Pentru campania agricolă din 2017, Guvernul a plătit fermierilor suma totală de 2,5 miliarde euro. (În perioada 16 octombrie 2017 – 10 aprilie 2018) iar până acum, au primit subvențiile 98,25% dintre fermierii care au acest drept. Pentru diferența de 1,75% (adică 13.309 fermieri) dosare sunt în lucru, având diverse aspecte particulare care trebuie lămurite. “Guvernarea PSD+ALDE este prima care respectă la zi  sau chiar în avans calendarul pentru plata subvențiilor. Fermierii își primesc banii la timp, nu mai plătesc sume suplimentare pe dobânzile bancare și au astfel șanse mai bune în realizarea produselor agricole. Este pentru prima oară când fermierii sunt mulțumiți și nu mai protestează pentru întârzierea subvențiilor.” a declarat liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care a mai precizat că “Pentru campania pentru anul 2018, Ministerul Agriculturii a procesat deja aproape 400.000 de cereri de plată, în perioada 1 martie – 10 aprilie 2018. Cererile de plată din partea fermierilor pentru campania din 2018 pot fi depuse până pe 15 martie.”

Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de marţi, o propunere legislativă prin care se introduce un prag valoric sub care o autoritate poate achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, se renunţă la criteriul preţului cel mai scăzut şi se elimină obligativitatea utilizării sistemului electronic de achiziţii sub o anumită valoare estimată a achiziţiei.

Nota de adoptare tacită, pentru proiectul la care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 3 aprilie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul Adrian Ţuţuianu.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale a fost iniţiată de un grup de parlamentari PSD, UDMR şi ALDE.

"Prezenta propunere legislativă propune soluţii la problemele semnalate de autorităţi ale administraţiei publice, şi anume: definirea unui prag pentru achiziţii directe având în vedere nenumăratele situaţii imposibil de prevăzut la momentul stabilirii planului actual de achiziţii publice, cum ar fi defecţiuni minore la instalaţii, maşini, echipamente, mobilier", explică iniţiatorii în expunerea de motive a actului normativ adoptat tacit marţi de Senat.

Potrivit proiectului de lege, "autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 441.730 lei. În cazul în care valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de 10.000 lei, fără TVA, autoritatea contractantă are dreptul de achiziţiona produsele, serviciile sau lucrările pe bază de document justificativ, fără utilizarea sistemului electronic de achiziţii publice".

Referitor la determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, proiectul stipulează că "autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: cel mai bun raport calitate-preţ sau calitate-cost care se determină în baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale şi criteriul rentabilităţii".

"În cazul în care valoarea estimată a achiziţiei directe este mai mică de 1.000 de lei fără TVA, autoritatea contractantă are dreptul de achiziţiona produsele, serviciile sau lucrările pe bază de document justificativ, fără utilizarea sistemului electronic de achiziţii publice", se mai arată în proiectul de lege.

Actul normativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

sursa www.agerpres.ro

Institutul Național de Statistică arată că efectivul de salariaţi din economie a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 4,888 milioane de persoane, record pentru ultimii 20 de ani,  în creştere cu 37.600 de salariaţi faţă de luna decembrie a anului trecut. “Relansarea economică realizată de Guvernarea PSD+ALDE generează locuri de muncă în economie. Obiectivul PSD s-a schimbat: de la obiectivul „mai multe locuri de muncă” am trecut la obiectivul „mai multe locuri de muncă bine plătite” a declarat liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG, care a mai continuat “Companiile au făcut peste 37.000 de noi angajări în prima lună din an, cele mai multe în industria prelucrătoare, în servicii administrative, în comerţ şi în IT&C. Se face, astfel, dovada că salariul minim crescut - de 1.900 de lei brut lunar, în niciun caz nu este sperietoare, motiv pentru angajatori-investitori să nu mai angajeze; numărul record de angajați ne arată că decizia PSD de a majora salariul minim a fost corectă și a transferat creșterea economică în buzunarul cetățenilor.”

