Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) a publicat recent datele potrivit carora in luna martie 2020 au beneficiat de pensii de serviciu 9.463 de persoane, cu 175 mai multe fata de perioada similara a anului trecut.

Din totalul amintit, 4.018 persoane beneficiaza de prevederile Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportata din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 835 de persoane. Potrivit CNPP, pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportati de la bugetul de stat.

De asemenea, in ce priveste beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, numarul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicandu-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).

De Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.349 lei, din care 7.763 lei suportati din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportata din bugetul de stat.

De Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportati din bugetul de stat

Autor: InfoInstitutii.ro

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care cuprinde noi măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Documentul adoptat prevede acordarea ajutorului de deces și persoanelor decedate în perioada stării de urgență chiar dacă la data decesului nu mai erau asigurate în sistemul public de pensii, cu condiția ca, în ultima lună calendaristică anterioară stării de urgență, persoana să fi avut această calitate, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această  lună.

În vederea simplificării procedurilor de transmitere și a evitării contactului fizic, Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii competentă, în funcție de domiciliul persoanei decedate, copia certificatului de deces, prin poșta electronică, pentru stabilirea pensiilor de urmaș și pentru acordarea ajutorului de deces. Această obligație încetează în 30 de zile de la finalizarea stării de urgență.

Pe perioada instituirii stării de urgență, în cazul persoanelor care beneficiază de pensie de invaliditate, respectiv de pensie de urmaș, se suspendă termenele și procedurile pentru revizuirea medicală. Această suspendare încetează în 30 de zile de la finalizarea stării de urgență.

Documentul mai prevede prelungirea valabilității deciziilor asupra capacității de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, precum și de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, precum și a documentelor doveditoare ale calității de reprezentant legal ori mandatar, a căror valabilitate încetează în perioada stării de urgență, până la expirarea perioadei de 30 zile de la data încetării stării de urgență.

O altă măsură este cea care îi privește pe copiii urmași aflați în continuare la studii, pentru care plata pensiei de urmaș se va face fără dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, în perioada stării de urgență. Această dovadă se va prezenta în 30 zile de la data încetării stării de urgență.

Actul normativ adoptat de Guvern reglementează și situația asiguraților care solicită dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională și pentru care în perioada stării de urgență nu se eliberează o recomandare medicală. Aceștia pot transmite către casele teritoriale de pensii, prin poștă sau în format electronic, recomandarea medicului curant eliberată anterior instituirii stării de urgență .

Certificatele de concediu medical eliberate în perioada stării de urgență, pentru cazurile de accident de muncă sau boală profesională, se transmit caselor teritoriale de pensii prin poștă sau prin mijloace electronice. Pentru recuperarea indemnizațiilor reglementate de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, în perioada stării de urgență, nu mai este necesară avizarea certificatelor de concediu medical de către casele teritoriale de pensii, pentru cazurile de accident de muncă de către direcțiile de sănătate publică și pentru cazurile de boli profesionale sau medici de medicina muncii pentru cazurile de trecere temporară în alt loc de muncă sau reducerea timpului de muncă.

De asemenea, în perioada stării de urgență despăgubirea în caz de deces, reglementată de Legea nr. 346/2002, se acordă la cererea persoanei îndreptățite în baza documentelor transmise casei teritoriale de pensii, prin poștă sau mijloace electronice.                    

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Zilele trecute, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis un ordin prin care instituia, printre altele, obligaţia tuturor elevilor de a participa la ore în mediul online, fără a le pune la dispoziţie şi instrumentele necesare.

Astfel, sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaţionale online, fiind lăsaţi în afara sistemului de învăţământ. În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a şcolilor, s-a recomandat desfăşurarea cursurilor în spaţiul online.

Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toţi elevii şi profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet şi a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziţie de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi şi cadre didactice dezavantajate.

În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii sau se confruntă cu deprivarea materială ori cu un nivel scăzut al veniturilor (de exemplu, pentru o familie cu doi părinţi şi doi copii, un venit scăzut înseamnă un venit sub 1946,7 lei/lună).

Din acest motiv, Consiliul Naţional al Elevilor a formulat o plângere prealabilă adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin care solicităm abrogarea OMEC nr. 4135/2020, în temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Acţiunea întreprinsă de structura noastră survine dintr-o necesitate, fiind motivată de măsurile discriminatorii adoptate recent de Minister.

"Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Naţional al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru garantarea accesului la educaţie. Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educaţie nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunităţile socialdezavantajate, ci pentru toţi elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinţi ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, şcoala online devine o utopie. Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educaţie pentru toţi copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanţii elevilor.

Dacă Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educaţional doar pentru o parte dintre elevi, condiţionând accesul la educaţie pe criteriul social şi economic, noi nu vom face acest lucru şi vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, aşa cum prevede şi Constituţia României. Educaţia nu ar trebui să fie despre majorităţi şi minorităţi, ci despre fiecare elev în parte.", a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

În Uniunea Europeană (UE), în anul 2018 17,1% din populație locuiau în case foarte aglomerate, ceea ce înseamnă că nu aveau suficient spațiu în comparație cu dimensiunea gospodăriei.

Copii sunt mai fericiți in case mai mici  chiar dacă ei se joaca in camera in care părinții lucrează în perioada Coronavirusului. Mai mult decât atât, mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de răspândire a virusului. Pe de altă parte, să stai singur acasă zile întregi aduce și propriul set de provocări.

În UE, mai mult de una din trei persoane (33,0%) au trait  în locuințe subocupate în 2018, ceea ce înseamnă că locuințele au fost considerate a fi prea mari, în ceea ce privește  spațiul și mai exact dormitoare, pentru nevoile gospodăriei. Rata de supraaglomerație scade ușor în țările cu cele mai mari rate.

Printre statele membre ale UE, aproape jumătate din populația din România (46,3%) locuiau în gospodării supraaglomerate în 2018. Acesta a fost și cazul pentru aproximativ două din cinci persoane din Letonia (43,4%), Bulgaria (41,6%), Croația (39,3%) și Polonia (39,2%). Față de anul precedent, ponderea populației care locuiește în locuințe supraaglomerate a scăzut ușor în toate aceste țări, cu excepția Letoniei (+1,5 puncte procentuale), cu cea mai puternică scădere înregistrată în Polonia (-1,3 pp). La capătul opus al scării, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) și Olanda (4,1%).

Ponderea tinerilor și a copiilor care trăiesc în locuințe supraaglomerate este mult mai mare decât în cazul persoanelor în vârstă. În 2018, aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele în vârstă de 18 ani sau mai puțin trăiau în locuințe supraaglomerate în UE, în timp ce doar 6,9% dintre cei în vârstă de 65 de ani și mai mari au făcut-o. În special, 40,2% dintre tinerii din UE care locuiau în gospodării cu risc de sărăcie trăiau și în locuințe supraaglomerate.

Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mari (46,9%) din UE trăiau în locuințe subocupate în 2018. Acesta a fost cazul pentru marea majoritate a persoanelor în vârstă din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) ) și Malta (86,7%), în timp ce relativ puțini vârstnici locuiau în locuințe cu prea multe camere din România (12,0%), Letonia (13,3%), Croația (16,9%) și Polonia (17,8%).

Sursa www.infocons.ro

În urmă cu câteva ore, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat public faptul că elevii din România, cu excepţia celor din clasele a VIII-a şi a XII-a, nu se vor întoarce pe băncile şcolii în acest an şcolar. Mediile la fiecare materie vor fi încheiate cu notele consemnate până în prezent în catalog, iar examenele naţionale se vor susţine conform calendarului în vigoare. Doar elevii de clasele a VIII-a şi a XII-a pot relua cursurile în format fizic, începând cu data de 2 iunie. Anul şcolar se încheie la data de 12 iunie, iar până atunci, elevii vor continua educaţia în regim online.

Ce se întâmplă, însă, cu elevii care nu au acces la Internet? Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la starea actuală din sistemul de învăţământ preuniversitar, având în vedere faptul că elevii care nu au acces la educaţia online sunt prejudiciaţi şi vor fi impactaţi într-un mod negativ de deciziile asumate la nivelul administraţiei centrale. Solicităm, pe această cale, clarificări din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind situaţia elevilor dezavantajaţi din punct de vedere socio-economic, atât a celor aflaţi în clasele terminale, care vor susţine examenele naţionale nefiind complet pregătiţi, cât şi a celor care nu se află în clasele terminale, al căror drept la educaţie este încălcat până în punctul în care se vor întoarce din nou pe băncile şcolii. Propunerile Consiliului Naţional al Elevilor pentru a nu prejudicia elevii ca urmare a deciziilor actuale sunt:

- Dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu materiale igienico-sanitare şi instruirea tuturor membrilor comunităţilor şcolare privind măsurile de distanţare socială în contextul educaţional, astfel încât elevii care se vor întoarce în şcoli nu vor fi expuşi pericolului;

- Achiziţionarea de urgenţă a echipamentelor digitale pentru elevii din mediile social dezavantajate, astfel încât fiecare elev să aibă acces la educaţie online;

- Amânarea examenelor naţionale, astfel încât acestea se vor organiza în luna iulie, aşa cum a anunţat Ministerul Educaţiei şi Cercetării în urmă cu doar cu câteva săptămâni. Perioada 2-12 iunie este o perioadă foarte scurtă de timp, care nu permite pregătirea temeinică a elevilor şi consilierea acestora pentru ca ei să fie pregătiţi să susţină examenele naţionale;

- Organizarea celei de-a doua sesiuni de Bacalaureat la începutul lunii septembrie şi organizarea sesiunilor de admitere în învăţământul superior, astfel încât niciun elev să nu fie dezavantajat de nerespectarea principiului egalităţii de şanse;

- Publicarea unei metodologii clare cu privire la încheierea situaţiei şcolare a elevilor;

- Formarea prealabilă a profesorilor astfel încât aceştia să poată livra conţinuturi prin metode digitale;

- Realizarea unui plan concret, cu termene clare, privind măsurile remediale care se impun odată cu începerea anului şcolar 2020-2021.

"Şi cu elevii din mediile dezavantajate, care nu sunt în ani terminali şi nu au acces la dispozitive pentru a beneficia de orele online cum rămâne? Ştiam că acei elevi lipsesc de pe agenda Ministerului, dar acum aflăm că lipsesc şi de pe agenda prezidenţială, #RomâniaEducată. Este nevoie mai mult decât oricând de achiziţionarea urgentă a echipamentelor prin care elevii şi profesorii să poată continua orele online, având în vedere faptul că cei peste 300.000 de elevi dezavantajaţi nu se regăsesc nici pe agenda guvernamentală, nici pe cea prezidenţială. Anunţul Preşedintelui este binevenit după 6 săptămâni de incertitudine, însă la ce folos dacă sistemul educaţional online rămâne inechitabil? Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să îşi asume un plan coerent cu termene clare, nu mai putem funcţiona în baza promisiunilor, a scenariilor şi a declaraţiilor contradictorii.", a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

În urma constatării răspândirii virusului cunoscut sub denumirea COVID-19 pe teritoriul României, dar şi a recomandării primite de Guvernul României din partea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, s-a decis suspendarea cursurilor din învăţământul preuniversitar începând cu data de 11 martie 2020, până la data de 22 martie 2020, cu posibilitate de prelungire, pentru a monitoriza evoluţia pandemiei de coronavirus în ţară fără a pune în pericol starea de sănătate a elevilor. Pe 15 martie 2020, a fost anunţată prelungirea suspendării cursurilor până, cel puţin, la 21 aprilie 2020. Ulterior, a fost instituită starea de urgenţă, iar prelungirea ei a avut ca efecte continuarea educaţiei în mediul online până la finalizarea sa, adică după 16 mai 2020.

În cele 44 de zile ce au urmat măsurii de închidere a şcolilor, s-a recomandat desfăşurarea cursurilor prin intermediul instrumentelor digitale, accentul căzând asupra consolidării materiei deja predate, nu asupra predării de noi cunoştinţe elevilor. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toţi elevii şi profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet şi a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziţie de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Achiziţia ar fi urmat să se realizeze în baza unei centralizări realizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene.

