Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu a declarat luni seară că partidul pe care îl conduce are şanse să obţină un scor de 15% la alegerile europarlamentare de anul viitor, menţionând că după acestea va decide dacă va candida pentru funcţia de preşedinte al României.

"Eu cred că la alegerile pentru Parlamentul European putem obţine un scor de 15% şi să avem cinci-şase europarlamentari. (...) Ambiţia noastră este să depăşim în final PNL, să arătăm să suntem singurul partid autentic liberal", a declarat Călin Popescu-Tăriceanu la TVR 1.

Acesta a subliniat că nici el şi nici ALDE nu au intenţia de a rupe coaliţia de guvernare, ci vor să ducă la bun-sfârşit programul asumat alături de PSD, însă doreşte ca partidul său să aibă propria identitate.

"Avem dreptul la o proprie identitate, e ceva normal. (...) Mai spun încă o dată: nu există din partea ALDE niciun fel de intenţie de a rupe coaliţia, nu avem un alt proiect politic. (...) Avem un mandat pe care l-am primit de la alegători (...), ne-am asumat alianţa cu PSD (...) şi eu cred că aşa este corect, să mergem până la capăt în această formulă", a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a menţionat că nu exclude posibilitatea de a candida pentru funcţia de preşedinte al Românei la viitoarele alegeri prezidenţiale.

"Am mai spus, ideea de candidatură nu îmi este una străină, nu o refuz de plano (...), dar e mult prea devreme acum să luăm această decizie şi probabil că în preajma alegerilor pentru Parlamentul European, aşa consider eu, ar fi momentul în care o decizie trebuie luată", a afirmat Tăriceanu.

El apreciază că ar putea obţine un scor chiar mai bun decât partidul pe care îl conduce, fiind poziţionat mai bine decât acesta în sondaje, dar consideră că dacă ar avea în spate "forţa PSD", atunci şansele de reuşită ar creşte considerabil. "Forţa PSD e un factor major, un factor hotărâtor", a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.

În luna septembrie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4482 lei, cu 0,7% mai mare decât în luna august 2018. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2688 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 19 lei (+0,7%), relevă ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică.

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,1%.

“Economia țării evoluează constant bine, iar aplicarea consecventă a programului de guvernare consolidează beneficiile obținute de români, în pofida isteriilor politice ale Opoziției și ale propagandei anti-PSD.” susţine senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de Buget – finanţe din Camera Superioară a Parlamentului care a continuat “Salariul mediu brut lunar a depășit 1000 de dolari și se apropie de 1000 de euro. În septembrie, a ajuns la 4482 de lei, cu 13,1% mai mare decât anul trecut. În termeni reali, creșterea este 7,7%! Deci nivelul de trai al românilor a crescut în mod real cu aproape 8% față de anul trecut, după ce în 2017 crescuse cu 12% față de guvernarea tehnocrată. Practic, în pofida inflației, românii își pot cumpăra mai multe bunuri față de anul trecut, deci au un nivel de trai mai ridicat. Acest lucru demonstrează creșterea și menținerea puterii reale de cumpărare a salariului mediu; altfel spus, creșterea economică se regăsește și se simte real și efectiv în buzunarele românilor.”

Inflația va fi sub 3,5% în acest an!

Statisticile confirmă că în acest an, inflația a evoluat în termeni absolut normali și că relatările alarmiste despre niveluri de inflație lunară de peste 5% erau în fapt rezultatul influențelor din toamna anului trecut și a modalității de calcul/raportare și în niciun caz creșteri sistematice de prețuri de la lună la lună. “Odată-n plus se confirmă ceea ce a susținut PSD. La nivelul întregului an, inflația va avea un nivel absolut rezonabil – 3,5%- specific unei evoluții firești pentru o reală economie de piață, cum este cea a României. Oamenii au simțit la propriu că nimic din anunțurile apocaliptice pe care propaganda le-a rostogolit periodic despre ”ravagiile” creșterii inflației nu se confirmă. Prețurile – mai ales la bunurile și produsele de larg consum – au fost relativ constante.” a mai adăugat senatoarea Roxana Paţurcă.

Banca Națională în noul scenariu al prognozei ”reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei până spre limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie în decembrie 2018, urmată de coborârea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului prognozei”. “E o confirmare a bunei guvernări actuale, ce aruncă-n ridicol afirmații de genul celor făcute de Iohannis că ”programul de guvernare a devenit manual de manipulare”. a conchis parlamentarul călărăşean.

Biroul permanent al Senatului, care se reuneşte luni, ar putea avea pe ordinea de zi şi solicitarea de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită presupus a fi săvârşită de preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, formulată de Parchetul General, la sesizarea DNA.

Solicitarea a ajuns joi la Senat.

După prezentarea solicitării în Biroul permanent, aceasta va fi înaintată Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere ce va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă cererea de urmărire penală.

DNA susţine că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat miercuri că Guvernul nu a efectuat nicio plată în contul licenţelor Microsoft în timpul mandatului său de premier. "Este ciudat faptul că, la peste 10 ani de la terminarea mandatului şi la 3 ani după prima vehiculare a numelui meu în acest dosar, se reia această temă pe care o consider o reacţie în plus faţă de atitudinea mea de combatere a abuzurilor şi exceselor din justiţie. Demersurile mele, în mod evident, deranjează pe cei care au acaparat în mod ilegitim puterea în statul român. Având în vedere dosarul de mărturie mincinoasă în care am fost achitat, pare că din nou asistăm la un alt produs Fabrica DNA de dosare", spunea Tăriceanu.

“Discuţiile care au loc în acest moment se învârt în jurul informaţiilor apărute în mass-media şi în jurul precizărilor făcute de DNA. Nu cunoaştem conţinutul dosarului şi nu ştim ce acuzaţii sunt făcute de procurorii DNA.” susţin liderii ALDE care continuă “Ceea ce constatăm este că DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare, se dau informaţii false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Acest fenomen este a fost brevetat de DNA ca fiind telejustiţie şi vedem că el revine în forţă în aceste zile. Se demonstrează şi în cazul de faţă că procurorii vor ca justiţia să fie făcută la televizor. Tehnica de a scurge informaţiile către presă, de a se crea o percepţie defavorabilă este una pe care procurorii DNA au folosit-o şi în trecut.Referitor la faptul că dosarul are 72 de volume, e posibil ca şi în acest caz cantitatea să conteze mai mult decât calitatea, adică ne aşteptăm ca dosarul să fie subţire şi să se bazeze pe „există suspiciuni rezonabile”, “sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”.

În perioada guvernării Tăriceanu au fost emise patru hotărâri de guvern. Prima Hotărâre 199 din 27 februarie stabileşte că obligaţiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la ministerul Comunicaţiilor. A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicaţiei competenţa de a semna un act adiţional la contract care făcea inventarul licenţelor folosite în administraţie. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicaţiilor şi care se regăseşte în hotărârea de guvern.

România la ora aceea era într-o situaţie de ilegalitate şi această situaţie ne crea probleme pentru că s-au primit mai multe scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004.

A treia Hotărâre adoptată este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, faţă de hotărârea anterioară, funcţionarii au constat că preţul licenţelor nu conţinea TVA, asta era legislaţia. Trebuia şi TVA plătit pentru că asta era legislaţia. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licenţe şi TVA.

Ultima Hotărâre este HG 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicaţiilor competenţa de a semna actul adiţional nr. 4 pentru licenţele folosite în anii 2007 şi 2008, aproximativ 63.000 de licenţe.

De asemenea, trebuie menţionat că în toată perioada mandatului guvernului Tăriceanu pentru aceste licenţe nu s-a plătit nici o sumă.

Candidaţii PNL la alegerile locale pentru municipiile reşedinţă de judeţ, Bucureşti şi sectoarele Capitalei vor fi desemnaţi în urma unei campanii interne care începe joi şi se va desfăşura până pe 15 martie 2019 şi a unui sondaj de opinie. Procedura nu se aplică în municipiile reşedinţă de judeţ unde PNL are primar în acest moment dar numai în cazul în care acesta nu mai doreşte să candideze pentru un alt mandat.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, anunţa recent că toate candidaturile se depun până la data de 15 noiembrie, iar până la 15 martie anul viitor candidaţii vor intra în campanie, atât internă, cât şi în exteriorul PNL.

