Astăzi, începând cu ora 12:00, au fost ridicate integral restricțiile de circulație instituite pe Podul peste brațul Borcea, situat pe Autostrada A2.

Pentru execuția lucrărilor de reabilitare, începând cu data de 19.09.2022 circulația autovehiculelor a fost închisă pe sensul deplasare Constanța – București (calea II, km 147+015 – km 144+235), traficul desfășurându-se deviat, în ambele direcții, pe benzile destinate sensului București - Constanța (calea I).

Printre lucrările de reabilitare executate regăsim: înlocuirea hidroizolației și a straturilor căii, înlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor, înlocuirea parapetului pietonal și direcțional, înlocuirea căii pe trotuare și a dalelor de trotuar, reparații la dalele de conlucrare dintre grinzile de beton armat precomprimat.

Reamintim și faptul că lucrările au fost suspendate pe perioada sezonului estival, pentru a nu îngreuna circulația turiștilor care se deplasau către stațiunile de pe litoralul Mării Negre.

Lucrările vor fi reluate în primăvara anului viitor în funcție de condițiile meteorologice.

Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale și autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau accesând pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro - DISPECERAT - Situatia Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/.

Reunit astăzi în ședință de lucru, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Potrivit actului normativ aprobat, reabilitarea termică a blocurilor de locuit se va putea face cu mai puţini bani de la autorităţile locale şi de la asociaţiile de proprietari. Guvernul a redus procentul contribuţiei financiare la proiect a autorităţilor locale şi asociaţiilor de locatari pentru a creşte numărul clădirilor reabilitate termic şi a optimiza utilizarea fondurilor europene.

Astfel, pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, şi mai puţini din bugetele locale sau cele ale asociaţiilor de proprietari.

Mai exact, doar 5% din banii necesari reabilitării vor putea proveni din banii autorităţilor locale sau ai asociaţiilor de locatari, comparativ cu 40% cât este în prezent.

Bugetul UE destinat priorităţilor de investiţii pentru eficienţa energetică a clădirilor în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de aproape 1,25 miliarde euro, iar intervenţiile ce vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe beneficiază de alocare financiară totală în cadrul programelor regionale 2021-2027 de aproximativ 618 milioane euro.

Astfel, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate, finanţarea reabilitării termice a blocurilor se va face astfel:

I: În cazul regiunilor mai puţin dezvoltate:

- 90% din fondurile europene nerambursabile şi din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul programelor, conform ratei de cofinanţare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor;

- 5% din alocaţii de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul de stat faţă de contribuţia prevăzută la punctul anterior;

- 5% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/ sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/ sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza documentelor procedural specific implementării programelor şi nu poate depăşi 3%.

II: În cazul regiunilor mai dezvoltate:

- 90% din fondurile europene nerambursabile şi din alocaţii de la bugetul de stat şi din bugetele locale, în cazul regiunilor mai dezvoltate, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul programelor, conform ratei de cofinanţare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor;

- 5% din alocaţii de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul de stat faţă de contribuţia prevăzută la punctul anterior;

- 5% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/ sau din alte surse legal constituite, reprezentând contribuţie suplimentară de la bugetul local faţă de contribuţia de la primul punct (cea de 90%), precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/ sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale, reprezentând contribuţia suplimentară de la bugetul local, se stabileşte pe baza documentelor procedural specific implementării programelor şi nu poate depăşi 3%.

Pentru a echilibra contribuţia asociaţiilor de proprietari şi a stimula astfel promovarea de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, ordonanţa stabileşte cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale de maximum 3% din valoarea proiectului.

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o hotărâre, noi criterii şi norme de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I,II și III de invaliditate, care să le înlocuiască pe cele stabilite prin HG nr. 155/2011.

Pe baza noilor norme și criterii medicale se urmărește să se realizeze o evaluare complexă, obiectivă și actualizată a stării de sănătate a persoanei, pe baza unor proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practică medicală naționale și internaționale, fiind avizate și de Ministerul Sănătății.

