Protocolul secret dintre SRI-PICCJ-ICCJ a fost o operațiune monstruoasă, bazată pe fals și înșelăciune cu premeditare, specifică mafioților, nu unui stat democratic, guvernat de Constituție.

Nicolae Popa, fost șef al instanței supreme susține public că niciodată nu a negociat un astfel de protocol secret și nici nu l-a semnat. Altfel spus, cineva a falsificat semnătura șefului ÎCCJ pe respectivul protocol. “În fapt, judecătorul Nicolae Popa a denunțat public o infracțiune de o gravitate deosebită. Circumstanțele sunt agravante pentru că acest fals s-a făcut pe cel mai odios document de subjugare a Justiției din România.” consideră liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea.

Concret, la data semnării, 2 septembrie 2009, Nicolae Popa, nu mai era în funcție pentru că ieșise la pensie la finalul lunii august! În funcție, a fost numită interimar Lidia Bărbulescu, cunoscută pentru relațiile reci, adverse chiar, cu Traian Băsescu.

Lidia Bărbulescu susține că nimeni, niciodată nu i-a spus nimic de acest protocol secret. După Lidia Bărbulescu conducerea ICCJ a fost preluată de Livia Stanciu, cea care avea să se declare public partener de nădejde a DNA.

„Întreaga operațiune a fost premeditată! Cei care au pus la cale protocolul secret și au manufacturat semnătura lui Nicolae Popa știau că nu au nicio șansă ca Lidia Bărbulescu să semneze așa ceva.

Și atunci au recurs la fals și au secretizat documentul convinși fiind că niciodată nu o să se afle adevărul; probabil că au luat, cinic, în calcul și faptul că până la desecretizarea documentului cel căruia i-au falsificat semnătura nu va mai fi în viață,  pentru că, în fond, Nicolae Popa la acel moment avea deja 70 de ani!

Nu există nicio explicație, de niciun fel, pentru care cineva să falsifice și să pună alături de semnăturile lui Kovesi și Maior semnătura unui șef al instanței supreme, care nici măcar nu mai era în funcție! Decât doar dacă știau bine că documentul ascunde în fapt monstruozitatea de a transforma judecătorii în colaboratori subordonați -  în echipă comună, cu procurorii și ofițerii de informații - așa cum arată art. 3, alin. e și f din protocolul secret.” a continuat Pandea.

Dramatic este că, în temeiul protocolului secret,  judecătorii ICCJ au fost forțați să devină aberant colaboratori și agenți ai SRI și ai procurorilor, ca urmare a unui fals de-o gravitate extremă, iar rezultatul a fost că mulți oameni-ținte ale sistemului ocult, paralel – au fost condamnați la comandă, scoși din viața publică, distruși profesional și personal!

“Într-un stat de drept funcțional, într-o astfel de situație Parchetul General s-ar fi auto-sesizat imediat pentru a investiga infracțiunea și pentru a determina identificarea celui care a comis falsul. Primii audiați ar trebui să fie ceilalți doi semnatari ai documentului care ar trebui confruntați cu judecătorul Nicolae Popa care acuză falsificarea semnăturii sale.

Dacă Parchetul General, fostul șef SRI Liviu Maior și actuala șefă a DNA nu intervin și explică public circumstanțele semnării acestui document, atunci își confirmă implicit complicitatea la comiterea acestei infracțiuni care a pus sub semnul întrebării ordinea de drept din România.

Acest fals este cel mai grav act de corupție din România, după căderea comunismului.” a conchis preşedintele social – democraţilor călărăşeni, Ciprian Pandea.

Olteniţa va găzdui în această seară începând cu ora 19.00 o şedinţă a Biroului Politic Judeţean a ALDE Călăraşi pe ordinea de zi figurând şi excluderea din partid a 3 aleşi locali. „În această seară avem un Birou Permanent Judeţean  în care vom lua decizii. Trei consilieri sunt propuşi pentru excludere. Vă daţi seama că statutar, trebuie să existe motive grave pentru excludere” a spus preşedintele interimar al organizaţiei judeţene, Laurenţiu State (foto stânga).

Pe listă se află şi Jenel Şerban, consilier judeţean ales în 2016 care ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al filialei judeţene. „Mai sunt o domnişoară consilier de la Olteniţa şi o doamnă consilier de la Săruleşti” a mai precizat State.

„Domnişoara consilier” de la Olteniţa este Valentina Vasilarie, aflată în sfera de influenţă a fostului primar Costinel Milescu.

Validarea excluderii lui Vasilarie ar însemna că organizaţia locală ALDE Olteniţa se va rupe aproape definitiv de Milescu, omul care a stat în spatele partidului la localele din urmă cu 2 ani.

Liderii ALDE susţin că Milescu ar fi interesat de o revenire în politică ţintind o nouă candidatură pentru Primăria Olteniţei sub sigla USR.