"Fiecare candidat trebuie să vină cu un program de guvernare locală care să ofere soluţii pentru rezolvarea marilor probleme din fiecare municipiu reşedinţă de judeţ şi, de asemenea, şi cu un plan de campanie. Candidaţilor care sunt înscrişi în cursă în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ nu le este permis să îşi atace contracandidaţii din PNL, acest criteriu fiind un criteriu eliminator. Comunicarea publică a candidaţilor va fi exclusiv pozitivă, o comunicare în care candidaţii vor prezenta soluţiile pe care le au la problemele cu care se confruntă locuitorii din fiecare municipiu reşedinţă de judeţ şi din Bucureşti", preciza Orban. "Desemnarea candidaţilor va fi făcută în conformitate cu procedura statutară, pe baza rezultatelor sondajului de opinie, urmând a fi desemnaţi candidaţii care au cel mai bun program de guvernare locală şi care în sondajul de opinie au cea mai mare încredere, notorietate, intenţie de vot, corespund profilului agreat de cetăţenii localităţii şi au cel mai mare potenţial de creştere", explica Ludovic Orban.

România rămâne competitivă și face venituri consistente din exporturi, care continuă să crească sistematic. Este unul dintre cei mai relevanți indicatori ai performanței actului de guvernare actual, susţine senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de buget, finanţe care a continuat “În primele 9 luni ale anului, exporturile României au depășit 50 de miliarde de euro. Este o  creștere cu 9,1% față de aceiași perioada a anului trecut, dovadă concludentă a evoluției economice ascendente și a bunului mers al afacerilor în guvernarea PSD-ALDE”

În septembrie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului 2017, exporturile au fost mai mari cu 5,1% iar importurile cu 3,4%. Acest fapt demonstrează, începutul procesului de reducere, în dinamică lunară, a decalajului dintre exporturi și importuri, adică a deficitului comercial.

Raportat la primele 9 luni, deficitul comercial a fost de aproape 10 miliarde de euro, mai mare cu un miliard de euro decât anul trecut.

Deputatul Andrei Gerea şi senatorul Ion Popa, ambii de la ALDE, au înregistrat, pe 2 noiembrie, la Senat, un proiect de lege privind parteneriatul civil care reglementează uniunea între persoanele de acelasi sex şi nu face o referire explicită la interzicerea sau permisiunea ca persoanele de acelasi sex să adopte copii.

Propunerea legislativă a fost depusă pe 2 noiembrie, la cinci zile după ce un proiect legat de parteneriatul civil, iniţiat de Florin Manole deputat PSD şi deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, a fost înregistrat tot la Senat. Proiectul din urmă este semnat doar aleşi de la PNL, UDMR, USR, nu şi de ALDE.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai a precizat că proiectul ALDE nu este asumat de coaliţia de guvernare. „Dar este foarte bine le dezbatem”, a arătat aceasta.

“Realităţile societăţii româneşti depăşesc conceptele clasice referitoare la familia tradiţională şi este nevoie de o adaptare la noile coordonate. Din ce în ce mai multe persoane nu doresc să-şi oficializeze căsătoria, în timp ce altele doresc acest lucru, dar nu sub forma căsătoriei, fără să ne referim în mod exclusiv la persoane de acelaşi sex. Fiecare persoană are dreptul şi libertatea să-şi organizeze viaţa intimă şi personală aşa cum doreşte şi în acest sens a apărut necesitatea discutării acestui proiect al parteneriatului civil.” a declarat liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai adăugat “Există din ce în ce mai multe situaţii şi forme ale vieţii de cuplu provenite din modificările structurii sociale a societăţii româneşti în ansamblul ei, care nu sunt prevăzute de cadrul legal actual şi al căror consecinţe duc la un vid legislativ pentru persoanele vizate. Tendinţa nu este locală, ci europeană şi se observă cu uşurinţă astfel de subiecte deja prevăzute şi reglementate de lege în alte ţări. În acest context, parteneriatul civil reprezintă un pas înainte pentru reglementarea unor situaţii şi realităţi nereglementate prin legislaţia actuală în materie. Această lege nu face altceva decât să satisfacă nevoile societăţii actuale şi nu face referire la instituţia adopţiei întrucât aceasta este reglementată prin Legea 287/2009, unde se prevede modalitatea legală prin care două persoane pot adopta. Prezenta lege se completează cu prevederile Codului Civil, astfel cum este stipulat în cuprinsul legii, făcându-se menţiuni cu privire la derogările de la Codul Civil.”