“De altfel, guvernarea PSD-ALDE, prin rezultatele de excepție privind creșterea economică și menținerea echilibrelor macroeconomice, asigură un climat propice dezvoltării afacerilor și oferă  garanții puternice investitorilor străini. Un exemplu recent este cel al investiției gigant pe care Bosh se pregătește s-o facă la Simeria: 110 milioane de euro, într-o fabrică de mașini de spălat, care va aduce înființarea a cel puțin 700 de noi locuri de muncă” a conchis Pandea.

În 2017 costul cu forța de muncă în România a crescut cu 17,1%, în medie, față de 2,3% în UE, relevă datele statistice. „Creșterea economică se regăsește în buzunarele românilor. În salarii și pensii mai mari! Este o evidență constatată de Eurostat care comunică avansul consistent al creșterilor de salarii din România comparativ cu media europeană.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de buget, finanţe din Camera Superioară a Parlamentului.

În pofida acestei creșteri remarcabile, un român este plătit cu doar 6,3 euro brut/oră, adică la mai puțin de un sfert față de un european, care câștigă 27 de euro în fiecare oră. Diferența foarte mare – practic în Europa forța de muncă este cu peste 400% mai scumpă – face ca România să rămână un paradis investițional din perspectiva costului cu personalului. “În egală măsură, se justifică și se impune continuarea politicii PSD de reducere a decalajului și de majorare a salariilor, inclusiv a salariului minim. De la preluarea guvernării, în ianuarie 2017, salariul minim al românilor a crescut de 2 ori, pentru a ajunge azi la 1900 de lei brut. Creșterea salariilor românilor este o necesitate perfect sustenabilă economic. Este deja lucru bine știut că România are cel mai ridicat randament al muncii din Uniunea Europeană– 232% - calculat ca raport între productivitatea obținută și salariile plătite. Pe locul doi este Polonia cu 209%, urmată de Bulgaria cu 207%. Ultimele clasate în privința clasamentului muncii sunt Finlanda cu 82% și Danemarca cu 75%. De altfel în ultimii 7 ani România conduce detașat în clasamentul creșterii productivității (+ 135%). Există deci toate argumentele și justificările economice pentru ca forța de muncă să fie plătită mai bine, fapt care se produce asumat și sistematic potrivit programului de guvernare PSD-ALDE.” a mai adăugat parlamentarul călărăşean.

Creșterile sunt  sustenabile. Echilibrul macroeconomic nu e afectat

Chiar după majorările salariale din 2017, România are o cotă mult mai scăzută decât media UE în ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor cu personalul bugetar. În 2017, cheltuielile cu personalul bugetar au reprezentat 8,11% din PIB. Datorită creșterii economice, majorările de anul trecut nu au crescut ca pondere în PIB (în 2016 au fost 8,2%), ceea ce arată că acele majorări au fost perfect sustenabile, iar echilibrul macroeconomic a fost menținut și chiar consolidat. “Cheltuielile cu salariile bugetarilor din România sunt mult mai scăzute față de media Uniunii Europene. Există deci spațiu suficient pentru susținerea creșterilor viitoare de salarii până în 2022, prevăzute în Legea salarizării unitare.” apreciază senatorul călărăşean, Roxana Paţurcă.

INS: Puterea de cumpărare a românilor a crescut

Institutul Naţional de Statistică a confirmat recent că, în ciuda inflaţiei scăpate de sub control de BNR, în ciuda devalorizării leului, puterea reală de cumpărare a românilor a crescut în ultimul an cu peste 6 procente. “Datele INS demască minciuna potrivit căreia, în ciuda majorărilor salariale, puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Din contră. Ca urmare a politicilor salariale implementate în baza programului de guvernare, românii au un nivel de trai mai ridicat decât în urmă cu un an. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%. Atlfel spus, cu aceeași valoare cu care anul trecut s-ar fi cumpărat 100 de pâini acum se pot cumpăra cu șase pâini în plus. Dacă BNR şi-ar fi adaptat politica monetară la măsurile din programul de guvernare şi dacă şi-ar fi atins ţinta de inflaţie, creşterea puterii de cumpărare ar fi fost mai substanţială pentru că, potrivit datelor INS, salariul mediu net a crescut în ultimul an cu peste 11 procente.” susţine Roxana Paţurcă.

