Răzvan Meseşeanu este un nume care se identifică de aproape 18 ani cu PSD Călăraşi. Consilier, viceprimar, şef de serviciu deconcentrat, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, Meseşeanu este un social – democrat convins căruia îi pasă, poate, prea mult de acest partid.

L-am „provocat” pe Răzvan Meseşeanu la un dialog ceva mai amplu, discutând despre situaţia din PSD Călăraşi, despre „gândurile” sale în politică, propunând şi câteva „soluţii” pentru ca partidul din care face parte să câştige viitoarele bătălii electorale, programate în acest an şi în 2020.

Astăzi, Răzvan Meseşeanu va comenta principalele „mutaţii” care au avut loc deja în cadrul organizaţiei judeţene PSD Călăraşi. La începutul anului, Centrul a decis anularea alegerilor din septembrie 2019, demiterea conducerii rezultate în urma Conferinţei jedeţene de alegeri şi formarea unui Birou Executiv interimar condus de Iulian Iacomi, în calitate de preşedinte şi Roxana Paţurcă, în calitate de preşedinte executiv.

În ultima vreme, în cadrul organizaţiei judeţene PSD Călăraşi s-au desfăşurat o serie de evenimente care au culminat chiar cu înlocuirea conducerii şi formarea unui nou Birou Executiv Judeţean. Pentru început, aş vrea să comentaţi pe scurt aceste schimbări. În opinia dvs. au fost necesare?

Pe scurt: nu au fost necesare. Mai în detaliu, ar fi cam aşa: fosta echipă de conducere trecuse de primele etape de formare, mai era de lucrat pentru a se armoniza şi a performa, însă se contura un mod de lucru diferit de până atunci, axat pe viziunea nouă a unei persoane nemaiimplicate până atunci în politică, de o vârstă care nu genera bănuieli asupra atitudinilor sale faţă de politica verticală, corectă, făcută pentru oameni şi cu oameni, cum le place psd-iştilor să afirme. Din păcate, în societatea românească, indiferent de domeniul supus discuţiei, nu se înţelege că opinia emisă contrar celei a interlocutorului tău (şef, coleg, vecin...) nu te transformă în duşmanul acestuia. La noi asta s-a întâmplat! Bucureştiului, dlui Dragnea, i-a displăcut cei care au avut o altă părere şi s-au operat schimbările despre care m-aţi întrebat. Ar fi fost mai indicat să fie lăsată echipa condusă de dl PANDEA să dea piept cu primele alegeri, cele europarlamentare şi, în funcţie de rezultat, să se hotărască: dacă nu erau bune rezultatele, Bucureştiul se putea prevala de scorul nesatisfăcător obţinut şi decapita conducerea, iar dacă scorul era bun, trebuia să îşi înfrângă orgoliul, să aprecieze rezultatul, să uite aşa-numita obrăznicie şi să se meargă mai departe. Până la urmă, ce este mai important: partidul să iasă bine la alegeri sau tu, lider al partidului, să nu ai pe nimeni în preajmă care să-ţi atragă atenţia că e posibil să mai şi greşeşti? În cea de-a doua variantă s-ar putea să te trezeşti că eşti un conducător al unui grup în care predomină frica şi nu admiraţia, gândul că se pot pierde beneficii personale şi nu dorinţa de mai construi împreună pentru cei mulţi, care aşteaptă, aşteaptă, de atâţia ani, normalitate în această ţară. 

Va urma

Duminică, 10 martie începând cu ora 12.00 în Sala de spectacole Barbu Ştirbei vor avea loc lucrările Conferinţei Extraordinare de alegeri a organizaţiei judeţene PSD Călăraşi. Cei 106 delegaţi convocaţi (preşedinte interimar, preşedinte executiv interimar, vicepreşedinţi,  preşedinţi de structuri interne, preşedinţi de organizaţii locale, consilieri judeţeni, primari, viceprimari, şefii de comisii interne) vor stabili noua conducere a partidului (preşedinte, preşedinte executiv, 17 vicepreşedinţi, secretar executiv) până la organizarea de alegeri la termen, în vara acestui an.

În acest moment, filiala judeţeană este condusă de Iulian Iacomi, în calitate de preşedinte şi de senatoarea Roxana Paţurcă, în calitate de preşedinte executiv.

Fostul viceprimar al municipiului Călăraşi, Virgil Dumbravă a declarat în interviul de mai jos că „intenţia” Executivului Primăriei Călăraşi de a include în lista de investiţii pe acest an şi execuţia canalizării în cartierul Măgureni are un puternic iz electoral. Dumbravă îi reaminteşte primarului Drăgulin că în ianuarie 2016 a propus un amendament în cadrul proiectului de buget care a şi fost adoptat de consilierii locali potrivit căruia au fost alocate sumele necesare pentru demararea investiţiei însă lucrările n-au demarat nici până în ziua de azi.