De asemenea, acestea au fost elaborate astfel încât să corespundă recomandărilor Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, OMS - 2007 de a se utiliza, în mod complementar, ambele ramuri ale clasificărilor internaţionale OMS (CIM - Clasificarea Internaţională a Maladiilor - CIM 10 şi CIF) și se bazează pe definiţii, scale şi metode de diagostic standardizate, aplicate la nivel internaţional.

Pe baza noilor criterii, în evaluarea pacientului se urmărește eliminarea subiectivității si reducerea baremelor medicale impuse, ceea ce conduce la un plus de viziune medicală, manifestată printr-o mai mare libertate a judecății medicale și printr-o evaluare orientată pe persoană și pe afecțiunile prezentate de aceasta.

Alte informații:

Normele și criteriile stabilite de HG nr. 155/2011 au reprezentat, la momentul apariției, o aliniere la precizările şi reglementările medicale aferente acelei perioade, însă, în prezent, nu mai sunt în concordanță cu standardele medicale naționale și internaționale actuale și nici nu mai reflectă cu acuratețe evoluția și structura morbidității din România.

Termenul de aplicare a Contractului-cadru pe anul 2022 (HG nr. 696/2021) a fost prelungit până la data de 31 martie 2023 printr-o Hotărâre adoptată în cadrul ședinței de guvern de astăzi. Principalul motiv al prelungirii aplicabilității actului normativ este asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, având în vedere nefinalizarea, până la această oră, a traseului decizional de aprobare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023.

Totodată s-au introdus în actul normativ și unele prevederi noi cu aplicare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, se extinde pachetul minimal de servicii care se acordă în asistenţa medicală primară persoanelor care nu fac dovada calităţii de asigurat, în acord cu prevederile Programului pe bază de rezultate în sectorul sanitar din România convenit cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Urmează ca aceste persoane să aibă acces la o paleta mai largă de servicii medicale la medicul de familie, cum ar fi consultaţiile pentru afecţiuni cronice, precum şi consultațiile de prevenție acordate in aceeaşi modalitate ca şi persoanelor asigurate. Detaliile acordării acestor servicii urmează să fie reglementate prin normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, care de asemenea vor fi modificate.

Hotărârea de Guvern stabilește totodată și modalitatea de evidențiere, raportare și decontare a serviciilor medicale acordate persoanelor neasigurate în cabinetele de medicină de familie. Pentru aceste servicii se stabilesc tarife exprimate în puncte de valoare egală cu punctele pentru serviciile acordate persoanelor asigurate, iar cabinetele de medicină primară vor încheia cu casele de asigurări de sănătate acte adiționale pentru furnizarea de servicii medicale către persoanele neasigurate. Finanțarea acestor servicii se va face din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătății.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2023 încetează aplicabilitatea prevederilor OUG nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative, conform cărora decontarea serviciilor medicale spitaliceşti s-a realizat la nivelul cheltuielilor efective. De la data respectivă contractarea şi decontarea serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare continuă se va realiza pe baza indicatorilor specifici spitalelor.

Precizăm că toate tarifele pentru decontarea serviciilor medicale spitalicești, atât pentru spitalizarea continuă, cât și pentru cea de zi, dar și pentru serviciile medicale în scop diagnostic-caz, acordate în ambulatoriul de specialitate clinic, care sunt finanţate din fondul alocat pentru asistenţă medicală spitalicească, şi care sunt similare unor servicii medicale standardizate acordate în spitalizare de zi, au fost ajustate ținându-se cont de inflație.

„Prelungirea aplicării Contractului-cadru are rolul de a asigura serviciile medicale necesare populației la timp, în mod echitabil și eficient. Pe de altă parte, modificările și completările introduse de la 1 ianuarie 2023 reprezintă un pas în plus în procesul de inversare a piramidei serviciilor de asistență medicală, prin creșterea ponderii serviciilor acordate în ambulatoriu și prin reducerea numărului cazurilor de internări nejustificate, care ar putea fi tratate în condiții de siguranță de medicii de familie”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.