Senatorul călărăşean a comentat şi scăderea câştigului salarial mediu net în sistemul de sănătate şi asistenţă socială comparativ cu luna ianuarie, potrivit datelor furnizate de INS. “Această scădere se explică prin faptul că, în luna februarie, numărul zilelor nelucrătoare (opt) a fost mai mic decât în luna ianuarie (11). În sănătate și asistență socială zilele nelucrătoare, care se acoperă prin gărzi și continuitate, se plătesc cu un spor de până la 100% din salariul de bază. Astfel, în luna ianuarie au fost libere prin lege zilele de 1,2 și 24 ianuarie, cărora li se adaugă opt zile de week-end, față de februarie, când au fost libere doar cele opt zile de week-end.” a conchis Roxana Paţurcă, senator PSD Călăraşi.

Chiar e amuzant, uneori, să-ţi pierzi vremea pe facebook. “Urmărindu-ţi” prietenii virtuali care dau frâu până şi celor mai absconse gânduri.

Comentariile pot fi acide sau amuzante, ridicole sau incoerente. Depinde de om şi de starea acestuia.

De aseară am văzut o postare a lui Liviu Musat care, i-a atras uşor atenţia. Directorul ADR Sud Muntenia are un comentariu destul de acid, deasupra unei fotografii care cuprinde de fapt faţada sediului PSD organizaţia judeţeană.

“Reflectie in fata urnelor

In fotografie este un fragment din sediul unui partid din România (nu conteaza care, nu conteaza de unde). Si ca el si altele.

Practic este un fel de casa a acelor activisti. Din patru in patru ani acestia (evident, situatia nu este generalizata) vin si va promit ca va vor face urbea/comuna/ judetul/țara, casa voastra adica, precum o floare, precum Gradina Raiului...

Inainte de a pune stampila, reflectati daca cei care nu sunt in stare sa-si ingrijeasca propria casa vor fi in stare sa se ocupe de a voastra!

Seara lina si senina!”

Acesta este conţinutul postării prietenului de pe facebook, menţionat anterior.

Domnul Liviu Muşat nu e totuşi un “părerolog” oarecare. Domnia sa evită să menţioneze că e vorba de sediul PSD (sigur din pricina nostalgiei!), partid pe care l-a slujit cu precădere în “tinereţile” sale şi care l-a ajutat să devină ceea ce este acum. În schimb, mai omite câteva detalii interesante. De pildă, că acea clădire este proprietatea, nu a partidului, ci a unui membru al partidului. E vorba de fostul primar al localităţii Dorobanţu. Omul a închiriat-o şi atât! Al doilea “detaliu” se referă la faptul că acel imobil are un “statut” aparte fiind clădire de patrimoniu. Ca s-o repari, trebuie să faci sute de drumuri pe la Direcţia de Cultură ori Ministerul Culturii pentru avize. Nu-i suficient să faci mici reparaţii şi să dai apoi o mână de var. Dar cine să facă toate astea? Proprietarul ori chiriaşul?

Între două comentarii, domnul Muşat îşi aminteşte probabil de acele vremuri la fel de „glorioase” ale partidului când „propovăduia” nu din evanghelie, desigur, ci din programul cu măsuri bune gândite pentru români de PSD, prin 2007, 2008, într-un fost magazin de covoare, transformat în sediu judeţean. Nu-l deranja deloc, probabil din pricina faptului că măcar faţada nu era crăpată!

Vremurile au trecut, şi iată că Liviu Muşat a devenit mult mai „sensibil”. Vede tot cu un ochi critic, bine antrenat în timp. O fi bine, o fi rău? De-ar avea gură pereţii ăia…

În Săptămâna Luminată, domnul senator Filipescu s-a prezentat, vineri, la ora prânzului, în faţa presei locale total “neluminat”. Ba chiar uşor arogant, contondent, cu mâna lipită de bâta cu care să-i spargă în două pe “dujmanii” de la PSD.

