Senatorul PSD, Roxana Paţurcă a subliniat pe contul personal de facebook că în urma rectificării bugetare pozitive, asumată de Cabinetul Dăncilă au fost demontate toate scenariile negative etalate de Opoziţie cu privire la dimensiunea deficitului bugetar. “Prin proiectul de rectificare bugetară prezentat ieri, s-au demontat toate scenariile negative prezentate de opoziție cu privire la deficitul bugetar, Guvernul demonstrând încă o dată că Programul de Guvernare al Partidului Social Democrat este cel mai performant program din 1990 până în prezent.” a scris parlamentarul social – democrat care a detaliat şi principalele cifre ale proiectului de rectificare:

“-2.97% estimare deficit bugetar

+ 852.1 asigurarea drepturilor de pensii până la sfârșitul anului

+891.1 milioane lei - sănătate

+178.1 milioane lei - educație

+185 milioane lei - agricultură și ANSVSA

+ 1.425,9 milioane lei - administrații locale

+ 170.5 milioane lei - transporturi

+28 milioane lei - investiții prin Parteneriat Public Privat

+ 366.3 milioane lei - Ministerul de Interne

+230 milioane lei - Programul Rabla și înnoirea aparaturii electrocasnice

+250 milioane lei - scheme de ajutor de stat

+ 1800 milioane lei - credite de angajament

+278 milioane lei - investiții și achiziții ANAF

Au fost tăiate fonduri de la instituțiile la care s-a constatat că exista un grad scăzut de utilizare a sumelor pe care le aveau la dispoziție.”

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, joi seară, că rectificarea bugetară este pozitivă, precizând că acest fapt indică "o evoluţie bună a economiei".

"Avem o rectificare pozitivă, ceea ce indică o evoluţie bună a economiei. După primele şapte luni, estimarea veniturilor la bugetul general consolidat pentru acest an a crescut cu aproape 6 miliarde de lei faţă de programarea iniţială. Dacă e să facem o comparaţie cu anul trecut, observăm că la prima rectificare bugetară în acest an avem o sumă mult mai consistentă, de peste cinci ori mai mare faţă de 2017. În ceea ce priveşte evoluţia Produsului Intern Brut, comparativ cu estimarea iniţială, după primele şapte luni din acest an, specialiştii apreciază că vom avea o creştere a Produsului Intern Brut în acest an, până la 945 miliarde lei, mai mare cu peste 37 miliarde lei faţă de cât estimam la început", a declarat Dăncilă, la Palatul Victoria.

Ea a precizat că Guvernul îşi menţine ţinta de 2,97% din PIB în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

La începutul săptămânii, premierul Viorica Dăncilă a prezentat Bilanţul după primele 6 luni de guvernare arătând că cifrele din macroeconomie confirmă creşterea economică sănătoasă înregistrată de ţara noastră în această perioadă.

“Cele mai relevante realizări ale programul de guvernare, după șase luni de la instalarea cabinetului Dăncilă, demonstrează preocuparea pentru rezolvarea marilor probleme ale românilor – salarii și pensii mai mari, stabilitate, dezvoltare.” susţine preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care a detaliat, succinct, realizările guvernării PSD – ALDE din această perioadă. “Veniturile la bugetul de stat au fost în primele 6 luni din 2018 cu 12% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. În vistieria statului au intrat cu aproape 15 miliarde lei în plus față de primul semestru al anului trecut. Lunar, acest lucru înseamnă o creștere de 2,5 miliarde lei sau 530 de milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susține creșterile de venituri ale populației, precum și creșterile cu investițiile publice.” a subliniat Pandea care a continuat “Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la salariat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, cu aproape 37% mai mult decât anul trecut, fără a-i afecta nici pe angajați, nici pe angajatori. Beneficiul transferului contribuțiilor se vede și în reducerea cu aproape jumătate a deficitului de la bugetul de pensii.”

În ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, Pandea a spus “S-au deblocat programele europene și s-a recuperat din decalaj. Acum România are 19% absorbție, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 20%. Pentru finalul acestui an obiectivul este un nivel de absorbție de  25%.”

Referitor la capitolul investiţii, liderul social – democraţilor călărăşeni a susţinut “Investițiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut; au ajuns la 9,1 miliarde de lei. Investițiile străine directe au crescut cu aproape 66%, ceea ce ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionați de știrile false și alarmiste lansate de criticii Guvernului.”

