Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a coborât vineri pe piaţa interbancară la nivelul de 2,45%, de la 2,46% cât era joi, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR). Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a atins joi un nou record al ultimilor trei ani şi jumătate, respectiv 2,46% pe an. În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a urcat vineri 2,58%, de la 2,57% joi. O situaţie similară este şi în cazul ROBOR la nouă luni, acest indice urcând fiind situat vineri la 2,63%, de la 2,62% joi. Indicele ROBOR la 12 luni a coborât vineri la 2,67%, de la 2,68%, nivel înregistrat joi.

Senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget, finanţe susţine că retragerea bruscă a miliarde de lei de pe piaţă a determinat creşterea ROBOR. “Creşterea ROBOR a fost determinată, din nou, de politica monetară a BNR. Greşelile de politică monetară ale BNR, concretizate într-un surplus de masă monetară pe piaţă, au determinat, iniţial creşterea inflaţiei. Retragerea bruscă a miliarde de lei de pe piaţă a determinat creşterea ROBOR. E vorba de 18 miliarde de lei – aprox. 4 miliarde de euro – cu motivația unei necesare sterilizări a pieței monetare pentru controlul inflației. Este o nouă manevră ostilă la adresa politicilor guvernării PSD-ALDE pe care BNR o maschează sub intenţia generoasă de combatere a inflaţiei.” a declarat Roxana Paţurcă.

Jocurile partizane ale BNR sunt evidente și sancționate ca atare, inclusiv de experți independenți, care semnalează profiturile indecente ale băncilor(care ajung la 1200%) în România, comparativ cu vestul Europei și dobânzile infime, ridicole la depozitele bancare ale firmelor și populației. Totul sub ”supravegherea” BNR. Iată şi ce mesaj a postat pe contul personal de facebook reputatul avocet şi professor de drept commercial, Gheorghe Piperea. “Geschäft-ul deceniului, zilele trecute : BNR atrage depozite de 18 mld lei de la 21 de banci, cu dobanda de 2,25% pe an. In acelasi timp, in banci zac peste 300 mld lei, cu dobanzi care se situeaza intre 0,2-0,7% pe an. Bancile continua si in prezent sa atraga astfel de depozite cu aceleasi penibile dobanzi, fara sa lase impresia ca au de gand sa le majoreze in viitorul apropiat.

E atat de eficient sa fii banca! Ce viata, ce spectacol, ce bonusuri de succes “meritate” atrag aceasta binecuvantare!

Asadar : colectezi economii de la populatie (plus fonduri de pensii si de asigurari, plus firme mici si mijlocii) cu dobanzi la depozit de 1 (un) leu si le plasezi la BNR cu dobanzi remuneratorii de 3 (trei) pana la 12 (doisprezece) lei. La un cost de 1 leu ai o incasare de 12 lei, fara sa faci altceva decat sa astepti sa treaca timpul. Profit brut : 200-1200% pe an. Impozit - ioc, ca e optimizare fiscala. Sa faci profit neimpozabil, fara a misca un deget, doar alimentand cu neshte firfirici influencerii tehnocrati sau politici - ce poate fi mai cool? De ce sa mai creditezi economia in astfel de conditii? Ce, esti prost/iresponsabil?

Oare printre obiectivele fixate de dl Iohannis pentru preconizata mediere intre BNR si Guvern o fi si chestia asta? Ca geschäft-ul nu e de la Guvern, ci de la BNR. Iar populatia care isi tine economiile in banci nu are nicio parghie sa influenteze cumva lucrurile - operatiunile bancare, monopol al bancilor, sunt obligatorii, oameni sau firme neavand de ales daca vor sa isi miste banii, iar instrumente de economisire alternative (titluri de stat, obligatiuni municipale, actiuni cotate) sunt lipsa aproape totala de la apel.

Sigur nu are de gand asa ceva dl Presedinte. Mai degraba, intentia sa este de a-si arata sustinerea fata de singurul partid de opozitie la actuala guvernare - BNR.

PS Intuiesc ce vor spune atat fumatorii de iarba din ielita financiara, cat si troll-ii bancari - ca BNR sterilizeaza in acest fel piata, eliminand excesul de lichiditate. A se scuti. Excesul de lichiditate este de 22 mld euro, si nu de doar 18 mld lei, iar acest exces generator de inflatie este “opera” exclusiva a BNR. In plus, acesti bani se vor intoarce in banci, dupa o saptamana-doua (cat va tine programul de “sterilizare”), cu un surplus de 2,5%. Deci, o sa o luam de la capat”

Tratamentul discreționar și profund defavorabil pe care băncile, sub supravegherea BNR, îl aplică firmelor și românilor, este lipsit de importanță pentru președintele Iohannis. De ce? Pentru care motiv nu poate fi subiect, dacă nu de mediere, măcar de atenționare publică? Motive sunt:

Este evident că populatia care își ține economiile în bănci nu are nicio pârghie să influenţeze cumva lucrurile;

Operaţiunile bancare, monopol al bancilor, sunt obligatorii, oameni sau firme neavând de ales dacă vor să își miște banii;

Instrumentele de economisire alternative (titluri de stat, obligaţiuni municipale, acţiuni cotate) sunt relativ inaccesibile...