Cu toate acestea, răspunsul MEC la solicitările elevilor, părinţilor şi profesorilor a constat într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al Ministerului, la data de 22 martie, prin care se anunţa continuarea Programului 'Euro 200' pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare, program al cărui calendar nu se conforma realităţii generate de pandemia de coronavirus. Programul 'Euro 2020' prevede că pot cere bonuri de achiziţie doar elevii care provin din familii în care venitul brut lunar pe membru de familie este de maximum 250 de lei, iar achiziţionarea este programată pentru perioada 27 iulie - 12 octombrie 2020, elevii neputându-se folosi de resursele digitale prevăzute pentru a participa în această perioadă la cursuri, când au cu adevărat nevoie. Nici măcar la rectificarea bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a solicitat fonduri pentru asigurarea acestor resurse.

În data de 7 aprilie, la aproximativ o lună după suspendarea cursurilor, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a adus în atenţia publică măsurile luate pentru perioada următoare. S-a decis, astfel:

* stabilirea datei de reluare a cursurilor în funcţie de evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi de măsurile comunicate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;

* modificarea programei pentru examenele naţionale, astfel încât aceasta să nu cuprindă materia aferentă semestrului al II-lea din acest an şcolar;

* anularea simulărilor examenelor naţionale, a evaluărilor pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, dar şi a olimpiadelor şi concursurilor naţionale;

* posibilitatea de susţinere a examenelor naţionale în cursul lunii iulie, în funcţie de evoluţia pandemiei de coronavirus;

* anularea sesiunii speciale de Bacalaureat pentru olimpici;

* încheierea situaţiei şcolare a elevilor cu minimum 2 note, alături de nota din teză, dacă este cazul;

* elaborarea subiectelor pentru teze doar din materia studiată până la data de 11 martie 2020;

* decalarea calendarelor pentru înscrierea în clasa pregătitoare, înscrierea la grădiniţă, a calendarului privind mobilitatea cadrelor didactice.

În continuare nu se răspundea cu soluţii concrete privind problema elevilor şi a profesorilor care nu au posibilitatea financiară de a participa, respectiv de a susţine cursuri online. Pentru unii elevi, nici programul 'Teleşcoala', desfăşurat în parteneriat cu Televiziunea Română, cu ajutorul cadrelor didactice voluntare din ţară, nu este accesibil. De asemenea, el nu poate fi considerat drept un substitut al orelor de curs propriu-zise. Rămânea, de asemenea, lipsa de pregătire a cadrelor didactice pentru a utiliza resursele de predare digitale. În scopul rezolvării acestei probleme, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunţat realizarea unui ghid.

În locul acestui ghid, MEC a aprobat Ordinul de ministru nr. 4135/ 21.04.2020, care menţionează obligaţia elevilor de a participa la cursurile online, fără a lua în calcul circumstanţele nefavorabile în care se află unii dintre aceştia, şi oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri precum folosirea absenţei ca mijloc de coerciţie.

Aşadar, Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, condamnă, cu fermitate, modul în care ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a gestionat sistemul educaţional pe perioada suspendării cursurilor din cauza pandemiei provocate de coronavirus.

Solicităm, în consecinţă, asumarea publică a vinei pentru încălcarea următoarelor principii din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi remedierea situaţiei semnalate:

* principiului echităţii - Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4135/2020 stipulează, după cum am menţionat anterior, la articolul 12, alineatul (2): 'Elevul are obligaţia de a participa la activităţile de învăţare on-line stabilite de unitatea de învăţământ.'

Conform Raportului OECD efectuat în urma testărilor PISA din 2018:

1. Locul de învăţare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru şcoala online. E nevoie şi de calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe ţări europene, peste 95% dintre elevi spun că au un calculator acasă, la care pot lucra. Dar în Indonezia, doar 34% au calculator. În SUA, toţi elevii din medii avantajate economic şi social au calculator acasă, dar în şcolile din medii dezavantajate doar trei din patru elevi au calculator. La acest capitol, România se află sub media OECD - dacă aproape toţi elevii din şcoli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăţa acasă, în mediile dezavantajate procentul scade la circa 75%.
2. În evaluările PISA, puţin peste două treimi dintre elevii de 15 ani participanţi erau înscrişi în şcoli unde directorul aprecia că aparatura din dotare are o putere de calcul suficient de mare. În Japonia, mai puţin de jumătate credeau acest lucru, iar în Kosovo - doar unul din cinci. La acest capitol, România este mult sub media OECD. În mediile avantajate, circa 65% dintre elevi erau înscrişi în şcoli care susţineau că au aparatură suficient de puternică, pe când în mediile dezavantajate procentul scădea la 45% (cu precizarea că, în cazul României, raportul nu recunoaşte acurateţea statistică a acestor rezultate).
3. La capitolul software disponibil în şcoli, România se află spre coada clasamentului OECD: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învăţau în şcoli unde directorii apreciau că este suficient software disponibil, versus 35% în cazul mediilor dezavantajate.
4. Conform Policy Brief-ului realizat de Asociaţia Human Catalyst (https://bit.ly/policyb-humancatalyst) supralicitarea învăţării în mediul online şi prezentarea acesteia ca soluţie cvasiexclusivă de recuperare materiei şcolare nu va face decât să adâncească decalajele, lovind, mai ales, în aproape jumătate de milion de elevi vulnerabili, care învaţă în şcoli defavorizate identificate.

În OMEC nr. 4135/2020, responsabilitatea de a asigura acces la educaţie este pasată de la părinţi, la inspectoratele şcolare judeţene, la autorităţile publice locale, elevul fiind victima în acest proces.

* principiului transparenţei decizionale şi cel al fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare - Importanţa OMEC 4135/2020 pentru sistemul de învăţământ preuniversitar nu este neglijabilă, fapt care impunea o dezbatere prealabilă cu toţi actorii implicaţi în sistemul educaţional înainte de elaborarea acestui ordin de ministru. Această dezbatere, dar şi consultarea publică, esenţială înainte de elaborarea oricărei politici educaţionale, au lipsit cu desăvârşire.

* principiului calităţii în procesul de învăţare - În cea mai recentă videoconferinţă realizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu reprezentanţii elevilor, părinţilor, profesorilor şi studenţilor, doamna ministru al Educaţiei şi Cercetării a anunţat elaborarea unui ghid care să sprijine profesorii şi elevii în procesul de predare-aprofundare-învăţare-evaluare, însă realizarea ghidului a fost amânată.

De asemenea, educaţia incluzivă de calitate nu apare în agenda Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar problema elevilor cu CES, a elevilor înscrişi în şcolile speciale, nu a fost adresată până acum de factorii decizionali.

Multiple resurse au fost direcţionate către crearea unui set de platforme, de la Google Classroom la Zoom, de la Teleşcoala la Educred, însă firul roşu în şcoala online este în continuare de negăsit de mulţi dintre elevi: elevi care sunt acum încurajaţi să adopte metode de studiu individual, deşi sistemul educaţional, în care consilierii şcolari (1 la 800 de elevi) nu încurajează elevii să îşi identifice strategii personalizate de învăţare, impunându-le mai degrabă memorarea unor informaţii decât înţelegerea şi utilizarea aplicată a acestora.

* principiului răspunderii publice - Până în prezent, declaraţiile ministrului Educaţiei şi Cercetării au fost contradictorii ('Nu este necesar să suspendăm cursurile.', declaraţie urmată de suspendarea cursurilor), iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu are un plan concret de măsuri pentru perioada următoare, în funcţie de evoluţia pandemiei de coronavirus.

MEC a promis public un set de măsuri pentru fiecare scenariu al evoluţiei situaţiei, care ar fi trebuit adus în atenţia întregii comunităţi şcolare, în urma consultării partenerilor educaţionali al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Scenariile la care ministrul Educaţiei susţine că s-a lucrat în această perioadă nu au fost publicate nici până în prezent. Elevii se află într-o stare de confuzie cu privire la viitorul lor din perspectivă educaţională şi suferă ca urmare a haosului din sistem. În consecinţă, Consiliul Naţional al Elevilor propune o serie de măsuri având ca orizont de timp perioada mai 2020 - toamna anului 2020, în funcţie de cele două scenarii care au fost identificate de către reprezentanţii elevilor din România.