Pandea consideră că succesul măsurilor macroeconomice a fost transferat imediat în buzunarele românilor prin măsuri sociale. “După un an și jumătate,  șomajul este la cel mai mic prag istoric din ultimii 30 de ani - sub 3,5%. Pensia minimă garantată a fost majorată, exact așa cum era prevăzut în program, de la 520 lei, la 640 lei - o creștere cu 23%. Se încurajează crearea de locuri de muncă prin acordarea unei subvenții de 2.250 lei pe lună pentru angajator. Se acordă de acum o primă de angajare de 1.000 de lei și pentru cel care iese din șomaj. O măsură deosebit de importantă pentru pensionari este creșterea plafonului de venit pentru cei care pot beneficia de medicamente compensate cu 90%. Nu în cele din urmă, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap s-au dublat față de decembrie 2016.” a conchis liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Consiliul Naţional al PNL se va reuni pe 4 august, urmând să discute criteriile de stabilire a candidaţilor partidului la alegerile europarlamentare şi locale.

Vor participa 1.500 de delegaţi, dintre care 1.022 aleşi şi 478 de drept.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că pe ordinea de zi se vor afla un document privind principiile bunei guvernări liberale, criteriile care stau la baza alcătuirii listei de candidaţi la Parlamentul European şi criteriile, calendarul şi procedura pentru stabilirea candidaţilor partidului la primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi la Bucureşti.

Senatorul PSD Călăraşi Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget, finanţe a subliniat pe contul de personal de facebook că Ministerul Finanţelor Publice a lansat cea de-a doua emisiune din cadrul Programului Tezaur - ediția CENTENAR, destinată exclusiv populației, după ce prima misiune a fost un succes, având un volum total de subscriere de peste 786 milioane lei.

„În data de 27.06.2018 am susținut declarația politică intitulată „MODALITĂȚI NOI DE INVESTIȚII PENTRU CETĂȚENI”.

Prima emisiune de titluri de stat pentru populație, lansată de Ministerului Finanțelor Publice din cadrul Programului Tezaur - ediția CENTENAR, s-a încheiat în data de 06.07.2018 și a avut un volum total de subscriere ce a depășit 786 milioane de lei. În urma succesului înregistrat de această inițiativă, Ministerul Finanțelor Publice a lansat cea de-a doua emisiune din cadrul Programului Tezaur - ediția CENTENAR, destinată exclusiv populației.

Conform informațiilor prezentate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, titlurile de stat pot fi cumpărate:

- în perioada 1 – 24 august 2018 de la toate unitățile operative ale Trezoreriei Statului, indiferent de domiciliul fiscal;

- în perioada 1 – 23 august 2018 prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale ”Poșta Română” S.A, din mediul urban, iar în perioada 1 – 22 august 2018 din mediul rural.

Elementul de noutate este reprezentat de flexibilizarea Programului Tezaur, prin două modificări importante ale cadrului legislativ pentru a da posibilitatea transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat către un alt investitor persoana fizică și pentru a permite răscumpărarea acestora de către stat înainte de scadență. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul: www.mfinante.ro” a scris Roxana Paţurcă pe contul personal de facebook.

Consilierul judeţean PSD Călăraşi, George Chiriţă (foto sus), s-a ţinut de cuvânt! După ce miercuri în plenul unei şedinţe extraordinare a anunţat că renunţă la invitaţia oferită de Executivul CJ pentru a urmări meciurile de acasă ale Dunării, vineri dimineaţă, George Chiriţă s-a prezentat la sediul clubului, achiziţionând nu unul ci 18 abonamente pentru sine dar şi pentru câţiva colegi mai vârstnici şi nu numai din partid. Dunărea Călăraşi, consideră George Chiriţă, are nevoie de susţinerea suporterilor la fiecare „examen” susţinut pe teren propriu.

Iată, aşadar, o provocare lansată de consilierul judeţean PSD celorlalţi colegi din Consiliu, "inivitându-i" astfel să-şi manifeste şi "financiar" susţinerea faţă de Dunărea, faţă de fotbalul călărăşean de performanţă maximă!

Duminica viitoare, George Chiriţă va fi în tribună strigând „Hai Dunărea!” în marele duel cu Universitatea Craiova, nimeni alta decât deţinătoarea trofeului Cupei României 2018.

Iată mai jos ce ne-a declarat consilierul judeţean George Chiriţă:

Domnule consilier Chiriţă, promisiune onorată! Miercuri, în finalul şedinţei extraordinare de plen aţi intervenit anunţând conducerea CJ că veţi renunţa la invitaţie achiziţionând, în schimb, un abonament pentru a fi alături de „galben – albaştri” în meciurile de acasă, din acest sezon al ligii I. Joi aţi venit la sediul clubului şi aţi făcut achiziţia...

Aşa este. Însă mai mult decât atât sunt convins că nu doar colegii mei consilieri, ci oricine din acest municipiu şi judeţ ar trebui să-şi cumpere un bilet sau abonament ca să sprijine această echipă, Dunărea Călăraşi, care, până acum, ne reprezintă onorabil şi suntem mândri de efortul pe care dumnealor l-au făcut.

