Pe 4 septembrie 2017, Sorin Vrăjitoru depunea jurământul în plenul unei şedinţe a Camerei Deputaţilor după ce obţinuse mandatul de deputat potrivit HCD 65 / 2017. Fostul consilier judeţean îl înlocuia pe Iulian Iacomi care în mod inexplicabil renunţase la mandat pentru a reveni în fruntea Primăriei Lehliu.

După un an de mandat, activitatea e destul de laborioasă. Membru al Comisiei pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avut în această perioadă 4 luări de cuvânt în plen, a susţinut 3 Declaraţii politice şi şi-a pus semnătura pe 63 de Propuneri legislative iniţiate, 6 dintre acestea fiind promulgate în legi.

De numele lui Sorin Vrăjitoru se leagă şi iniţativa legislativă pentru reducerea cu 2 ani a vârstei de pensionare a călărăşenilor. Concret, iniţiativa deputatului PSD Călăraşi are ca obiect de reglementare amendarea articolului 65 din Legea 363 / 2010, legea pensiilor, prin care şi municipiul Călăraşi să fie introdus în textul de lege mai sus menţionat pentru ca locuitorii săi să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare fără să le fie afectate drepturile băneşti. „La Parlament, dacă vrei să nu munceşti, nu munceşti. Dacă te interesează ceva pentru oraşul tău, pentru cei care ţi-au acordat votul şi te-au trimis în Parlament, faci ceea ce este posibil să poţi să aduci acest oraş, acest judeţ în rândul celorlalte” spunea în momentul depunerii iniţiativei legislative, pentru care a muncit 3 luni de zile, deputatul Sorin Vrăjitoru.

Senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă a participat sâmbătă la întâlnirea conducerii Consiliului Judeţean Călăraşi cu o delegaţie a localităţii Hogineşti din Republica Moldova, aflată în Călăraşi la invitaţia primarului comunei Borcea, Aniel Nedelcu Paţurcă, cele două localităţi fiind înfrăţite. Într-o postare pe pagina personală de facebook, parlamentarul călărăşean a scris “Mulțumesc conducerii Consiliului Județean Călărași, pentru invitația lansată în această zi de mare bucurie pentru comunitatea noastră, vizita oficială a delegației din Republica Moldova, raionul Călărași, localitatea Hoginești, reprezentată de domnul primar Postaru Constantin, recent înfrățită cu localitatea Borcea a județului nostru, reprezentată de domnul primar Theodor Aniel Nedelcu Pațurcă. Am fost onorată să primesc această delegație la cabinetul senatorial din cadrul sediului PSD Călărași. Această acțiune are menirea să fixeze strânse şi fructuoase raporturi de frăţietate, punți de legătură cu mândra Basarabie, cu foloase comune în amplificarea raporturilor reciproce pentru împlinirea idealului scump al UNIRII.”

Pe 9 iulie, Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, într-o variantă modificată pe ultima sută de metri.

Legea va include toate prevederile cu care companiile petroliere nu au fost de acord, precum impozitul pe veniturile suplimentare sau eliminarea creditului fiscal. Au fost 175 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 30 abţineri, PNL şi USR fie s-au abţinut de la vot, fie au votat împotrivă, iar PMP a votat împotrivă. Noua formă a legii crește cu mult sarcina fiscală a companiilor față de prima variantă, votată de Senat.

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru susţine că această formă finală a Legii offshore conferă posibilitatea României să devină independent energetic atât pentru consum cât şi pentru economie, în condiţiile în care 50% din gazelle din Marea Neagră se vor putea tranzacţiona pe piaţa naţională. De asemenea, parlamentarul călărăşean a mai arătat că în urma acestei legii, Statul roman va încasa venituri de peste 20 de miliarde de dolari iar bani vor asigura finanţarea unor proiecte, cu precădere din infrastructură, prin intermediul parteneriatului public – privat. “Forma finală a Legii offshore votată în plenul Camerei Deputaţilor este un benefică pentru ţară, pentru români. Din păcate, argumentele Opoziţiei care n-a votat această lege au fost în favoarea companiilor străine” a declarat deputatul Sorin Vrăjitoru.