“Cei care pun creşterea inflaţiei şi a ROBOR pe seama politicii fiscale ori salariale a guvernului mint, manipulează!” precizează senatorul Roxana Paţurcă, aceasta adăugând că “Opoziția se agață de ce face/enunță public BNR pentru a-și justifica propaganda. Adevăruri esențiale, definitorii sunt ignorate convenabil, respectiv: Anul trecut rata inflației a fost 1,6%, deficitul bugetar a fost mai mic de 3%, datoria publică este în scădere, după cum o atestă inclusiv Eurostat. În plus, România a avut cea mai mare creștere economică – 7%.”

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor, prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special. Iniţiativa legislativă a primit 170 de voturi 'pentru', 81 - 'împotrivă' şi şase abţineri.

Deputații din Comisia Juridică au dat, luni, verde pedepselor cu închisoarea executate acasă sau în weekend. Sunt cele mai controversate măsuri dintr-un pachet pentru executarea alternativă a pedepselor, adoptat cu votul coaliției PSD-ALDE.

Opoziția amenință cu sesizarea Curții Constituționale, deși legea este inițiată chiar de PNL. "Ați făcut-o varză!" acuză însă liberalii amendamentele introduse și adoptate de parlamentarii de la putere.

Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate - în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică pentru condamnările privative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie - pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă - şi cele aflate în stare de recidivă.

Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din MAI, cu sau fără brăţară electronică.

Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.

Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Sursa www.tvr.ro

Miercuri, 25 aprilie de la tribuna Senatului, Roxana Paţurcă, senator PSD Călăraşi a susţinut o Declaraţie Politică având ca temă FMI confirmă performanțele economiei românești. Economia României va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, după Malta

Doamnelor si domnilor,

Încă de la prezentarea Programului de Guvernare, am avut parte de o continuă discreditare, atât din partea Opoziției cât și din partea anumitor grupuri de interese. Însă, dezvoltarea României trebuie să fie mai presus de lupta politică, de interesele politice ale opoziției și de interesele personale. Nu a ținut nimeni cont de faptul că Programul nostru de Guvernare, al Partidului Social Democrat, a fost cel mai bun Program de guvernare din 1990 până în prezent. Din punctul meu de vedere, elementul cheie, care îi acordă titlul de cel mai bun program de guvernare din 1990 până în prezent, este reprezentat de nevoile cetățenilor, ele fiind la baza tuturor măsurilor cuprinse în Programul de Guvernare. Acest program a generat anul trecut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, iar acest succes pune în evidență eficiența și soliditatea programului de guvernare pe care îl implementăm acum în Romania. În perioada în care Partidul Social Democrat  va fi la guvernare, creșterea economică medie va fi de peste 5%, iar acest lucru este confirmat și de ultimele analize și estimări ale FMI.

Doresc să semnalez, în cele ce urmează, o atitudine pozitivă rară a FMI față de România: corectarea din proprie inițiativă a estimărilor privind creșterea economiei românești pe 2018.

FMI confirmă performanțele economiei romanești, cu atât mai mult cu cât anul trecut, atitudinea privind recunoașterea propriilor erori în estimările referitoare la România, a fost puțin altfel.

Analizele realizate de FMI în ultimele 4 luni în scopul evaluării economiei românești au necesitat un proces de reevaluare ce pune în evidență tendințele de creștere a estimărilor pentru  economia românească.

Astfel, în  Ianuarie 2018

1. Guvernul PSD-ALDE a construit un buget pe o estimare de creștere a economiei românești de 5,5% iar 
2. FMI estima o creștere a economiei românești de 4,4%.

La sfârșitul trimestrului I – aprilie 2018

FMI corectează pozitiv estimarea de la începutul anului, urcând procentul de creștere la 5,1%.

Guvernul PSD-ALDE – așteaptă o reevaluare a estimării FMI până va atinge estimarea de creștere a PIB cu 5,5% în 2018, așa cum au estimat analiștii noștri.

Astfel, FMI si-a  revizuit prognozele de creștere economică urcând spre estimările guvernului PSD-ALDE.