Scenarii propuse:

La baza măsurilor propuse se află două scenarii distincte, având drept reper perioada aproximativă de începere a cursurilor în format fizic. În ambele cazuri, sunt necesare anumite măsuri specifice cu caracter urgent, fără de care depăşirea impedimentelor educaţionale din această perioadă este irealizabilă:

* abrogarea OMEC 4135/2020 şi emiterea unui Ordin de ministru cu prevederi clare, coerente, racordate la realitatea prezentă, după consultarea partenerilor educaţionali;

* asumarea publică de către MEC a unui set de măsuri corespunzător scenariilor identificate şi comunicarea transparentă a acestora;

* realizarea unei informări corespunzătoare a comunităţii şcolare şi a societăţii civile cu privire la discuţiile purtate pe tema educaţiei în forurile europene;

* identificarea rapidă a surselor de finanţare ce pot fi exploatate pentru achiziţionarea echipamentelor necesare elevilor şi profesorilor (câteva sugestii cuprinse în Policy Brieful redactat de Consiliul Naţional al Elevilor pe subiectul digitalizării educaţiei: http://bit.ly/propuneri-digitalizare);

* elaborarea unei analize în baza datelor obţinute din partea inspectoratelor şcolare judeţene cu privire la numărul elevilor şi profesorilor ce nu dispun de device-uri electronice conectate la Internet, utilizabile în procesul de predare-învăţare;

* asumarea unor scuze publice de către ministrul Educaţiei şi Cercetării faţă de elevii şi profesorii dezavantajaţi, care nu au resursele necesare pentru desfăşurarea actului didactic, dar şi faţă de părinţii care nu le pot asigura copiilor device-uri cu conexiune la Internet, din lipsă de fonduri.

Scenariu I: Reluarea cursurilor în format fizic va avea loc la finalul lunii mai sau la începutul lunii iunie.           

Descrierea scenariului: În cadrul acestui scenariu, pe baza recomandărilor epidemiologice, elevii au nevoie de garantarea măsurilor de siguranţă pentru a se putea întoarce la şcoală (Guvernul trebuie să achiziţioneze măşti, substanţe dezinfectante, mănuşi şi să doteze unităţile de învăţământ preuniversitar până la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie). Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar trebuie să aibă asigurate aceste dotări cu cel puţin o săptămână înainte de începerea cursurilor.

Tezele vor fi susţinute în luna iunie, elevii fiind testaţi din materia parcursă până în 11 martie. Mediile vor fi încheiate cu minimum două note, iar profesorul va pune accent pe dezvoltarea unor strategii de învăţare particularizate pe nevoile fiecărui elev.

Examenele naţionale şi examenele de admitere vor fi susţinute în condiţii normale, calendarul fiind adaptat contextului actual, în luna iulie 2020. De asemenea, se impune achiziţionarea de urgenţă a echipamentelor pentru elevi şi profesori (dispozitive, abonamente de acces la Internet) pentru a se garanta accesul la educaţie online pentru toţi elevii din România (până când şcolile vor fi redeschise).

Mai mult decât atât, în cadrul acestui scenariu trebuie valorificată recuperarea la clasă a materiei pierdute. Odată cu abrogarea Ordinului de ministru, orele online nu mai sunt obligatorii, ele putând fi folosite drept mijloace de fixare a cunoştinţelor. Până în momentul în care elevii vor avea, cu toţii, acces la educaţie online, recuperarea materiei se realizează într-un mod profund inechitabil.

Deciziile din domeniul educaţiei trebuie să aibă în vedere siguranţa elevilor, aşadar recomandăm ca măsurile de distanţare socială să se păstreze preventiv şi să se considere revenirea selectivă pe băncile şcolilor. În acest sens, trebuie menţinută colaborarea între MEC şi Ministerul Sănătăţii. Comunicarea dintre ministere trebuie să fie bine coordonată, iar măsurile luate să fie transparente.

Consiliul Naţional al Elevilor susţine realizarea unor strategii de recuperare pentru elevii cu nevoi speciale racordate la nevoile acestora; consilierea are un rol esenţial în garantarea bunăstării şi a sănătăţii mintale a elevului pe tot parcursul procesului educaţional.

Scenariu II: Reluarea cursurilor în format fizic în luna septembrie 2020.

