Mesajele transmise de o autoritate către omul de rând sunt hipnotizante, deoarece vin de la o entitate superioare către una inferioară; fie că vin de la doctor, judecător, poliție, titluri din mass-media sau un guvernator – toate produc un efect cu bătaie lungă în mintea și inima omului care ascultă: “Urgent, Grav, Incurabil, Inoperabil, Agresiv, Invaziv, Metastază, Mortal, Boală, Virus” și multe altele conduc la o memorare cu influență negativă în acțiunile viitoare ale omului.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, aceste cuvinte vor fi întipărite în memorie și că urmare reacțiile și răspunsurile omului vor veni din teamă, și nu din curaj. “Totuși, omul are puterea să își controleze funcțiile: își poate observa degetul care glisează acum pe telefon, ochii care își mută direcția, vocea care vorbește, inima care bate și emoția / simțirea pe care o are față de ceea ce citește. Dacă aceste funcții și le poate observa și controla, atunci frica se diminuează și începe să dispară direct proporțional cu autocontrolul. E pe verificate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Pentru a ajuta frica să dispară și să instalăm încet și bine rânduirea liniștii interioare, specialistul ne recomandă o serie de 10 exerciții:

1. Maxim 15 minute de TV / Radio / Internet cu știri pe zi – exact ce ne interesează
2. În discuțiile cu cei dragi, se va evita subiectul de care amândoi avem frică

3.Stăm cu atenția la ce vrem, nu la ce vine / apare

4. Gândul despre boală atrage boală. Gândul fiind o forță, el trebuie să fie productiv, nu distructiv
5. Exerciții de relaxare când te pui în pat – fiecare mușchi, nerv și os, le relaxezi progresiv prin decizie mentală.
6. Autosugestia pe expirație și inspirație să curețe plămânii și sângele
7. Sistemul imunitar este ajutat prin controlul mișcărilor, emoțiilor și gândurilor. Acolo unde nu este atenție pe ele, boala și drama se instalează.

8.Oprim viralitatea numărului de morți, virusați, bolnavi. Căutăm viralitatea valorilor și intențiilor noastre.

9. Ne ajutăm de prezent, pentru a nu sta în imaginație. Imaginația e drumul spre îmbolnăvire, prezentul spre sănătate.
10. Producem clipe frumoase altora: surprize, cadouri, complimente, mesaje de dragoste etc.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Adicția sau dependența, așa cum este mult mai cunoscută în limbajul comun, este definită de o gândire obsesivă și o nevoie compulsivă de droguri, alcool, alimente, sex sau alt tip de comportament, în ciuda consecințelor negative rezultate.

Potrivit hipnoterapeutului Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, dependența include dezvoltarea toleranței combinate cu simptomele de sevraj. În plus față de toleranță, un dependent va experimenta pofte fizice intense și o obsesie emoțională de a-și lua “drogul” indiferent de consecințe. Dependența se dezvoltă de-a lungul timpului și, de obicei, începe cu un abuz.

“Pentru a atenua durerea emoțională sau fizică, o persoană ar putea experimenta diverse substanțe sau comportamente de apărare. În mod alternativ, poate folosi droguri, tutun sau alcool într-un cadru social și poate decide să le încerce din nou doar pentru a se distra. Scutită de sentimentele de disconfort, poate continua să consume a doua oară, a treia oară și așa mai departe. În curând, persoana ajunge să consume pentru a menține efectele dorite ale euforiei și pentru a scăpa de durerea interioară sau realitatea tulburătoare. Problemele originale sunt lăsate astfel nesupravegheate și / sau nerezolvate. Dacă persoana nu a avut probleme la începutul consumului, acum au fost create probleme ca urmare a utilizării. Încercările constante de a satisface poftele organismului de droguri sau alcool devin noua realitate a persoanei. Timpul și eforturile alocate pentru consum devin vitale în viața individului.  După ce dependentul este complet înrădăcinat în ciclul dependenței, apar consecințele asupra sănătății, financiare, sociale și emoționale”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Specialistul afirmă că dependențele cele mai frecvent întâlnite la oameni sunt: la nivel de substanțe (alcoolul, nicotina, drogurile, zahărul, medicamentele), la nivel de comportament (dependențe în context de comportament alimentar: anorexie, bulimie, dependenţa de jocurile de noroc, dependenţele afectiv-sexuale - de sex sau de iubire, dependenţa de muncă - „workaholism”, dependenţa de putere și control asupra celorlalţi, inclusiv prin violență și agresivitate, dependenţele de realitatea virtuală, computer si internet (rețele de socializare, jocuri online, pornografie), dependenţa de religie şi misticism, de practici spirituale și ritualuri, dependeța de sporturi, exerciţii, asociată cu dopajul. În cazul femeilor, poate apărea o dependența față de un standard de frumusețe.