Pe de altă parte, Dumbravă speră ca o cotă importantă din bugetul pentru investiţii să fie alocată pentru reabilitarea şi modernizarea principalelor artere din Călăraşi: Str. Griviţa, Prel Bucureşti şi B-dul Republicii, aflate într-o stare accentuate de degradare.

Domnule Dumbravă, încă nu s-a aprobat bugetul local. E drept că la nivel naţional, Legea bugetului adoptată de Parlament a fost atacată de preşedintele Iohannis la CCR. În plan local, adoptarea bugetului mai durează, cel puţin o lună. Au fost, însă, creionate principalele obiective pe care Executivul Primăriei Călăraşi le are în vedere pentru acest an. Unul dintre ele ar fi şi canalizarea din cartierul Măgureni.

Cum comentaţi această „intenţie” a Executivului, deşi investiţia fusese bugetată încă din urmă cu 3 ani? În ultima perioadă chiar dumneavoastră aţi tras semnale de alarmă cu privire la importanţa acestor lucrări.

Ce pot să zic… Faptul că se face o investiţie e un lucru bun. Faptul că această investiţie trebuia făcută din 2016, cred că nu mai e un lucru bun. Spun acest lucru deoarece în 2016 în calitate de viceprimar, în cadrul Consiliului Local, am insistat mult pentru execuţia canalizării în cartierul Măgureni, pe cele două străzi principale, Păcii şi Petroşani, plus cele adiacente.

Într-una din şedinţele de Consiliu Local, în 2016, la începutul anului, am făcut un amendament adoptat de consilieri prin care s-au aprobat sumele necesare începerii lucrărilor. Domnul primar de atunci, dar şi de acum, a considerat-o ca pe o glumă şi iată că nu a realizat-o. Dacă stau să analizez bine situaţia, observ că cetăţenii din Măgureni au fost „invitaţi” la discuţii la Primărie şi în urma acestui dialog li s-a promis că se va face canalizarea, ceea ce mă face să cred că are o mare legătură cu campania electorală.

Îmi pun problema ca un simplu cetăţean: De ce nu s-a putut atunci să se facă aceste lucrări când investiţia a fost aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local şi se poate acum, când se apropie campania electorală?

Mi-am scos chiar un extras din procesul verbal al şedinţei din ianuarie 2016, pe care, cred că am să-l prezint cetăţenilor. Se vede acolo amendamentul depus de mine cu suma alocată pentru începerea lucrărilor de canalizare în cartierul Măgureni.

Vineri, primarul Drăgulin spunea că pentru 2019, bugetul pentru investiţii ar fi cifrat la 150 de miliarde lei vechi. Această sumă s-ar compune, foarte probabil, din restul creditului de 250 de miliarde lei vechi, adică 120 mil. lei vechi şi din excedentul bugetar de 30 miliarde lei vechi. N-o să vedem, probabil, nici un leu alocat din impozitele şi taxele locale, semn că banii se vor duce în primul rând pe plata salariilor angajaţilor primăriei şi pentru acoperirea altor cheltuieli importante. Ce părere aveţi? E o sumă mică, mare?

Dacă 150 de miliarde lei vechi ar fi banii pentru investiţii şi ei ar fi direcţionaţi spre repararea drumurilor, părerea mea e că e o sumă arhisuficientă pentru rezolva problema străzii Griviţa, Prelungirea Bucureşti şi B-dul. Republicii. Dacă am reuşi, măcar cele 3 străzi să le facem cu firme de calitate, şi cel mai important să angajăm diriginţi de şantier bine pregătiţi, astfel încât constructorul să execute cum e trecut în proiect, ar fi mare lucru. Dar, ar mai fi o condiţie! Şi acel proiect să fie supus unei analize de către specialişti. După părerea mea, se comite o mare greşeală atunci când se scoate la licitaţie, la pachet, proiectarea şi execuţia.

Adică, acel constructor, el centrează, tot el dă cu capul! Nu cred că-i în regulă chiar dacă se pun anumite condiţii. Ce condiţii ştie să pună funcţionarul din Primărie legat de străzi? În opinia mea, ar trebui scoasă la licitaţie proiectarea şi altcineva să facă execuţia, astfel încât dirigintele de şantier, care o fi el, şi proiectantul, prin asistenţa tehnică pe care trebuie să o asigure, să scoată un lucru de calitate, până la urmă. Scuzaţi-mi limbajul colocvial, părerea mea e că e o „golănie”. Nu e vorba de scurtarea termenelor dacă scoatem la pachet proiectarea plus execuţia. Nu e aşa! Proiectul tehnic să fie făcut de specialişti astfel încât cel care face execuţia să fie atent controlat atât de dirigintele de şantier cât şi de proiectant. Atunci vor scoate lucruri bune. Cei de la Primărie pun 5 condiţii acolo, nici ei nu înţeleg de ce, şi ne trezim apoi că după 2 ani reparăm strada. E o mare prostie pentru că prin caietul de sarcini, neapărat trebuie impusă o garanţie. Cum să dai pentru străzi, doar 2 ani garanţie? Păi din start, parcă îi sugerezi constructorului să facă lucrări de proastă calitate. Unii invocă legea... O prostie, tu trebuie să-i impui termenele dacă vrei calitate. Dă-i 5 ani, 10 ani garanţie şi atunci vei vedea că lucrurile se schimbă în bine.  