Descriere: În cadrul acestui scenariu, vom lua ca punct de reper întoarcerea elevilor la şcoală în luna septembrie 2020. Este esenţial ca decidenţii să ia în calcul acest scenariu, pentru a asigura pregătirea sistemului educaţional, indiferent de piedicile care pot apărea pe parcurs.

Se impune, aşadar, nu doar achiziţionarea de urgenţă a echipamentelor necesare pentru elevi şi profesori, astfel încât toţi actorii implicaţi să aibă acces la educaţie, ci şi formarea cadrelor didactice, în lunile mai - iunie, prin metode online şi, eventual, offline, prin intermediul Caselor Corpului Didactic şi valorificând, totodată, învăţarea de la egal la egal. Cadrele didactice trebuie formate cât mai repede, având în vedere faptul că mulţi profesori nu pot preda online, întrucât nu au beneficiat de sprijin în acest sens până acum.

După ce fiecare elev şi fiecare profesor va avea acces la resursele digitale, MEC trebuie să implementeze un mecanism tip catalog online, astfel încât metodele de evaluare să fie unitare, iar profesorii nu trebuie să folosească notarea ca mijloc de coerciţie, aşa cum este stipulat şi în Statutul Elevului.

Examenele naţionale trebuie susţinute offline, când contextul epidemiologic va permite, respectându-se normele de distanţare socială şi cele igienico-sanitare. Printr-un acord cu universităţile la nivel naţional şi internaţional, MEC trebuie să garanteze faptul că niciun elev nu va fi prejudiciat.

Recuperarea se va realiza, astfel, în regim mixt, atât online, cât şi offline, parcursul educaţional fiind flexibilizat. Recuperarea online a materiei pierdute este condiţionată de formarea prealabilă a cadrelor didactice. Profesorii, fiind formaţi, vor putea recupera materia pierdută cu elevii inclusiv la începutul anului şcolar următor, valorificând mijloacele digitale.

Este important ca în următoarea perioadă Ministerul Educaţiei şi Cercetării să urmeze recomandările de la nivel internaţional, să centralizeze bunele practici din teritoriu, să ceară feedback structurat de la beneficiarii direcţi ai educaţiei şi, în baza acelor recomandări şi sugestii, să conceapă un ghid care să conţină principiile şi liniile directoare pentru întregul proces de predare-învăţare-evaluare online.

Pentru a garanta fezabilitatea acestui demers, se impune realizarea unei consultări ample cu toţi actorii implicaţi - elevi, părinţi, cadre didactice - pentru ca mai apoi Legea Educaţiei Naţionale să fie completată cu articole privind modul în care se realizează predarea şi evaluarea online. În momentul de faţă, procesul educaţional în mediul online nu poartă garanţia principiului calităţii, motiv pentru care este necesară o colaborare între MEC şi ARACIP pentru elaborarea, în următoarele săptămâni, a unui set de indicatori privind asigurarea şi evaluarea calităţii actului educaţional desfăşurat în mediul online. Acest set de reglementări trebuie să fie publicat până la finalul lunii iunie 2020.

'Consiliul Naţional al Elevilor, reprezentanţii elevilor, care, în momentul de faţă, sunt victimele unui management defectuos al sistemului educaţional, propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării o serie de măsuri urgente, în vederea clarificării situaţiei actuale din învăţământ. Comunicarea trunchiată, superficială, lipsa de transparenţă (chiar faptul că acest Ordin de ministru, care impactează elevii, părinţii, profesorii, nu a fost supus unei consultări publice) denotă o lipsă totală de profesionalism. Se impune retragerea de urgenţă a acestui Ordin de ministru lipsit de fundament şi explicaţii. Avem nevoie de explicaţii; se poate începe chiar cu prezentarea acelor scenarii pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a tot amintit, fără a le aduce în atenţia celor care formează sistemul. Se impune identificarea de urgenţă a surselor de finanţare pentru ca fiecare elev să aibă acces la resursele digitale şi, mai mult decât oricând altcândva, elevii au nevoie de scuze publice din partea ministrului Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, care a demonstrat, în ultimele zile, că Ministerul ia decizii doar pentru anumiţi elevi. Pentru acei elevi care îşi permit. Nu mai putem să trecem cu vederea peste acest lucru.', declară Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.