Dependența ca o boală

La nivel mondial, dependența este definită ca o boală de majoritatea asociațiilor medicale. Ca și diabetul, cancerul și bolile de inimă, dependența este cauzată de o combinație de factori comportamentali, de mediu și biologici. Factorii de risc genetic reprezintă aproximativ jumătate din probabilitatea ca un individ să dezvolte dependență. “Dependența implică schimbări în funcționarea creierului și a corpului. Aceste modificări pot fi determinate de utilizarea substanțelor de risc sau pot exista în prealabil. Consecințele dependenței netratate includ adesea alte tulburări de sănătate fizică și psihică care necesită îngrijiri medicale. Dacă este lăsată netratată în timp, dependența devine mai severă, dezactivând și periclitând viața”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Tratarea adicțiilor și dependențelor

Adicția (de orice fel) are de puține ori o explicație evidentă, deoarece se ascunde într-o parte a minții, o parte inconștientă, care controlează activ lucrurile, provocând experiența sau comportamentul nedorit. Această parte a minții s-a format în timpul experiențelor de viață (condiționare), astfel că cea mai eficientă cale de a o rezolva problema este recondiționarea.

“La un moment dat în viața ta ai învățat să mergi, să vorbești, ai deprins aptitudini complexe. De fiecare dată când ai învățat ceva nou, în mintea ta a avut loc o schimbare. Ceva a fost adăugat, care nu era acolo înainte, o „parte” nouă a minții tale s-a dezvoltat. Astfel de „părți” s-au format și continuă să existe în subconștientul tău, și este posibil să îți controleze comportamentul fără ca tu să fii măcar conștient de acest lucru. Fumătorii aprind țigara fără să se gândească la asta, multe alte comportamente obsesive sunt comune, unele dintre ele funcționale, dar unele dintre ele disfuncționale. Multitudinea de părți mentale care apar de-a lungul vieții funcționează de obicei în armonie una cu alta, având un scop și o direcție comune. Uneori, una sau mai multe părți pot acționa independent și pot provoca anumite disfuncționalități, ceea ce duce la dorința de a schimba ceva; totuși, aceste situații sunt rare, și cooperarea pare să fie regula. Acest fapt sugerează că trebuie să existe un fel de comunicare între părțile care alcătuiesc subconștientul”, explică Eugen Popa.

Terapia Yageriană

Pe acestă terorie se bazează Terapia Yageriană (tehnică gândită și creată de Edwin K. Yager, Ph.D., profesor de psihiatrie practică la Facultatea de Medicină a Universității California din San Diego), una dintre cele mai eficiente și ușor de realizat tehnici care poate fi folosită pentru a descoperi ce anume generează dizarmonia, problema care declanșează adicția.

Terapia Yageriană recunoaște ca ipostaze ale psihicului trei entități: conștientul, subconștientul și extra-conștientul. Terapia se axează pe faptul că subconștientul este constituit  dintr-o multitudine de părți condiționate, ce au apărut în urma experiențelor de viață.

Extra-conștientul este considerat a fi o entitate de inteligență superioară pe care o posedă orice ființă umană. Acesta are rolul de a armoniza și a unifica părțile aflate în subconștient. În Terapia Yageriană extra-conștientul comunică cu subconștientul identificând acele părți care sunt în dezacord cu dorințele conștiente ale clientului și îi modifică într-un mod negativ comportamentul. Această parte a minții poartă denumirea de Centrum, denumire aleasă pentru că este una neutră, care nu încalcă sau lezează credințele spirituale sau religioase ale omului putând astfel să fie folosită de oricine, în orice condiții.