Domnia sa şi-a început conferinţa de presă cu un subiect absolut închipuit. Ar fi citit domnia sa pe facebook şi în presa locală că “domnul Drăgulin este acuzat de faptul că ia un împrumut, bani, ca să repare străzile şi că n-a folosit toate sursele de finanţare externe în aşa fel încât să să nu îngreuneze povara financiară a municipalităţii”.

Plin de sine, domnul senator Filipescu l-a găsit vinovat de asemenea declaraţii “tendenţioase” pe liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea pe care l-a etichetat ca fiind paralel cu finanţările europene, deşi deţine şi o funcţie de secretar de stat în cadrul SGG.

“E prima data când spun lucrul ăsta şi-mi pare rău că o spun acum. Dar nu-mi puteam închipui că un secretar de stat e atât de paralel cu finanţările europene. Probabil că d-aia nici nu putem să atragem. Dacă un secretar de stat confundă fondurile europene care sunt foarte limitate şi bine direcţionate pentru a repara infrastructura… Faptul că ai nevoie să repari întreg oraşul după ce a trecut printr-un ciclu de introducere apă şi canalizare, vă rog să mă credeşi că eu rămân pur şi simplu surprins. Dacă dânsul împreună cu premierul “20 – 20” o să fie de acord să aducă bani din UE ca noi să facem toate străzile din oraş, eu îmi scot pălăria, aşa cum am zis că-mi scot pălăria şi în faţa lui Tărăcilă dar nu am reuşit. Îmi scot pălăria şi în faţa PSD-ului Călăraşi. Nu se poate să nu ştii cum se face finanţarea. Nu se poate să nu ştii că oraşul ăsta are nevoie să fie reparat tot pentru că e făcut varză” a spus vineri domnul senator Filipescu

Ce poţi să mai zici? Decât că muştruluiala a venit din partea unui profesor universitar în materie de atrageri fonduri europene în judeţ. În plus a fost chiar înduioşător să vezi ce avocat de top şi-a tras domnul Drăgulin, doar că pledoaria sa n-are nicio legătură cu cele spuse de Ciprian Pandea.

Parlamentarul liberal care a prins mandatul de senator “la redistribuire” a citit sau a fost “prost” informat de ceea ce a declarat Pandea în presă, pe marginea acestui subiect, mai exact pe www.arenamedia.ro, în data de 9 aprilie. Iată conţinutul integral al afirmaţiilor făcute de preşedintele PSD Călăraşi în privinţa oportunităţii contractării împrumutului de 42 de milioane de lei de către Primăria Călăraşi şi nu de către “domnul Drăgulin”. “Nu sunt de acord cu împrumutul pe care Primăria Călăraşi doreşte să îl contracteze, întrucât consider că nu au fost epuizate toate căile prin care se pot obţine finanţări nerambursabile pentru dezvoltarea municipiului Călăraşi. Totodată, în următorii ani nu ştiu în ce măsură vor mai fi posibile eventualele investiţii, având în vedere gradul de îndatorare pe care Primăria Călăraşi îl va avea şi ratele aferente celor două împrumuturi (unul deja contractat şi neutilizat în totalitate, iar celălalt în curs de contractare). Sunt de părere că domnul primar ar fi trebuit să utilizeze toţi banii din primul împrumut şi abia apoi să contracteze altul. Sper totuşi, ca proiectele pe care dânsul le va propune În Consiliul Local Călăraşi să nu fie la fel de bine "evaluate" şi "cotate" precum cel propus pentru B-dul N. Titulescu.” a spus Ciprian Pandea.

Acuma, pe bune, unde naiba a pomenit Ciprian Pandea de “surse de finanţare externe”? Omu’ s-a referit la cu totul altceva. A tras doar un semnal de alarmă, aşa cum trebuie să facă Opoziţia, indiferent că vorbim de planul local sau naţional. N-a făcut pe nimeni paralel!

Dar în loc să identificăm soluţii reale pentru probleme care devin tot mai acute, preferăm să proferăm vrute şi nevrute.

Mă întreb ce ar fi spus domnul Filipescu despre împrumutul de 42 de milioane de lei dacă s-ar fi aflat în Opoziţie cu domnul primar Drăgulin , aşa cum s-a întâmplat în perioada când ultimul trecuse la UNPR?