Întrunit în şedinţă vineri după-amiază, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis să îl susţină în continuare pe preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea, în toate funcţiile politice deţinute de acesta, la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor.

Liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea a susţinut prin intermediul unei postări pe pagina personală de facebook că şi-a exprimat susţinerea, în numele organizaţiei judeţene, faţă de preşedintele Dragnea. “Astăzi, am #participat la Comitetul Executiv Național al Partidului Social Democrat, unde mi-am exprimat #susținerea, în numele #Organizației #PSD #Călărași, față de Președintele PSD, domnul Liviu Dragnea, pentru #continuitate în funcția deținută atât la conducerea partidului, cât și la conducerea Camerei Deputaților.

În #unanimitate, toți liderii politici prezenți și-au exprimat #susținerea pentru domnul președinte Liviu Dragnea.

Astfel, m-am alăturat colegilor mei care și-au exprimat #solidaritatea față de președintele partidului și consider că trebuie sa rămânem #uniți până la capăt.

#Respectăm decizia instanței, dar nu trebuie să ignorăm faptul că fiecare cetățean al țării beneficiază de #prezumția de #nevinovăție, #garantată de #Constituția #României.” a fost mesajul transmis de preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea.

Liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, a declarat sâmbătă pentru www.arenamedia.ro că în urma şedinţei BPJ, desfăşurată vineri seară la Olteniţa s-a decis amânarea excluderii din partid a consilierului judeţean, Jenel Şerban, fost prefect al judeţului în perioada 2005-2008 şi a consilierului local din Olteniţa, Valentina Vasilari. Singura exclusă a fost o altă consilieră locală din Săruleşti. „Deocamdată, Jenel Şerban şi Valentina Vasilari rămân în partid. Decizia, luată şi pe fond de emoţie, va fi analizată de Centru. Doamna consilier de la Săruleşti a fost în schimb exclusă” a declarat State.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 20 iunie, cu votul Grupului parlamentar al PSD, proiectul de Lege privind internshipul. Actul normativ iniţiat de Executiv, în concordanţă cu Programul de guvernare 2017-2020- secţiunea “Șanse reale pentru tineri”, a fost adoptat cu amendamentele aduse de Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Astfel, prin această lege numărul internshipurilor care devin contracte de muncă permanente va creşte. Acest fapt va aduce un beneficiu României, având în vedere deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă angajatorii, dar şi nevoia tinerilor de a dobândi aptitudini practice pentru a-şi găsi un serviciu stabil şi corect plătit.

Potrivit “Raportului de ţară al României pentru 2016”, integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă rămâne o provocare, chiar dacă şomajul în rândul acestei categorii de vârstă a scăzut la 22% în anul 2015, fiind în continuare puţin peste media UE. Proporţia persoanelor care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare este cu mult peste media UE, respectiv 17% faţă de 12%. Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că integrarea pe piaţa muncii depinde în mod fundamental atât de pregătirea adecvată a celor interesaţi, cât şi de existenţa unor locuri de muncă corespunzătoare, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a iniţiat acest proiect de lege care are ca scop activarea angajatorilor, cât şi a tinerilor în această privinţă.

Noua lege reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani sau vârsta de 15 ani (cu acordul părinţilor sau a reprezentanţilor legali), în scopul dezvoltării abilităţilor profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship; desfăşurării unor activităţi şi familiarizarea cu cerinţele organizaţiei gazdă; cunoaşterii de către interni a specificului activităţii organizaţiei gazdă în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea, precum şi a exigenţelor acesteia; dobândirii de experienţă profesională, abilităţi practice şi/sau competenţe şi facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii.

Potrivit actului normativ, programele de internship se pot organiza oricând în decursul unei perioade neîntrerupte de 12 luni, iar durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive. Prin excepţie, între intern şi o organizaţie gazdă se pot încheia mai multe contracte de internship, cu condiţia ca acestea să fie pentru programe de internship diferite, iar durata cumulată a acestora să nu fie mai mare de 6 luni.

Cuantumul indemnizaţiei pentru internship este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată. Durata timpului de muncă pentru un intern este, potrivit legii, de maximum 40 de ore pe săptămână şi se stabileşte prin contractul de internship. În situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă este de maximum 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

Organizaţiile gazdă, care în termen de 60 de zile de la finalizarea programuluide internship încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship, primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.

Senatorul Liviu Marian Pop, fost ministru al Educaţiei a publicat pe pagina personală de facebook un text în care demontează miniciunile “trâmbiţate” de Opoziţie odată cu modificările aduse Codurilor Penale şi de Procedură Penală.