Terapia Yageriană este o metodă recunoscută ca fiind extrem de simplă, dar nicidecum simplistă, extrem de eficientă, o metodă care se bazează pe valorile profund umane pe care fiecare dintre noi le are undeva în interiorul său. Acestă metodă este definită perfect în trei cuvinte: simplă, eficientă, profundă.

“Pe extraordinarul dr. Edwin Yager l-am avut invitat în București în anul 2014 când, în cadrul Asociației Române de Hipnoză, am organizat primul curs de Terapie Subliminală din țară, predată chiar de creatorul său. Ulterior, pentru a evita confuzia legată de o posibilă legătură între tehnică și mesajele subliminale, Dr Yager a hotărât să-i schimbe numele în Terapia Yageriană. Terapia Yageriană avut un succes extraordinar, fiind acum folosită de mulți terapeuți români în cabinetele lor de consiliere. Minunat la această tehnică este și că odată ce o înțelegi și înveți să o aplici, vei putea apela la ea în orice moment, oriunde te-ai afla, complet autonom”, declară Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, Eugen Popa.

În luna aprilie 2020, Asociația Română de Hipnoză organizează un nou curs de Formare și Certificare în Terapia Yageriană. Detalii și înscriere – www.hipnoza.ro/centrum.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Cu toții suntem puși la încercare în această perioadă și cu toții simțim presiunea care vine odată cu răspândirea acestui virus. Impactul puternic pe care îl are este vizibil în toate domeniile vieții. Peste tot se iau măsuri pentru a limita riscul de răspândire a acestui virus. Tot mai mulți lucrează de acasă și tot mai puțini ies din casă. Economia, educația, afacerile mici și mari, piața de joburi, toate au de suferit, în timpul acestei crize.

Din păcate, impactul cel mai puternic și care ne expune la riscuri și mai mari este cel psiho-emoțional. Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), perioadele lungi de stres ridicat pot provoca anxietate, atacuri de panică sau chiar depresie. Mai mult decât atât, dacă aceste reacții sunt ignorate, se creează un dezechilibru psiho-emoțional care poate avea efecte nocive atât asupra sănătății emoționale cât și asupra celei fizice.

“Stresul îndelungat, susținut printr-o stare constantă de panică, are efecte dăunătoare în ceea ce privește funcționarea eficientă a celulelor albe care luptă împotriva infecțiilor. Acțiunea acestora poate fi suprimată și astfel, mecanismele naturale ale corpului cedează. Vulnerabilitatea creată de stres crește semnificativ probabilitatea de a ne îmbolnăvi sau de a face forme mai severe de răceală si gripă. Iar în această perioadă, este important să ne păstrăm sănătatea, fizică și psiho-emoțională, la cote înalte. Nu contest, există persoane pentru care expunerea la acest virus reprezintă un risc real. Cei care au o stare precară de sănătate, copiii și adulții cu imunodeficiențe, persoane care au deja sistemul imunitar scăzut din alte motive decât cele ale infecției cu Covid–19, toți aceștia au motive puternice de a se teme de acest virus”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul afirmă că, dincolo de aceste situații, este important să ne păstrăm calmul și luciditatea. În timp de criză, frica este sănătoasă, ca parte a instinctului nostru de supraviețuire și un risc există pentru fiecare dintre noi, panica ne destabilizează și ne face să acționăm imprudent, fără să gândim.

Ce este important să facem în perioada asta ca să trecem cu bine de ea?

