După ce pe 2 noiembrie a fost aprobată cererea de finanţare, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat, astăzi, contractul de finanţare, prin componenta C10 – Fondul Local Investiția I2 din Planul Național de Redresare și Reziliență, al proiectului „Construirea de locuințe de serviciu pentru specialiștii din sănătate și învățământ în comuna Ștefan Vodă”.

Valoare totală a proiectului este de 243.602 euro, fără TVA, echivalentul a 1199179,565 lei, din care 220.732 euro, echivalentul a 1086597,416 lei, valoare alocată prin PNRR (1.902.506,88 lei cu TVA inclus). Contribuția de la bugetul local este cifrată la 22.870 euro, echivalentul a 112582,416 lei.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea Cererii de finanțare, a Notei de fundamentare și a cheltuielilor legate de proiectul "Construirea de locuințe de serviciu pentru specialiștii din sănătate și învățământ, în comuna Ștefan Vodă, județul Călărași" a fost adoptat de către consilierii locali în plenul ședinței ordinare din 23 iunie a.c. Potrivit Proiectului de hotărâre, cheltuielile conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului vor fi suportate din bugetul local.

Contracte în valoare de aproape 780 milioane lei, pentru dezvoltarea durabilă a localităților, prin utilizarea soluțiilor verzi și digitale

Ministrul Cseke Attila a semnat astăzi 97 de noi contracte finanțate prin componenta C10 – Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Contractele au fost încheiate între autoritățile publice locale din 89 de unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării și au o valoare totală de 779.231.750,88 de lei.

Proiectele vizează înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, prin achiziționarea de vehicule nepoluante, asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziționarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice, construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri și locuințe de serviciu pentru specialiștii din sănătate și învățământ, cât și elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 1.410 contracte de finanțare, în valoare totală de 12.331.316.892,50 de lei, a precizat ministrul.

Primăria comunei Grădiştea intenţionează să contracteze un credit în valoare de 1 milion de lei pentru finanţarea unui obiectiv de investiţii care vizează modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată. Primul pas a fost făcut pe 12 decembrie când a fost adoptată de către consilierii locali (11 pentru şi o abţinere) Hotărârea privind aprobarea contractării şi garantării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 1 milion de lei.

Împrumutul care va avea o maturitate de 5 ani va fi utilizat pentru finanţarea proiectului „Modernizare gospodărie de apă şi înfiinţare staţie de tratare apă în satul Grădiştea, comuna Grădiştea, judeţul Călăraşi şi Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Grădiştea, judeţul Călăraşi”, a cărui valoare de execuţie este de 8.212.287,96 lei (TVA inclus).

Prin componenta APĂ se urmăreşte modernizarea gospodăriei de apă din satul Grădiştea prin care se vor realiza: lucrări de reparaţii asupra acoperişului gospodăriei de apă; lucrări de finisaje interioare şi exterioare la gospodăria de apă; procurarea şi montarea unei staţii de potabilizare a apei.

Prin componenta APĂ UZATĂ se propune înfiinţarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră compus din: Staţie de epurare de tip modulară (containerizată) cu debitul de 200 mc/zi şi Reţea de canalizare menajeră în lungime de 6991,43 metri.

Contractul de finanţare pentru obiectivul de investiţii amintit anterior a fost semnat pe 7 mai 2018.

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările transmise de USR, Forţa Dreptei şi Avocatului Poporului în legătură cu ordonanţa privind modificarea Codului fiscal.

Parlamentarii USR şi cei neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la ordonanţa care modifică Codul fiscal şi care menţine suprataxarea contractelor de muncă part-time, aşa cum este prevăzută în Ordonanţa Guvernului 16/2022.

USR critică decizia Curţii şi anunţă că va depune, în zilele următoare, un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, în sensul eliminării suprataxării contractelor part-time.

Sursa www.agerpres.ro

Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, număr similar celui din acest an.

Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor, în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri, comerț etc., având în vedere că acesta nu poate fi acoperit de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Măsura adoptată de Guvern a fost fundamentată pe datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), conform cărora, până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, stabilit prin HG nr. 132/2022, la nivelul IGI au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare, dar și datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie - iulie 2022, 344.540 locuri de muncă au fost declarate vacante de angajatori.

Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2022, 10.839 firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile sale teritoriale, a eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, când 5.359 firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 67.835 locuri de muncă vacante.

De asemenea, în perioada ianuarie – septembrie, au fost 78.402 de contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ.