă arăți „slăbiciunile” tale cuiva te va face cumva o țintă sigură.Dar nu este așa. Odată ce ai curajul să îți asumi toate aspectele care te completează, devii o persoană întreagă și toată puterea este în mâinile tale.

Nu există intimitate fără vulnerabilitate
Totodată, specialistul afirmă că dacă vrem să obținem mult râvnita intimitate, avem nevoie să ne asumăm toate părțile din noi, să ne cunoaștem cât mai bine, să ne arătăm celorlalți și să îi lăsăm să ne vadă cu adevărat. “Astfel, dacă lași omul să vadă cine ești, cu rele și cu bune, va rămâne pentru tine, cel/cea care ești cu adevărat iar intimitatea și apropierea iau naștere de la sine. Vulnerabilitatea, intimitatea și conexiunea autentică sunt lucruri care vin natural iar orice tendință de a le forța doar va destabiliza sistemul. Asumă-ți toate părțile din tine pentru că, după ce te accepți tu așa cum ești, o vor face și cei care contează cu adevărat”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI),
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, cu specializări în terapia de cuplu și familie, dans terapie, somato-terapie, NLP și lucrul cu proiecțiile sinelui. Și-a propus ca prin ceea ce face să aducă în viața fiecărei persoane cu care lucrează un plus de conștientizare, cunoaștere și încredere în propriile forțe. Obiectivul ei este să ofere cât mai multe din experiența ei, atât personală cât și profesională, astfel încât să producă schimbări semnificative în viețile celorlalți.

Atunci când constatăm că un lucru nu merge cum ne dorim în viața noastră - sănătatea, relațiile, timpul liber, finanțele etc., începem, mai mult sau mai puțin ghidat, un proces de vindecare/transformare. Pentru buna finalizare a acestui process, este important să știm, să înțelegem și să acceptăm că recăderea este un aspect firesc, care face parte din procesul de vindecare sau transformare.
În același timp, cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că acest fapt nu înseamnă că este obligatoriu ca toți cei care sunt într-un proces de recuperare să aibă recăderi. Însă, dacă se întâmplă, este important să știm că procesul de vindecare sau schimbare poate fi reluat. “Recăderea poate fi de durată mai lungă (reluarea obiceiului pentru câteva săptămâni, luni sau chiar ani de zile), sau de scurtă durată (o zi, un weekend). Riscurile de a nu lua în calcul posibilitatea recăderii sunt: instalarea unor blocaje mentale, emoționale și/sau atitudinale, întârzierea vindecării/schimbării, amânarea acesteia sau chiar renunțarea la procesul necesar atingerii obiectivului propus. Printre semnele recăderii, putem identifica: recăderea psiho-emoțională - apariția gândurilor, a stărilor sufletești și emoțiilor care fac  persoana vulnerabilă la a repeta vechiul comportament sau vechea cale, de a recrea vechiul context, vechile relații etc, aspecte care au dus la problematică; teama că nu poate duce procesul schimbării până la capăt, apariția unei stări de neîncredere în schimbare sau în propriile forțe, pierderea temporară a răbdării necesare parcurgerii fiecărui pas, delăsarea în a face constant pași către obiectivul propus sau recăderea atitudinală – comportamentul propriu-zis”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Metode de a face față recăderii psihice și a micșora din ce în ce mai mult riscul apariției acesteia:

1. Acceptă că te afli într-o fază de recădere și decide de a continua procesul de recuperare în ciuda acesteia;
2. Menține legătura, pe toată durata procesului de vindecare/transformare, cu specialistul care te îndrumă;
3. Menține legătura cu o persoană apropiată pentru a vorbi cu ea atunci când simți nevoia de a repeta ceea ce este nepotrivit;
4. Fă-ți o listă cu ocupații plăcute, relaxante (un sport, un hobby etc.) care să-ți țină mintea ocupată și să-ți distragă atenția de la tentație și aplică-le.
5. Rămâi cu atenția doar la ziua parcursă, evitând astfel presiunea mentală a duratei procesului.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Lansat ca o sinteză a celorlalte concepte despre bătrânețe, conceptul de Bătrânețe de Succes vine în antiteză cu bătrânețea „uzuală“ ce are o viziune patologică și o privește în funcție de calitatea ei, respectiv în funcție de nivelul de sănătate, de modul de funcționare și capacitate de participare la diverse acțiuni, contexte.
În același timp, cunoscutul psiholog roman Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că bătrânețea de succes are ca intenție dezvoltarea unei modalități pozitive de a îmbătrâni, definită de prezența mai multor criterii: (1) absența bolilor și scăderea riscului de boli și dizabilități; (2) un nivel înalt de funcționalitate mentală și fizică; (3) menținerea controlului emoțional și menținerea sentimentului de satisfacție interioară; (4) păstrarea potențialului psihologic și social și a bunăstării; (5) un bun nivel de energie pentru o angajare activă în viață; (6) constanță în menținerea de relații strânse cu cei din jur; (7) participare continuă și calitativă la activități familiale și sociale. “Pentru atingerea concretă a acestui concept este necesară formularea și lansarea timpurie a unui program de viață echilibrată, care anticipează trecerea în această fază a vieții. Strategiile pentru o bătrânețe de succes ar fi pe scurt: prevenția, prevenirea problemelor predictibil, protecția condiției existente de sănătate și de funcționare, îmbunătățirea condiției existente de sănătate și de funcționare, autoevaluarea continua”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Potrivit specialistului, este indicat să avem în vedere următoarele aspecte:
1. Îngrijirea corpului fizic: restricția calorică; suplimentele cu nutrienți, vitamine, fibre și minerale; o bună hidratare; îngrijirea specifică a pielii, a feței, a părului și a unghiilor; activitatea fizică și exercițiile fizice: exercițiile aerobice sau cardio, ridicarea de greutăți (bodybuilding) dacă nu sunt contraindicații, mersul pe jos, mersul pe bicicletă, înotul, gimnastica și dansul, exerciții de flexibilitate, de elongație musculară, de tonicitate și echilibru, yoga; exerciții de respirație, relaxare musculară progresivă; sexualitate activă; odihnă (acțivități relaxante, distractive, hobby-uri) și somnul.
2. Îngrijirea corpului mental și a corpului emoțional: optimizarea funcționării cognitive prin intervenții cognitive și tehnici de antrenament cognitiv; păstrarea și exersarea calității memoriei; tehnici de menținere a atenției în prezent (mindfulness); controlul emoțional prin creșterea toleranței la realitate așa cum este; creșterea capacității de a face față dificultăților; creșterea rezilienței la informații noi, intervenții, sprijin de orice tip din afară; managementul factorilor de stres și a presiunii timpului; dezvoltarea optimismului, asertivității, creativității; promovarea stărilor dezirabile; promovarea și protejarea calităților individuale
3. Îngrijirea corpului energetic și spiritual: spiritualitatea/religiozitatea în sensul de practică concretă a unor activități, citit, urmărit documentare pe temă etc.; căutarea de înțelesuri ale vieții și ale morții, lecții de viață, sensuri și scopuri pozitive, înalte, valori de un alt tip; exersarea trecerii în revistă a vieții într-un mod pozitiv; cultivarea înțelepciunii, iertării, împăcării, acceptării, recunoștinței.
4. Construirea și menținerea mediului social: promovarea relațiilor sociale; promovarea sănătății psihosociale; dobândirea de noi experiențe; găsirea și menținerea unei rețele de suport social; menținerea unei relații echilibrate cu familia; menținerea independenței și autonomiei.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Putem să ne criticăm dur sau putem să ne învățăm lecția; acestea sunt cele mai importante două direcții cu care se confruntă oamenii, iar de cele mai multe ori nefericirea este adusă de prima variantă, iar maturizarea vine din a doua.

Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), tot ce știm în evoluția noastră vine dintr-un „așa nu merge”, care a motivat omul să caute varianta care este cea mai potrivită pentru a-i satisface nevoile.

“Atunci când ne condamnăm pentru o greșeală, alegem o atitudine care ne limitează creșterea și ne încurajează stagnarea. Atunci când facem o greșeală, învățăm modurile în care nu este potrivit să abordăm lucrurile din viața noastră. Când eșuăm într-o relație, învățăm cum să facem lucrurile diferit pe viitor. Când greșim la job, învățăm cum putem să ne îmbunătățim abilitățile. Când greșim față de cineva drag, învățăm cum are nevoie să fie iubit și care îi sunt rănile din spate. Cu fiecare greșeală făcută, primim lecții foarte prețioase despre noi, viață și ceilalți. Întrebarea este alta aici: Ce alegi să păstrezi după greșeală? Sentimentul de vinovăție, de lipsă de valoare sau sentimentul de bucurie pentru o lecție proaspăt învățată Pentru că, secretul succesului – unul dintre ele, desigur - asta e”, explică psihologul Andra Tănăsescu

Totodată, specialistul afirmă că orice alegem să credem despre greșeală definește dacă ne apropiem sau ne îndepărtăm de succes:

1. Dacă alegem varianta în care ne învinovățim constant pentru alegerile făcute, respingem lecția și tot ce vom face va fi să atragem aceleași situații, până când vom fi gata să alegem lecția în locul criticii, adică să alegem să ne maturizăm.
2. Dacă alegem varianta în care primim lecția și conștientizăm că am făcut cea mai bună alegere pe care o puteam face, la momentul respectiv, pentru noi, atunci vom putea înainta în viață cu mai multă înțelepciune, adică ne vom maturiza. Modul în care ne raportăm la greșeală stabilește dacă ne îndreptăm către succes și evoluție sau către tipare repetitive, autoînvinuire și nemulțumire cu privire la propria viață, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, cu specializări în terapia de cuplu și familie, dans terapie, somato-terapie, NLP și lucrul cu proiecțiile sinelui. Și-a propus ca prin ceea ce face să aducă în viața fiecărei persoane cu care lucrează un plus de conștientizare, cunoaștere și încredere în propriile forțe. Obiectivul ei este să ofere cât mai multe din experiența ei, atât personală cât și profesională, astfel încât să producă schimbări semnificative în viețile celorlalți.