1. Informarea din surse autorizate. “Este foarte important să căutăm informațiile care vin stric din surse sigure, de încredere, autorizate, precum cele de informare directă ale autorităților: Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, ISU, Guvern, MApN. EVITAȚI orice altă sursă de informații, care ar putea căuta doar să răspândească panica sau să profite de aceasta situație pentru propriul câștig”, explică psihologul.
2. Să oprim propagarea haosului! “Chiar dacă nu putem opri publicațiile, posturile, canalele sau persoanele rău intenționate, putem alege să le ignorăm și să le reducem „audiența”. În felul acesta, dacă nu îi vor mai asculta oamenii, nu vor mai avea cum să propage panica inutilă”, spune psihologul Andra Tănăsescu.
3. Aprovizionarea cu strictul necesar, nu cu inutilități! “Fiecare să își asume responsabilitatea pentru propria igienă, contribuție și acțiuni. Dacă avem posibilitatea, să reducem interacțiunea cu ceilalți, ieșirile inutile și consumerismul determinat de starea de panică. Să luăm lucrurile de care avem reală nevoie, care chiar ne pot fi de folos, în cantități firești”, spune specialistul.
4. Este important să ne păstrăm simțul umorului în această perioadă! Prin antrenarea în activități care provoacă râsul, bucuria, veselia, contribuim la menținerea echilibrului psiho-emoțional. Printr-o oră de râs pe zi, ne păstrăm o atitudine pozitivă, deschisă și ne întărim sistemul imunitar care poate lupta eficient împotriva posibilelor infecții.
5. Reorientarea atenției către vindecare și susținere. “Este important să dăm dovadă de empatie, înțelegere și compasiune față de toți cei care lucrează pentru noi, pentru a ne proteja și pentru a se asigura de stoparea răspândirii acestui virus, precum și pentru cei care nu au posibilitatea de a lucra de acasă”, declară Andra Tănăsescu.
6. Urmăriți-vă șirul gândurilor și direcționați-le către lucruri pozitive. Și aici mă refer, dacă observați că tendința minții este de a crea scenarii apocaliptice, preluați controlul! Treceți la butoane și mutați-vă atenția către lucrurile pozitive, productive și frumoase din viața voastră. Tranformând asta într-un obicei, ne antrenăm pentru a ne păstra claritatea mentală în orice tip de situație, prezentă și viitoare, ne sfătuiește psihologul.
7. Să ne orientăm gândirea către vindecare, bucurie și iubire. “Bucuria deschide, relaxează și vindecă. Luați-vă 10-20 de minute pe zi să vă gândiți la toate lucrurile bune din viața voastră. Gândiți-vă la toți oamenii care vă iubesc, pe care îi iubiți și care sunt sănătoși. Fiți recunoscători pentru toată munca pe care o depun specialiștii pentru a ne asigura condițiile cele mai bune în această perioadă dificilă. Aveți răbdare cu voi și cu cei din jurul vostru. Pentru toți este dificil. Hai să fim mai empatici și să tratăm totul cu răbdare și compasiune”, explică specialistul.
8. În final, haideți să ne îngrijim de propria liniște și stare de bine. “Haideți să facem lucruri pentru a ne calma, care ne aduc bucurie și care ne fac să râdem. Râsul, dansul, activitățile care ne cresc nivelul de serotonina, contribuie semnificativ la creșterea și fortificarea sistemului nostru imunitar. Sunt din ce în ce mai multe persoane care organizează întâlniri, petreceri, seri de karaoke, evenimente de social games online! Participați și voi! Organizați ceva! Căutați soluții care să vă scoată din panică și care să vă aducă zâmbetul pe buze!”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.

Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI, este Psiholog, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, având formarea în terapia de cuplu și familie. Cu experiența de instructor de dans, fiind atrasă de conexiunea dintre minte, emoții și corp, urmează o formare în terapia prin dans și mișcare. După ani de experiență în training și susținerea evenimentelor corporate, oferă prin îmbinarea psihologiei, cu NLP-ul și tehnici de conștientizare și conectare corporală, o experiență completă de auto-cunoaștere și evoluție personală.

Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca niciodată mai ales acum când acest virus se răspândește atât de rapid. Ne temem de ceea ce ne rezervă ziua de mâine iar informația negativă contribuie enorm la frica resimțită și îngreunează momentele prin care trecem.