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, după întâlnirea cu Coaliţia Română pentru Dezvoltare, că OUG 114 din domeniul fiscal ar putea fi modificată, însă nu va fi abrogată sub nicio formă. Tăriceanu a mai spus că taxa pe activele bancare se poate micşora.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la finalul întrevederii cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltare, că le-a explicat acestora motivele pentru care OUG 114 a fost promovată.

„În ultimele săptămâni, preşedintele ALDE, domnul Tăriceanu, a avut o serie de întâlniri cu cele mai importante companii din domeniul energiei, precum şi reprezentanţii băncilor, în ceea ce priveşte nemulţumirile pe care ei le au faţă de OUG 114. Există o serie de observaţii critice în legatură cu efectele Ordonanţei 114 de ambele părţi.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care a continuat “Din punct de vedere social, Ordonanţa 114 a fost foarte bine primită pentru ca ea a limitat preţul la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Acest preţ ar fi urmat să fie majorat în mod semnificativ de la 1 ianuarie şi din acest punct de vedere ordonanţa a fost o reuşită. În ceea ce priveşte băncile, am încercat prin această ordonanţă să găsim o formulă mai bună, care să protejeze populaţia, dar să fie acceptabilă şi de sistemul bancar. OUG 114 nu a fost făcută pentru a le face viaţa grea băncilor, ci ea a avut scopul de a le face viaţa mai uşoară cât mai multor români. Una dintre problemele semnalate este cea legată de taxa de 2% pe cifra de afaceri a societăţilor din energie. Această taxă, sigur că ar putea să afecteze negativ cifra de afaceri prin diminuarea investiţiilor viitoare, diminuează profitabilitatea, apetitul pentru investiţii noi, pentru retehnologizare, eficientizare. Ceea ce dorim în România este să avem un sector energetic performant, competitiv. Suntem convinşi că acest lucru îl vom putea face. Semnalele primite din partea reprezentanţilor mai multor domenii afectate de această OUG trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, putem să le corectăm în Parlament, fără să schimbăm ideea ordonanţei. Pentru ALDE, OUG 114 este o bază serioasă de discuţii, susceptibilă a fi ameliorată. Nu mergem pe abrogare, ci pe ameliorare. ALDE îşi oferă disponibilitatea de a negocia.”

Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a adoptat miercuri, 27 februarie, lista candidaţilor pentru alegerile pentru Parlamentul European ce vor avea loc în luna mai a acestui an.

Primii 10 candidaţi din lista propusă de ALDE pentru alegerile europene, în ordinea în care se vor regăsi pe liste, sunt următorii:

1. Norica Nicolai (foto), parlamentar european din partea ALDE;

2. Daniel Barbu, profesor universitar doctor, fost preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente şi fost ministru al Culturii;

3. Renate Weber, parlamentar european din partea ALDE;

4. Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor şi fost parlamentar european;

5. Varujan Vosganian, vicepreşedinte ALDE, deputat şi fost ministru;

6. Andrei Gerea, vicepreşedinte ALDE, chestorul Camerei Deputaţilor şi fost ministru al Energiei;

7. Radu Silaghi Dumitrescu, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj;

8. Deputat Eusebiu Pistru, preşedintele organizaţiei ALDE Arad;

9. Horia Victor Toma, fost parlamentar şi fost primar al municipiului Ploieşti;

10. Tudor - Tim Ionescu, vicepreşedinte al organizaţiei de tineret a ALDE, consilier general al Municipiului Bucureşti.

Până la locul 33 se regăsesc preşedinţi de filiale judeţene şi reprezentanţi ai organizaţiilor ALDE. În cadrul listei, există o repartiţie echilibrată între regiunile geografice, în aşa fel încât toţi alegătorii ALDE să aibă convingerea că votează o listă care le va reprezenta interesele în viitorul Parlament European.