Ne-am obișnuit după 1990 ca analizele și estimările FMI să corecteze în sens negativ prognozele guvernelor României cu privire la creșterea economică. Aproape tot ce venea dinspre estimările și re-evaluările FMI, constituia fie un semnal de alarmă, fie o atragere a atenției, fie o neconcordanță ori o greșeală a guvernelor României. Declarațiile FMI deveniseră aproape sinonime cu revizuirile negative ori cu estimări care nu concordau cu cele ale guvernelor și instituțiilor publice românești.

Așa cum am văzut din Raportul semestrial al FMI, după primul trimestru al anului 2018, s-a produs un eveniment ce pare că Opoziția aproape că nu își dorește să se fi întâmplat. Și asta nu pentru că Opoziția are neapărat ceva cu creșterea economică remarcată până și de instituțiile financiare internaționale pentru România, ci pentru că Opoziția are ceva cu performanțele guvernării PSD-ALDE, care a reușit să integreze România în trendul de creștere al PIB-ului mondial.

După ce a crescut cu 3,8% în 2017, PIB-ul mondial ar urma să ajungă la 3,9% în acest an și în 2019 - un ritm neschimbat în raport cu precedenta previziune.

Așa cum reiese din datele Raportului, FMI a majorat estimările de creștere pe 2018 pentru Statele Unite (2,9%), pentru zona euro (2,4%), dar și pentru Brazilia.

China și Japonia apar în Raport cu o performanța economică solidă, previziunile de creștere fiind neschimbate în raport cu ianuarie 2018: 1,2% și, respectiv, 6,6%.

În Raportul trimestrial privind conjunctura mondială, Fondul Monetar Internațional a revizuit pozitiv perspectiva de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, cu 0,7% mai aproape de procentul de 5,5% pe care guvernul PSD-ALDE l-a luat în calcul la elaborarea bugetului pe 2018.

Stimate Colege, Stimați Colegi,

Salutăm această atitudine a FMI de a corecta pozitiv estimările privind dinamica economiei românești pe 2018, nu întâmplător. 

Vă reamintim că anul trecut a fost necesară o solicitare a premierului României pentru ca prognoza FMI să fie ajustată corect, după ce dăduse, în două rânduri, estimări consistent mai mici decât rezultatele economice naționale.

Din punct de vedere al evoluției economiei europene, raportul FMI consemnează faptul că România și Malta vor înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, cu aproape de două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Mai mult, menținerea unui decalaj consistent între creșterea economică a României și creșterea economică medie din UE   ne va permite să reducem în continuare decalajele de dezvoltare față de media europeană. Astfel, putem să reducem decalajele dintre veniturile românilor și celelalte venituri din UE. Vreau să vă spun, că în 2017, creșterea economică s-a văzut în buzunarele românilor așa cum s-a promis în campania electorală, iar puterea de cumpărare a românilor a depășit pentru prima data nivelul de 60% din media puterii de cumpărare din UE ajungând la aproape 62%.

În anii următori, programul nostru de guvernare va genera creștere de putere de cumpărare pentru populația României, ca până în anul  2020 să ajungem la aproximativ 68% din media puterii de cumpărare din UE.

Un alt aspect, demn de menționat care se regăsește în Raportul FMI, se referă la rata șomajului. Și în acest caz, estimările FMI s-au îmbunătățit semnificativ, urmând ca în acest an rata șomajului să scadă cu mai mult de jumătate de punct procentual față de estimarea anterioară. Mai mult decât atât, în 2017, în perioada de guvernare a PSD, România a reușit să ajungă la o rată a șomajului înregistrat  de 4%, aceasta fiind cea mai scăzută rată a șomajului din UE și cea mai scăzută rată a șomajului pe care România a înregistrat-o. 

În încheiere, vreau să vă spun că toate aceste performanțe ale economiei românești, evidențiate și de FMI, trebuie continuate astfel încât Romania să ajungă la un nivel de trai comparabil cu cel al țărilor dezvoltate.

Senator,

Roxana – Natalia  Pațurcă

25 aprilie 2018

Conform INS, în primele două luni ale acestui an, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 19,1%, comparativ cu perioada similară din 2017. Liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG susţine că dezvoltarea industriei confirmă două aspect esenţiale pentru economie. “Recent, Institutul Naţional de Statistică a arătat că în primele două luni ale acestui an, comenzile noi din industrie au crescut cu 19%. Dezvoltarea accelerată a industriei confirmă două aspecte esențiale pentru economie. Pe de o parte, creșterea economică are o bază sănătoasă iar pe de altă parte, investitorii au încredere în economia românească și în programul de guvernare” a declarat Pandea care a continuat “Creşterea comenzilor justifică pe deplin deficitul comercial mai mare. Pur și simplu, atunci când produci mai mult, ai nevoie de mai multe materii prime, materiale, utilaje, echipamente, etc, iar multe dintre acestea sunt luate din import. Prin urmare, deficitul comercial mai mare, de 1,65 miliarde de euro este în acest caz efectul dezvoltării accelerate a industriei, pe fondul creșterii economice de anul trecut. Pe măsură ce produsele industriale se vor realiza și vor fi valorificate la export balanța de plăți externe a țării se va reechilibra. E un fenomen firesc, specific oricărei perioade de avânt economic.”