În aceste momente întrebările legate de ceea ce va urma sunt pe buzele tuturor astfel că mulți dintre noi trăim frica de necunoscut la o intensitate mai mare ca de obicei. În opinia psihoterapeutului Andreea Bob, faptul că oamenii de știința nu au date prea multe despre acest virus că nu pot să facă previziuni concrete documentate științific, că nu există încă un tratament care să prevină răspândirea acestui virus augmentează incertitudinea, iar în relație directă cu teama de necunoscut este nevoia de certitudine și nevoia de siguranță.

“Dar ce înseamnă siguranța de fapt? Este certitudinea o certitudine? Ne luăm de obicei multe măsuri de siguranță cu scopul de a ne asigura liniștea și confortul; dar, puțini poate se întreabă cât din ceea ce reprezintă siguranța pentru mine, e chiar sigur pe termen lung? Ce e siguranța de fapt? Ce înseamnă certitudinea? Urmăm aceleași trasee, ne urmăm rutinele pentru că asta ne ajută să ne vizualizam un viitor sigur. Atunci când simțim siguranță, credem că ne prezicem viitorul... Dar viitorul este incert prin însăși faptul că este un necunoscut. Viitorul devine concret atunci când ajungem să îl trăim în prezent iar atunci nu mai este viitor. Viitorul este prin însăși natura lui imprevizibil. Asta trăim zi de zi. Trăim cu o doză mare de imprevizibil. Uneori, se întâmplă ca acest imprevizibil să își arate evidența mai puternic, dar asta nu înseamnă că incertitudinea nu e acolo în fiecare zi. Să nu uităm că ne este greu iar uneori aproape imposibil să avem control asupra multor lucruri din jurul nostru: comportamentul celorlalți, vremea, accidentele, guvernul...etc.”, explică psihoterapeutul Andreea Bob.

Îngrijorările excesive

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că unii dintre noi pot să accepte mai ușor această lipsă a imprevizibilului, deși asta nu înseamnă lipsa îngrijorării, pe când alții transformă aceste griji într-un vârtej, catasrofizând, ajungând să aibă o intoleranță mare la incertitudine.

“Cei care se îngrijorează mai mult, transformă orice gând într-o întrebare de genul ”dar dacă?”, iar acest gen de întrebare te duce mult mai ușor la observarea aspectelor negative ale unei situații. Dacă suntem intoleranți la incertitudine vom interpreta greșit sau parțial anumite evenimente care oricum au o tentă tristă sau chiar negativă iar tendința va fi de a supraestima riscurile consecințelor rezultate dintr-o anumită situație”, afirmă psihoterapeutul Andreea Bob.

Căutăm siguranța sau creștem toleranța la incertitudine?

Psihoterapeutul este de părere că, din păcate, căutarea certitudinii este zadarnică, întrucât incertitudinea face parte din viață. Din moment ce este imposibil să fim 100% siguri de orice, căutarea certitudinilor ne va duce la îngrijorare, la anxietate generalizată și/sau panică.

„De exemplu, dacă te-ai hotărât să faci o investiție financiară pentru a-ți spori nivelul de confort, verificând săptămânal fluctuațiile prețurilor acțiunilor pentru a te asigura că nu ai pierdut bani, nu garantează că nu vei mai întâmpina greutăți financiare. În mod similar, este o idee bună să ne facem controale medicale periodice, dar vizitarea mai frecventă a medicului în încercarea detectării vreunei probleme viitoare nu garantează că vei fi sănătos toată viața. Adevărul este că o varietate de factori dincolo de toate eforturile pe care le depunem pentru a simți că suntem în control, pot influența cursul evenimentelor. Pe scurt, încercarea de a crește certitudinea scade toleranța la incertitudine și nu face decât să crească îngrijorarea. Pe când, creșterea toleranței la incertitudine ajută la scăderea îngrijorărilor”, declară psihoterapeutul Andreea Bob.

Cum se manifestă intoleranța la incertitudine?

Intoleranța la incertitudine vine cu o serie de comportamente care pentru moment ne liniștesc anxietatea. Tu în care dintre aceste comportamente te regăsești?