În ceea ce priveşte criteriile care au stat la baza stabilirii listei de candidaţi, acestea au fost: expertiza pe un domeniu/CV profesional; experienţa politică/CV politic; proiectul politic propus pentru Parlamentul European în legislatura 2019-2024; cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană etc.); abilităţi de comunicare şi negociere; meritul organizaţional/rezultatele alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016; candidaturi asumate la alegerile locale şi parlamentare din anul 2016; notorietate/încredere (sondaj); experienţă în relaţiile internaţionale; reprezentarea regiunilor.

Departamentul de comunicare ALDE

Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 care aduce modificări legilor justiţiei, adoptată „intempestiv şi fără minime consultări”, conţine prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifică condiţiile de accedere la ÎCCJ, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de forma anterioară a statutului acestor două profesii, afirmă UNJR, care cere Guvernului să revină asupr acestora, transmite News.ro.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivaţiile pentru fiecare prevedere din Ordonanţa de Urgenţă care modifică legile justiţiei, după ce Comisia a adus o serie de observaţii critice pe marginea acesteia.

Guvernul primeşte o nouă lovitură din partea Comisiei Europene. Într-o postare pe twitter, cu titlu "De ce, Guvernul României, de ce?" vicepreşedintele Jyrki Katainen se declară consterant de noile intervenţii asupra legilor Justiţiei.

Fostul membru CSM Adrian Toni Neacşu spune că Justiţia va fi blocată în perioada următoare, după ce sistemul ”fierbe” din cauza OUG pe legile justiţiei, inclusiv acei magistraţi care sprijineau modificările făcute de coaliţia de guvernare.

Nemulţumirile magistraţilor la adresa Ordonanţei de Urgenţă care modifică legile justiţiei nu rămân fără ecou! Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât să convoace Adunarea Generală a tuturor magistraţilor din ţară. Mai întâi, însă, astfel de şedinţe vor avea loc la nivelul fiecărui judeţ.

Judecătorii ies la atac. Uniunea Naţională a Judecătorilor atacă în termeni duri ordonanţa de urgenţă prin care se aduc modificări legilor Justiţiei. Un act "intempestiv şi fără minime consultări", un pas enorm înapoi faţă de forma anterioară a statutului acestor două profesii.

“În privinţa modificărilor aduse legilor justiţiei, trebuie precizat că şi acestea, ca orice alte legi, sunt perfectibile, iar deciziile care se iau vizează îmbunătăţirea cadrului legal. De asemenea, trebuie stabilit contextul în care a fost adoptată aceasta OUG. Aşa cum a anunţat şi ministrul Tudorel Toader, propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Ce vedem că se întâmplă în spaţiul public la ora actuală? Asistăm, din nou, la o propagandă ce a început împotriva Guvernului cu preşedintele Iohannis şi PNL vârf de lance, alături de grupările din jurul lor. Deciziile luate de guvern nu urmăresc sub nicio formă subordonarea justiţiei, ci dimpotrivă asigurarea unei independenţe sporite. Însă, ce s-a întâmplat prin această OUG şi de ce sunt cei din opoziţie nemulţumiţi? În primul rând, numirile se vor face tot de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, însă cu avizul consultativ al Plenului CSM. Practic, în procedura de numire au fost introduşi, pe lângă procurori, şi judecătorii din CSM. Acest lucru nemulţumeşte sectia de procurori, cea care a devenit în ultimii ani un scut al procurorilor din sistemul condus de Kovesi. Al doilea lucru reglementat de OUG este cel privind delegările. Practic, se pune capăt fenomenului delegărilor în funcţii de conducere de la nivelul procuraturii. Se consolidează ideea promovării într-o funcţie de conducere pe bază de concurs, nu prin delegare. S-a modificat legea în sensul luării în considerare la calculul vechimii şi a perioadei în care un magistrat a deţinut funcţia de procurori, atunci când acesta candidează pentru o funcţie la ÎCCJ. Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare rămâne singurul titular al acţiunii disciplinare, spre deosebire de precedenta formă a legii, când erau titulari şi ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele ÎCCJ. Aşadar, conţinutul OUG este unul care aduce clarificări şi reglementează anumite proceduri. Nu vorbim de subordonarea justiţiei sau alte acuzaţii lansate de opoziţie şi de grupările prietene.”

State s-a referit şi la reacţia Comisiei Europene, susţinând că răspunsul oferit de purtătorul de cuvânt al instituţiei este unul standard. Aşa cum a explicat şi premierul Dăncilă, va prezenta Comisiei Europene toate datele privind această OUG. Totuşi, nu putem să nu constatăm dublul standard din partea unor instituţii europene atunci când vine vorba de România. Să nu uităm că în 2016, guvernarea tehnocrată a lui Cioloş a modificat din pix peste 150 de articole din Codul Penal, peste noapte, prin OUG. A mai criticat cineva de la nivel european acest demers al lui Cioloş? Nu, a fost tăcere totală.”