Minciuna 1: „Procurorii nu mai pot publica informații despre dosarele aflate în faza de urmărire penală”

Adevărul: Procurorii vor putea comunica public date despre dosare, atunci când există „un interes public prevăzut de lege” sau când „e necesar în interesul aflării adevărului”. (Art. 4, alin. 4)

Minciuna 2: „Un violator sau un interlop va putea participa la audierea victimelor sale”

Adevărul: Victima unei agresiuni sexuale are prin lege statutul de „martor vulnerabil” (Art. 113) și beneficiază de măsuri speciale de protecție. La fel, orice parte vătămată, dacă are motive de temere, poate solicita statutul de „persoană protejată” (Art. 92). Una din măsurile de protecție prevăzute în lege este ca persoanele aflate în situațiile de mai sus să poată fi audiate fără a fi în prezența agresorilor – audierea asigurându-se prin mijloace audio-video cu distorsionarea imaginii și a vocii. (Art. 126)

Minciuna 3: „Cei suspectați de spălare de bani sau evaziune fiscală nu mai pot fi arestați, decât în condiții excepționale”

Adevărul: Cei suspectați de spălare de bani sau de evaziune fiscală pot fi arestați pentru aceleași motive valabile în cazul tuturor infracțiunilor: încercarea de a se sustrage de la urmărirea penală, de a influența martorii, de a ascunde sau de a distruge probe sau dacă pregătește o altă infracțiune. (Art. 223, alin. 1)

Minciuna 4: Persoanele achitate în prima instanță nu mai pot fi condamnate în apel dacă nu apar probe noi.

Adevărul: Persoanele achitate în prima instanță pot fi condamnate în apel, dacă apar probe noi SAU dacă probele inițiale sunt READMINISTRATE astfel încât să infirme achitarea din prima instanță. (Art. 421, alin. 2)

Minciuna 5: Probele despre pornografia infantilă din PC-ul unui criminal nu vor mai putea fi folosite direct pentru a deschide un nou dosar.

Adevărul: Astfel de probe pot fi folosite! Dacă la o percheziție informatică se descoperă indicii despre alte fapte penale, cum ar fi pornografia infantilă, „se poate solicita mandat de percheziție informatică în legătură cu acele fapte sau persoane” (Art. 168). Mai mult, procurorul este obligat să ridice probele care indică alte fapte penale: „Obiectele sau înscrisurile se ridică obligatoriu atunci când acestea au legătură cu săvârșirea altei infracțiuni” (Art. 159, alin. 3)

Minciuna 6: Dacă procurorii nu reușesc să trimită în judecată o persoană în interval de un an, atunci dosarul se clasează automat.

Adevărul: Dosarul se clasează după 1 an doar dacă procurorul nu reușește să stabilească niciun suspect. Dacă însă a găsit un suspect acesta poate fi cercetat mai mult de 1 an, până la prescrierea faptei, fără riscul clasării dosarului. (Art. 305, alin. 1^1)

Minciuna 7: Flagrantul va deveni imposibil pentru că procurorii sunt obligați să informeze persoanele vizate într-un dosar imediat după ce au devenit suspecți.

Adevărul: Flagrantul este unul dintre mijloacele prin care se pot obține indicii temeinice cu privire la persoana care a săvârșit o faptă penală. În absența indiciilor temeinice, persoana bănuită de procuror nu poate deveni suspect. Obligația procurorului de a informa persoana că a devenit suspect apare doar după obținerea indiciilor temeinice, care pot fi obținute inclusiv printr-un flagrant. (Art. 307)

Minciuna 8: Se pot redeschide dosare care au fost deja finalizate cu sentințe definitive, dacă decizia este semnată de un alt judecător.

Adevărul: CEDO a subliniat că judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva hotărârea și să o semneze, pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună administrare a actului de justiție (Decizia CEDO din 7 iunie 2017 în Cazul Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei). Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru România! De asemenea, Curtea Constituțională a dispus modificarea actualei reglementări pentru că în cazul neîndepinirii sau îndepinirii defectuoase a procedurii, „o persoană nu poate să română condamnată în temeiul unei norme neconstituționale” Decizia CCR nr. 2/2017.

Minciuna 9: „Dacă cineva filmează cu telefonul mobil o crimă, nu va mai fi considerată probă și scapă criminalul”

Adevărul: Orice probă care nu este interzisă de lege este admisă pentru constatarea unei infracțiuni și la identificarea persoanei care a săvârșit-o! (Art. 97, alin. 2, lit. f) Efectuarea înregistrării cu telefonul mobil a unei crime nu e interzisă de lege deci e permisă! Mai mult, s-a introdus un nou amendament care spune clar că înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locuri publice [deci inclusiv cele cu telefonul mobil] pot constitui mijloace de probă” (Art. 139, alin. 1^1).

Toate argumentele de mai sus pot fi verificate prin consultarea actului normativ adoptat de Parlament: http://www.cdep.ro/comisii/suasl_justitie/…/2018/rp373;1.pdf