• • Evitarea anumitor activități care ne fac anxioși. De exemplu, evităm să citim informațiile legate de pandemie chiar și pe cele de pe canalele oficiale.
• • La polul opus este verificarea obsesivă a informațiilor de pe internet în speranța că veștile vor fi mai bune
• • Consultarea astrologilor sau a prezicătorilor pentru a ne liniști teama de necunoscut
• • Te liniștești cu un optimism exagerat (totul va fi bine...)
• • Găsirea anumitor scuze cu scopul de a evita să faci anumite activități
• • Amânarea anumitor activități
• • Dorința de a face totul doar tu pentru că îți este teamă că nimeni altcineva nu ar putea să fie la fel de atent ca tine
• • Reconsideri anumite decizii pe motiv că nu ești sigură că sunt cele mai potrivite decizii

Psihoterapeutul Andreea Bob ne invităm să răspundem la întrebările de mai jos, să observăm și să înțelegem dezavantajele și problemele care apar atunci când simțim că există riscul de a pierde controlul asupra unei situații.

• • Ce înseamnă pentru mine ceea ce se întâmplă acum?
• • Este posibil să am doar certitudini în viață?
• • Care sunt avantajele de a avea control sau certitudini? Dar dezavantajele?
• • Ai tendința să prezici lucruri negative doar pentru că sunt impredictibile? 
• • Cât de probabil este că lucrurile pe care le prezici să se întâmple? Este posibil să trăiești cu riscul că ceva negativ se poate întâmpla chiar dacă această probabilitate este deseori mică?

Acceptare și mindfulness – soluție la combaterea intoleranței la incertitudini

Atunci când suntem intoleranți la incertitudine, mintea noastră este focusată pe viitor. Un antidot pentru asta este să ne concentrăm asupra prezentului învățând astfel să acceptăm puțin câte puțin felul în care ne simțim, să ne acceptăm frica de necunoscut.  

1. Radioul. “Pentru a ne concentra asupra prezentului putem sa ne imaginăm că tot ceea ce se petrece în mintea noastră seamănă cu un program de radio cu volumul dat la maxim iar informațiile pe care le auzim de la acest canal de radio sunt extrem de negative și parcă ar țipa la noi. Exercițiul acesta nu este unul care îți rezolvă problema imediat. Gândurile vor mai avea o vreme puterea să strige la tine, dar în timp vei învăța să reglezi volumul lor și felul în care sunt transmise”, explică psihoterapeutul.
2. Conștientizarea celor 5 simțuri. “Scopul este să fim atenți la prezent pentru a reuși să rămânem în echilibru cu noi înșine și cu ceea ce ne înconjoară. Observă 5 lucruri din jurul tău cu atenție. Privește-le detaliile în așa fel ca atunci când vei închide ochii să le poți descrie. Simte 4 senzații pe pielea ta (vântul, o haină etc). Ascultă 3 sunete diferite și recunoaște-le. Simte 2 mirosuri diferite și identifică-le. Simte 1 gust. Rezervă-ți câte 5 minute, de două ori pe zi pentru acest exercițiu. Vei observa în mai puțin de două săptămâni o îmbunătățire a stărilor de îngrijorare și vei reuși să te ancorezi mai ușor în prezent”, ne recomandă psihoterapeutul Andreea Bob.
3. Respiră adânc! “Astfel, trimiți semnale de relaxare creierului tău. Monitorizând și controlând inspirația și expirația ajuți corpul și mintea să se calmeze și să își concentreze atenția în altă parte. Închide ochii, inspiră și expiră ușor – acest lucru sigur te va ajuta. Încearcă respirația abdominală în 4 timpi, stând în șezut: Inspiră aerul încet, numărând 1....2....3....4. Reține aerul inspirat 1 timp. Expiră aerul încet, numărând 1....2....3....4”, explică psihoterapeutul.
4. Descoperirea valorilor personale. Cred că fiecare dintre noi putem admite că acesta este momentul în care lumea stă în loc și parcă timpul se oprește puțin pentru a te ajuta să te redescoperi, să îi vezi mai bine pe ceilalți și cel mai important să conștientizezi la un nivel mai profund valorile. Valorile sunt calități ale acțiunilor cu sens, cu scop care nu pot fi obținute asemeni unui obiect ci se obțin acționând câte puțin în fiecare moment al existenței noastre. Valorile ne pot motiva comportamentele chiar și în cele mai cutremurătoare perioade din viața noastră. Odată conștientizate, valorile personale vor deveni o parte extrem de puternică și semnificativă a acțiunilor noastre. Pentru a avea o idee de unde să începeți cu descoperirea propriilor valori, gândiți-vă la domeniile semnificative ale vieții și notați-vă apoi, cum v-ar plăcea să fiți în fiecare dintre aceste domenii: cuplu/relații intime, relațiile de familie, relațiile sociale, carieră, educație și dezvoltare, petrecerea timpului liber, spiritualitate, responsabilitate socială, sănătate fizică și emoțională. Nu este necesar să găsiți valori în fiecare dintre aceste domenii. Poate în unele domenii veți găsi valori mai multe iar ăn altele mai puține, sau deloc. Este normal așa. Este important să manifestăm aceste valori, iar asta se poate întâmpla doar dacă alegem să le trăim în fiecare clipă pentru că ele sunt busola care ne ghidează atunci când credem că ne-am pierdut, valorile sunt cele care ne salvează de ceea ce contează prea puțin. Trăirea valorile înseamnă să alegem să ne trăim prezentul, să ne trăim propria viață, viața pe care o dorim, înseamnă acceptarea noastră așa cum suntem, înseamnă acceptarea celorlalți, a vremurilor, a incertitudinilor, a viitorului așa cum vine el – de multe ori imprevizibil”, conchide psihoterapeutul Andreea Bob.

Andreea Bob este psihoterapeut, coach și ownerul platformei de psihoterapie și coaching online, Empathitude.eu. A absolvit, în 2005, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a specializat în „Pediatrie Socială” și în ’’Tehnici psihologice de control al comportamentului și dezvoltarea potențialului uman’’ prin cele două masterate susținute la Universitatea de Medicină ’’Iuliu Hațieganu’’ și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are o practică de peste opt ani ca psihoterapeut și este acreditată de Colegiul Psihologilor din România. Are la bază două formări: formare în terapia științifică cognitiv-comportamentală și formare de lungă durată în psihoterapia individuală și de grup prin Psihodramă. Are o experiență de peste 10 ani de lucru cu grupuri, fie că este vorba despre dezvoltarea personală și autocunoaștere, fie că este vorba despre psihoterapia de grup pe diverse tulburări sau probleme emoționale. A creat și susținut cursuri pentru dezvoltarea potențialului profesional și a realizat peste 3.000 de ore de training în companii naționale și internaționale. A gândit și implementat programe de team building pentru diverse companii, am susținut dezvoltarea relațiilor interpersonale, a abilităților profesionale sau schimbarea atitudinilor sau comportamentelor prin sute de ore de coaching. Are o experiență de peste cinci ani în managementul Resurselor Umane și a fost implicată activ în îmbunătățirea performanțelor angajaților și atingerea obiectivelor profesionale ale companiilor în care a lucrat.

Asociația Română de Hipnoză, în parteneriat cu Pro Success Training și Puterea Minții oferă gratuit ședințe de consiliere online, audio și/sau video tuturor cadrelor medicale, asistenți medicali, doctori, brancardieri și personalului medical implicat în lupta împotriva pandemiei Covid-19,  precum și forțelor de ordine care ajută la menținerea ordinii publice.

“Cadrele medicale sunt supuse unor eforturi uriașe, atât fizice cât și mentale și emoționale și au nevoie, acum mai mult ca oricând, de tot ajutorul și susținerea noastră. Acest program începe imediat, de astăzi și va continua până ieșim învingători în această bătălie împotriva acestui virus necruțător”, declară hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.