Cea mai consistentă creștere este cea din industria bunurilor de capital +21,8%.  Această evoluție este relevantă pentru încrederea în economia României și perspectivele sale pentru că industria bunurilor de capital este cea a bunurilor care se folosesc în procesul de producție și a căror durată de viață este de cel puțin un an, precum mașini-unelte, echipamente sau chiar clădiri. Urmează industria bunurilor intermediare cu o creștere de +19,1%,  industria  bunurilor  de  folosinţă  îndelungată  cu +9,8%  şi  industria  bunurilor de uz curent +4,5%. “De altfel, ritmul susținut de creștere industrială se vede și în evoluția cifrei de afaceri. În februarie 2018 cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 11,9% față de aceeași perioada a anului trecut. Sunt date oficiale puse la dispoziţie de INS.” a conchis Ciprian Pandea.

Guvernul a majorat plafonul de venit privind acordarea ajutorului de 200 de euro pentru achiziția unui calculator de către elevii și studenții cu venituri mici. Astfel plafonul pe membru de familie pentru stabilirea elevilor/studenților care pot beneficia de acest ajutor a fost majorat de la 150 lei la 250 lei. Este prima actualizare din 2004 când a fost introdus programul Euro 200. Pentru anul 2018 sunt estimați peste 13.500 de beneficiari ai acestui program. „Guvernul PSD aplică politici social-democrate în Educație și ia măsuri concrete pentru creșterea accesului la educație pentru elevii și studenții din familiile cu venituri mici.” a declarat senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă.

INS a dat publicităţii faptul că în 2017 rata de ocupare a populației în vârstă de muncă ( 16-54 de ani) a fost de 63,9%, în creștere cu 2,3 % față de anul anterior. Altfel spus românii au avut la dispoziție mai multe oportunități de muncă cărora le-au dat curs efectiv. Senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de buget finanţe susţine că “Numărul locurilor de muncă în 2017 a crescut cu aproape 190 000 față de anul anterior. Astfel, pe lângă angajamentul de a aduce mai mulți bani în buzunarele PSD-ALDE a reușit să determine creșterea numărului de locuri de muncă și implicit scăderea șomajului.”

Populația activă a României a fost în 2017 de 9,12 milioane de persoane, din care 8,67 milioane de persoane reprezintă populația ocupată – respectiv 95% - ceea mai mare parte, 73,7%, fiind salariații. Tot în 2017 a  scăzut numărul personalului din administrație publică și apărare cu 10 000 de persoane. “Este evident din aceste date că programul de guvernare produse efecte benefice în plan social-economic.” a mai adăugat Roxana Paţurcă.

Creșterea salariilor n-a afectat competitivitatea economiei naționale

Productivitatea orară a muncii în România este de cel puțin două ori mai mare decât costul salarial mediu orar. Prin urmare creșterea salariilor are deplin temei și acoperire economică fără efecte negative în planul competitivității. “Este limpede că productivitatea orară în România a crescut mai accentuat față de costul orar al forței de muncă, ceea ce atestă că există resursele economice necesare care justifică și acoperă creșterile salariale. Astfel productivitatea orară a muncii s-a majorat de la 27,4 lei în 2008 la 47 de lei în 2017 (+71%), în timp ce costul salarial orar a crescut de la 13,3 lei în 2008 la aproximativ 23,4 lei în 2017 (+75%). În termeni absoluți deși în 2017 au fost cele mai consistente majorări de salarii, diferența între productivitate si cost orar se menține relativ constantă, față de 2016 (0,4 în 2017 vs 0,5 în 2016)” precizează senatorul PSD, Roxana Paţurcă.

Interesantă este comparația privind repartiția valorii adăugate. În România, 38% din valoarea adăugată brută merge către muncă și 62% către capital. În Uniunea Europeană, 52 % din valoarea adăugată brută merge către muncă și 48 către capital. În Statele Unite, raportul este 56% către muncă și 44% către capital. “Este evident că munca în României este sub-plătită față de media din UE sau SUA. În condițiile în care productivitatea orară a muncii din România a fost/este de aproximativ două ori mai mare comparativ cu costul salarial mediu orar, în toată perioada 2012-2017, dinamica creșterilor salariale din ultimii trei ani nu este în măsură să afecteze negativ competitivitatea economiei românești.” a conchis parlamentarul călărăşean.