Despre Legea offshore

Legea offshore a avut un traseu lung şi foarte sinuos, fiind aprobată la Guvern şi trimisă la Senat, care a votat repede şi exact în forma propusă de Executiv încă din toamna anului trecut. Din februarie, actul a ajuns la Camera Deputaţilor, care au amânat votul până în ultima clipă, adică până în sesiunea parlamentară extraordinară, spre nemulţumirea concesionarilor, care doreau să ştie pe ce se bazează înainte de a anunţa începerea lucrărilor. Înainte de vot, preşedintele PSD Liviu Dragnea, anunţase deja, într-o mini-conferinţă, principalele prevederi legate de actul normativ. Adică cele legate de taxare şi bani. Faţă de varianta adoptată de senatori, legea a suferit modificări importante.

În primul rând, s-a renunţat la creditul fiscal. Anume faptul că firmele beneficiază pe toată durata concesiunii de cadrul fiscal de la momentul în care s-a semnat acordul de concesiune. „Creditul fiscal era profund discriminatoriu pentru celelalte companii din România“, a spus Dragnea. Senatul aprobase forma în care, dacă erau puse să plătească alte taxe decât cele de la momentul la care au dobândit zăcămintele, statul trebuie să îi despăgubească de toţi bani. Prin urmare, supraimpozitarea veniturilor rămâne, dar nu va fi la o cotă unică, de 80%, ca în onshore.

Se va face în mai multe cote, raportat la un preţ de bază de 45,71lei/MWh (valabil 2014, la momentul în care a început liberalizarea pieţei de gaze) astfel:

 a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

 b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv;

 c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv;

 d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv;

 e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv;

 f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv;

 g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv;

 h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv;

 i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.“

Ce se poate observa din acest mod de calcul este că statul, mai precis reprezentanţii actualei coaliţii de guvernare, au făcut un calcul pe predictibilitate în colectarea veniturilor în funcţie de economia geopolitică.

Astfel, statul nu impozitează un gaz mai ieftin de 45 de lei/MWh, exceptând redevenţa colectată, şi impozitează din ce în ce mai mult un gaz care se vinde la peste 85 de lei. Pragurile reprezintă o cotă suplimentară de impozit, pe lângă cele 30%, pe fiecare palier de preţ. Nivelurile nu sunt întâmplătoare având în vedere că Legea offshore aduce şi o deductibilitate a investiţiilor în limita a 60% din veniturile suplimentare, adică firmele vor compensa două treimi din investiţiile făcute, dar în timp, nu totul deodată. Practic, statul a vrut să se asigure că, indiferent de cotaţiile de preţ, va colecta consistent şi pe termen lung de la concesionari.

Sursa text: www.capital.ro (cu excepţia titlui care aparţine redacţiei)

Senatul şi Camera Deputaţilor au fost convocate în cea de a doua sesiune ordinară a acestui an.

Deputaţii se reunesc luni începând cu ora 16,00. În prima şedinţă va fi votată noua componenţă a Biroului permanent - vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for.

Potrivit art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, alegerea membrilor Bp se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor de grupuri. Lista candidaţilor propuşi pentru Bp se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă prin vot secret cu bile.

Şi senatorii revin luni din vacanţa parlamentară. Biroul permanent al Senatului se va reuni luni, la ora 13,00, iar grupurile parlamentare - de la ora 14,00. Prima şedinţă de plen a acestui for va avea loc începând cu ora 16,00.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB, în scădere faţă de cel de 14,97 miliarde lei, respectiv 1,61% din PIB înregistrat în primul semestru, conform datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor Publice. „Economia răspunde pozitiv politicilor guvenului PSD. Toți indicatorii atestă echilibru și creștere robustă. Veniturile statului ating niveluri record. Acest tablou al cifrelor care nu mint demonstrează o performanță guvernamentală care aruncă-n ridicol acuzațiile politice de tipul ” buget iresponsabil sau guvernare incompetentă” vânturate de Iohannis și ai lui.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,8 miliarde lei, reprezentând 17% din PIB, au fost cu 13,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,5%) şi din veniturile nefiscale (+20,7%). Fondurile atrase de la  Uniunea Europeană, în contul plăţilor efectuate, au fost de 7,6 miliarde lei, cu 16,7% mai mari decât anul trecut. Reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% a determinat o scădere a impozitelor din salarii cu 22,7%.

Cheltuielile de personal au fost cu 25,1% mai mari față de 2017, urmare a majorărilor salariale acordate în temeiul legii (Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 172,8 miliarde lei, cu 18% mai mari faţă de perioada ianuarie-iulie 2017. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 13,1%, fiind influenţate de: majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018 – când a ajuns la 1100 lei; creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,9 miliarde lei, cu 29,8% mai mari.

Deficit bugetar este de 1,26% din PIB, în scădere față de cel semestrial, de 1,61% din PIB. “Nivelul actual de 1,26% din PIB deficit bugetar este exact acela anticipat / aprobat de Guvern și Parlament, pentru acest moment, în legea bugetului de stat, astfel încât să nu fie niciun element de risc. România se va încadra în tința de deficit de 3% pentru acest an!” a continuat parlamentarul călărăşean, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Senat.

ANAF a reușit încasări record în luna iulie 2018!

În iulie 2018, ANAF a avut încasări record, realizând cele mai mari venituri lunare în toată istoria sas, de 26,8 miliarde lei! “Potrivit datelor, în luna iulie, s-a realizat cea mai mare depășire a programului de încasări de venituri bugetare de la înființarea ANAF – plus 2,9 miliarde de lei! Pe primele 7 luni ale acestui an, s-a înregistrat cel mai mare volum al TVA restituit din existent ANAF, de 10,24 miliarde de lei! Transferul contribuțiilor a determinat o creștere cu 37,5% a încasărilor din contribuţiile de asigurări față de anul trecut. Veniturilor din TVA – 31,9 miliarde de lei - sunt mai mari cu 9,8% pe primele 7 luni ale anului comparativ cu anul trecut. De asemenea, veniturile nefiscale  au crescut cu 20,7%!” a mai precizat Roxana Paţurcă, domnia sa concluzionând “Cifrele arată cât de solid și performant este programul de guvernare al PSD, aplicat de actualul cabinet, care păstrează echibrele macro, asigură creștere economică și venituri bugetare consistente/suficiente pentru susținerea financiară a creșterilor de pensii, salarii, subvenții și investiții. În concluzie, execuția bugetară la 7 luni arată foarte bine! Guvernul face performanță economică!”

Campania „Semnează pentru alegerea primarului în 2 tururi”, iniţiată încă din primăvară de PMP, este în desfăşurare.

Deputatul Cristian Sefer, preşedintele organizaţiei judeţene PMP Călăraşi consideră că desfăşurarea alegerilor locale în 2 tururi de scrutin ar însemna sfârşitul dominaţiei baronilor. „PMP a iniţiat campania „Alegem primarul în două tururi!”.  De ce este important să susţină şi călărăşenii o astfel de iniţiativă? În primul rând pentru că participarea la vot va fi mai mare. Vă scădea absenteismul iar interesul pentru vot va creşte. În al doilea rând monopolul partidelor mari este spart în turul 2. În al 3-lea rând, cetăţeanul are posibilitatea să aleagă un primar care să-l reprezinte cu adevărat. Nu în ultimul rând candidaţii capabili au mai multe şanse de a fi aleşi iar reînnoirea clasei politice la nivel local este încurajată.” a declarat parlamentarul PMP.

Cristian Sefer a trecut în revistă şi demersurile iniţiate de PMP, la nivel parlamentar în acest sens. „Am depus încă din 2015 un proiect legislativ pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi dar proiectul a fost respins în Parlament de majoritatea PSD – ALDE – UDMR. În 2018, am depus un nou proiect care va putea prinde contur, de data asta, cu sprijinul cetăţenilor! După cum ştiţi, am depus un proiect legislativ pentru 300 de parlamentari. Vrem ca votul românilor de la referendum să fie respectat. Vrem ca parlamentarii pe care românii îi aleg să-i reprezinte pe ei şi nu anumite interese de grup. PSD şi PNL au votat împotrivă în 2017! De asemnea, am depus un proiect legislativ pentru introducerea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Noi vrem ca toţi românii, indiferent unde locuiesc, să poată vota!” a mai spus deputatul Cristian Sefer.

Campania naţională „Alegem primarul în două tururi” poate fi urmărită pe www.2tururi.ro