Orice cadru medical sau personal medical, precum și orice cadru militar, polițienesc sau comunitar, care are nevoie de ajutor și consiliere sau pur și simplu dorește să îl/o asculte cineva și să își poată descărca sufletul, ne poate contacta poate cere ajutor pe pagina: https://hipnoza.ro/impreuna/ sau pe adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Asociația Română de Hipnoză dorește să mulțumească tuturor celor implicați în mod activ în acest efort general pentru sănătatea noastră atât individual, cât și ca nație.

[Video: https://www.youtube.com/watch?v=qzk-dBzuvv4]

Conform ultimelor raportări, la nivel planetar s-au înregistrat peste 175.000 de cazuri de Coronavirus, iar numărul deceselor a depășit pragul de 6.700. În același timp, aproximativ 6.000 de cazuri sunt considerate ca fiind grave sau critice, iar numărul pacienților vindecați este de 77.867 persoane, potrivit site-ului Worldometers.info. În țara noastră, numărul persoanelor depistate pozitiv cu virusul Covid-19 a atins numărul de 158 de cazuri, iar din fericire nu s-a înregistrat până în momentul de față vreun deces.

Aceasta este o cauza principală de stres pentru cetățeni care, în lipsa unei comunicări coerente din partea autorităților statului pot dezvolta stări de anxietate și atacuri de panică. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în stare de stres, organismul nostru direcționează cea mai mare parte din energie către organele și procesele fiziologice care se ocupă cu instinctul de supraviețuire (exemplu: suprarenalele, adrenalina, cortizolul, inima, circulația sângelui, respirația, oxigenarea, musculatura). “Cu cât stăm mai mult în acest proces, cu atât avem mai puțină energie pentru organele, glandele și procesele fiziologice care se ocupă cu regenerarea celulară. Rezultatul este scăderea sistemului imunitar. Forfota mentală direcționată în acest mod, face ca energia necesară organismului pentru a se apăra de agenți periculoși pentru sănătatea noastră să fie consumată pentru apărarea împotriva unor iluzii. Stresul reprezintă o stare care ne cuprinde ființa pe toate planurile, mental, emoțional și fizic. De fapt stresul în sine nu este o ”boală”, nu este ceva ce există în mod palpabil, ci presupune în sine reacția noastră mentală interpretativă la stimulii exteriori sau interiori. Astfel, îngrijorările imaginare legate de ce s-ar putea întâmpla (în viitorul apropiat sau mediu) pe care le rulăm mental, perfecționismul și nerăbdarea, ne pot produce în mod inutil o stare de panică bazată pe mai nimic”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

9 sfaturi pentru a ne păstra calmul în această perioadă

Totodată, specialistul ne oferă 9 sfaturi prin care ne putem păstra calmul în toate această perioadă de neliniște cauzată de fenomenul Coronavirus:

1. Renunță la îngrijorări imaginare, pentru că țin de un viitor pe care nu-l cunoști!
2. Renunță la nemulțumiri mărunte și crește-ți recunoștința pentru ceea ce ai, știi și poți deja sau poți căuta, întreba și învăța.
3. Rămâi cu atenția pe ce este cu adevărat important: sănătatea, relaxarea, recunoștința, familia, iubirea.
4. Menține constant un stil de viață sănătos pentru a-ți susține sistemul imunitar (mod de gândire util/bazat pe prezent, realitate palpabilă, mișcare fizică, alimentație echilibrată, socializare de calitate, hobby-uri).
5. Redu consumul de carne - procesarea ei consumă mai mult din energia organismului decât procesarea vegetalelor, hormonii de stres eliminați de animalul ucis trec în corpul nostru, având ca rezultat creșterea necontrolată a stării de panică.
6. Respectă cu această ocazie viața altor ființe, respectă curățenia, mediul înconjurător și echilibrul natural.
7. Petrece mai mult timp cu familia, prietenii, cu tine însuți.
8. Citește, citește, citește!
9. Abordează constant (zilnic) orice metodă de relaxare ți se potrivește: mișcare fizică, cititul unei cărți, un film bun, un hobby, meditație, respirație, training mental, mindfulness, psihoterapie, NLP, tehnici energetice, yoga, timp de calitate cu persoane de la care ai ceva de învățat etc.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.