După ce am discutat ci colegii mei consilieri din PSD, am ajuns la concluzia că trebuie să ne plătim abonamentul, chit că unii dintre noi nu sunt atât de apropiaţi de fotbal. Consider că achiziţionând abonamente, susţinem această frumoasă echipă, Dunărea Călăraşi care joacă în liga I, obiectiv realizat care până mai ieri era doar un vis!

Noi o să ne facem în continuare datoria, aşa cum am promis şi cum de altfel am intervenit până acum în CJ, cu toate că unii dintre colegii mei s-au uitat cam chiorâş pe proiectul acesta.

Am observat astăzi că aţi solicitat achiziţionarea unui număr important de abonamente pentru colegii dumneavoastră mai în vârstă, din partid. Pensionarii vor să fie în tribune însă mulţi dintre ei nu-şi permit având venituri modeste...

Sunt mulţi pensionari, într-adevăr, care şi-au exprimat dorinţa de a veni la stadion. Ei nu au venituri aşa de mari încât să-şi permită achiziţionarea de abonamente sau de bilete la fiecare meci. Noi venim în întâmpinarea lor cumpărând un număr mare de abonamente pentru ei. Veţi vedea ce atmosferă frumoasă vor crea aceştia împreună cu suporterii mai tineri!

Următorul meci, acasă, al Dunării va fi cu U Craiova. Veţi fi în tribună?

Sigur. Şi vom fi printre cei mai înfocaţi suporteri!

Mulţumesc.

Opinia PRELIMINARĂ a Comisiei de la Veneția pe legile Justiției din România este contradictorie cu documente FINALE de referință ale Comisiei și are un vădit caracter politic, în profundă disonanță cu principiile și practica sa profesională. Practic aceste observații preliminare  stârnesc mai multe întrebări decât răspunsuri.

ARGUMENTE:

1. Opinia Preliminară  arată că președintele României ar trebui să aibă un rol determinant în numirea procurorilor șefi și că  modificările aduse la Legile Justiției ar slăbi independența acestora dat fiind preponderența rolul ministrului Justiției care face propunerile de numire. Punctele 49 și 51

Pe de altă parte,în Raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar, adoptat în 17-18 decembrie se arată că:

a. Nu există un model unic de organizare și deci de numire a procurorilor șefi.

• „Europa juridică este împărţită în privinţa acestui aspect între sistemele în care parchetele se bucură de independenţă totală faţă de parlament şi guvern şi cele în care parchetele sunt subordonate uneia dintre aceste autorităţi, beneficiind totuşi de un anumit grad de independenţă de acţiune. În prezent este prematur să se vorbească de o armonizare europeană cu privire la un singur model de parchet.” – Recomandarea 2000/19

• ,,În situaţia în care Procurorul General nu este subordonat Guvernului nu poate fi formulat un principiu unic şi categoric dacă acesta ar trebui numit de Preşedinte sau de Parlament. Această chestiune este soluţionată în mod variat în diferite state. Acceptarea principiului cooperării între instituţiile statului pare o soluţie bună care ar permite evitarea unor numiri politice unilaterale. În asemenea cazuri, ar trebui atins un consens.   

b. Nu există independență totală a numirii procurorilor șefi

• „Este important ca metoda de selecţie a procurorului general să fie de aşa natură încât să câştige încrederea publicului şi respectul puterii judecătoreşti şi al celorlalte profesii juridice. Astfel, în acest proces de selecţie trebuie luată în considerare experienţa profesională şi neapartenenţa politică.

Cu toate acestea, datorită importantei activităţii de urmărire penală în asigurarea ordinii şi funcţionării eficiente a statului este de aşteptat ca Guvernul să îşi dorească să aibă un anumit control în privinţa numirii, şi să nu dorească să dea un “cec în alb” pentru procesul de selectare de către un alt organ oricare ar fi el. De aceea, este recomandată luarea în considerare a posibilităţii constituirii unei comisii pentru numire, care sa fie compusă din persoane care se bucura atât de încrederea publicului cât şi de cea a Guvernului. (Avizul privind conceptul regulator al Constituţiei Ungariei)

O Realitatea este că în afară de precizarea că preşedintele nu poate refuza decât o singură dată numirea, nimic altceva nu s-a modificat la numirea procurorilor.

O Iar această modificare s-a făcut la cererea expresă a Curţii Constituţionale, prin decizia nr. 98/2008.

O În plus, modalitatea de numire a procurorilor șefi din România derivă din aplicarea prevederilor constituționale; art 132(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției

2. Opinia Preliminară critică ca pe un risc la adresa independenței procurorilor verificarea netemeiniciei soluțiilor acestora.

O Prevederea  este în vigoare în codul actual de procedură penală. Modificările aduse nu fac altceva decât să pună în acord dispoziţiile legii de organizare judiciara cu cele ale Codului de Procedura Penala, care prevede in mod explicit vizarea rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior atât de legalitate, cât şi de temeinicie. Modificarea s-a făcut inclusiv la propunerea CSM.

În această chestiune Comisia de la Veneţia a statuat că  ,, există diferenţe esenţiale cu privire la modul în care este perceput conceptul de independentă sau autonomie aplicabil judecătorilor faţă de cel aplicabil parchetelor.

• ”Chiar şi atunci când este parte din sistemul judiciar, parchetul nu reprezintă o instanţă. Independenţa puterii judecătoreşti şi separaţia acesteia faţa de autoritatea executivă reprezintă baza statului de drept, fapt de la care nu poate exista nici o excepţie...

• Totuşi, independenţa sau autonomia parchetelor nu este la fel de categorică ca cea a instanţelor. Chiar şi acolo unde parchetul este o instituţie independentă, poate exista un control ierarhic asupra deciziilor şi activităţilor procurorilor, alţii decât procurorul general.”

3. Opinia preliminară – pct 89 - consideră că există temeri că noua structură (Secția de Investigare a Magistraților ca structura distinctă a Parchetului General și nu în cadrul DNA ca acum) va putea servi ca ( încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor.

Această apreciere contravine principiilor din Raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar care avertiza asupra unui parchet discreționar precum DNA – paragraful 72

• “În sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, câtorva state,încă există rămăşiţe ale acestui sistem. Există riscul ca un parchet ultra-puternic să devină o autoritate distinctă, fără niciun fel de responsabilitate. Unul dintre scopurile prezentului raport este tocmai evitarea acestui risc.”

O Mai mult, Comisia de la Veneția, în același raport, a insistat asupra practicilor abuzive pe care le pot avea procurorii, care pot face presiuni asupra judecătorilor, inclusiv prin dosare abuzive, așa cum a procedat si DNA

• 75. Cu privire la independenţa judecătorilor, Comisia a insistat deja în cadrul Părţii I a acestui raport, că: „Hotărârile judecătoreşti nu trebuie să fie subiectul nici unei modificări în afara căilor de atac, în mod special nu unei obiecţiuni a procurorului sau al oricărei alte instituţii a statului, în afara termenelor de exercitare a căilor legale de atac”.

• 76. Aceasta exclude sistemul sovietic de tip „nadzor”, care conferă procurorului general prerogativa de a supraveghea legalitatea hotărârilor judecătoreşti şi chiar de a redeschide cauzele – inclusiv în materie civilă între persoane private – cu privire la care s-a pronunţat o hotărâre definitivă, atunci când procurorul consideră că  legea a fost aplicată incorect.

4. Opinia Preliminară are un pregnant caracter politic pentru că invocă o situație particulară – revocarea procurorului șef DNA – care n-a avut nicio legătură cu proiectele de modificare a legilor Justiției și în context consideră că s-ar impune inclusiv modificarea Constituției României pentru asigurarea unei independențe sporite a procurorilor.

Concluzii

O Opinia preliminară este plină de contradicții și servește un interes politic. O demonstrează conținutul său dar și insistențele cu care atât Iohannis cât și Opoziția tot invocau în primă fază sesizarea și apoi așteptarea unei poziții a Comisiei de la Veneția...inclusiv comunicarea acestei opinii preliminare – ca excepție care confirmă regula – este de natură să servească un interes politic.

O Pachetul de legi, adoptat de Parlament, este mult mai vast decât observațiile preliminarii ale Comisiei de la Veneţia, motiv pentru care nu putea şi poate fi amânat pe o perioada nedefinita de timp. Toate modificările la cele trei legi ale justiţiei s-au făcut pentru a oferi răspunsuri la problemele si nevoile curente ale sistemului judiciar

O Dacă modificările legilor Justiției ar intra în vigoare după ajustări care depind de revizuirea Constituției atunci s-ar amâna nepermis și indefinit atât revenirea la o funcționare normală a Justiției cât și la stoparea influențelor ilegitime și a abuzurilor; nu s-a realiza obligația de punere în acord a legilor justiției cu deciziile CCR, cu directivele europene și chiar cu recomandările Comisiei de la Veneția: s-ar amâna indefinit inclusiv tranformarea în realitate a progreselor menționate chiar în Opinia Preliminară.

O recomandare bazată pe opinia preliminară este așteptată în luna octombrie. România va răspunde oficial și va aduce precizările necesare impuse de această Opinie Preliminară.