Secretarul executiv interimar al PSD Călăraşi, George Chiriţă a aanunţat miercuri în cadrul unei conferinţe de presă că până la finele acestui an va fi stabilit în urma unor sondaje şi candidatul partidului pentru Primăria municipiului reşedinţă de judeţ, la alegerile din 2020. În acest moment, ar exista potrivit lui Chiriţă cel puţin 5 pretendenţi însă numele acestora nu a fost încă divulgat. „Candidatul PSD la alegerile locale pentru Primăria Călăraşi o să fie acea persoană dintre noi care va sta cel mai bine în sondajele pe care le vom face până la finalul anului. Numele candidatului va fi dat publicităţii la începutul anului viitor” a declarat Chiriţă, „provocat” să-şi exprime opinia şi în legătură cu declaraţia făcută recent de liderul PNL Călăraşi, Dan Drăgulin care a anunţat că domnia sa se va înscrie în competiţie şi în 2020. „Cred că-i o hotărâre înţeleaptă din punctul meu de vedere. E normal ca primarul în funcţie să fie candidatul partidului. Are cele mai mari şanse” a conchis Chiriţă.

Camera Deputaților a adoptat marți, 20 martie, pachetul de legi ale justiției, care cuprinde trei acte normative elaborate și susținute de Grupul parlamentar al PSD.

În perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiției, realitățile și nevoile din sistemul judiciar s-au schimbat parțial, fiind necesară reformarea lor, situație constatată atât în practica Consiliului Superior al Magistraturii, cât și a celorlalte instituții ale sistemului justiției. Răspunderea magistraților, numirile în funcțiile de conducere ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor de la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, statutul Inspecției Judiciare, termenul de redactare a hotărârilor judecătorești, toate acestea constituie teme care necesitau corecții adaptate prezentului, în acord cu mai multe decizii ale Curții Constituționale.

Drept urmare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, trimise pentru reexaminare, au fost adoptate. În cadrul dezbaterilor, deputatul PSD Florin Iordache a subliniat că scopul Comisiei speciale privind legile justiției este tocmai acela de a pune în concordanță legislația existentă cu deciziile Curții Constituționale. “La fiecare din cele trei decizii, Curtea Constituțională ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia”, a precizat deputatul Florin Iordache, în calitate de președinte al Comisiei speciale privind legile justiției. Deputatul PSD a subliniat, totodată, că dezbaterile au avut loc în prezența tuturor grupurilor parlamentare, fiind asigurată o procedură transparentă și democratică.

Sursa www.cdep.ro

Preşedintele organizaţiei judeţene PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, primar al municipiului reşedinţă de judeţ a declarat recent că atât proiectele demarate prin  Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 cât şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2, iniţiate de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale nu vor avea finalitate din cauza insuficienţei resurselor financiare. „Am spus-o şi o voi spune: Programelor PNDL 1 şi PNDL 2, mai ales, nu le văd o finalitate. Sunt proiecte în derulare pe PNDL 1 şi nu ne-au dat banii. Din discuţiile purtate cu domnul vicepremier, Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării, nu s-au semnat contractele. Ceea ce mă face să cred că n-o să fie o finalitate” a declarat Drăgulin care s-a referit şi la “impedimentele” întâmpinate în accesarea proiectelor pe Axa 4.1 din cadrul Programului Operaţional Regional (POR). “Au început proiectele pe Axa 4.1 pe care se bat toţi. Deja sunt probleme cu Ghidul Solicitantului. Sunt probleme mai ales că noi nu ne-am adaptat căile de rulare: drumuri, şosele, la nivel european. Ei ne cer anumite lucruri pe care noi le îndeplinim cum putem”. a mai precizat Drăgulin.

Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 a fost adoptat prin OU în aprilie 2013 şi s-a desfăşurat în perioada 2014 – 2016. Suma alocată de la buget pentru finanţarea proiectelor a fost de 5, 5 miliarde lei.

Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2 are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. PNDL 2 finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Ion Stan a părăsit conducerea Direcţiei Agricole a Judeţului Călăraşi, fiind detaşat în interes de serviciu la Braşov unde ocupă deja funcţia de director executiv al Direcţiei Agricole a Judeţului Braşov. Surse politice susţin că locul lui Stan, membru PNL, un apropiat al senatorului Răducu Filipescu, la Călăraşi, ar putea fi luat de Daniel Obadă, fost şef al instituţiei între 2009 şi 2012 atunci când la guvernare s-a aflat defunctul Partid Democrat Liberal (PDL).

De data asta, Obadă va avea, se pare, susţinerea celor de la ALDE, partid care face parte din coaliţia de guvernare alături de PSD.

În primăvara anului 2012 şi lui Obadă i s-a aplicat principiul mobilităţii funcţiei fiind detaşat la conducerea DAJ Arad însă a refuzat să se deplaseze preferând să revină în politică.

Liderul PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, a fost întrebat recent dacă susţine proiectul de lege privind pensiile speciale ale aleşilor locali, susţinut iniţial de parlamentari de la toate partidele cu excepţia USR. „E vorba de circa 1000 de lei pentru 3 mandate complete. Mie mi se pare corect, legat de aceste pensii speciale: ori toţi, ori nici unul. Nici parlamentarii să nu aibă pensii speciale. (...) Mă abţin să fac o apreciere cu privire la acest proiect de lege. Oricum sunt convins că va fi atacat. Poziţia oficială a PNL este, clar, că nu va vota acest proiect. Eu nu pot să fiu altfel decât alături de cei care susţin acest lucru.” a declarat recent Drăgulin. Din 2004 şi până în prezent, Drăgulin a deţinut 2 mandate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (2004 - 2012) şi 2 de primar (2012 - ).

Deputatul PNL Corneliu Olaru, iniţiatorul proiectului de lege privind pensiile speciale ale aleşilor locali, a anunţat că PNL îşi retrage semnăturile, afirmând că liberalii susţin oricum majorarea pensiilor mici. Deputatul a anunţat că el îşi retrage semnătura, dar totuşi va vota proiectul, deoarece nu îl lasă sufletul să fie împotriva aleşilor locali.

„Cred că s-a înţeles greşit şi vorbea cineva de pensii speciale. Eu n-am depus un proiect cu privire la pensiile speciale, era vorba de o indemnizaţie de mandat de limită de vârstă (…) Eu am zis că Liga aleşilor locali din România a susţinut mult şi, de fapt, pe bună dreptate, că ei au nişte pensii foarte mici (…) Eu să ştiţi că n-am ştiut decizia BEx al PNL, am depus-o (iniţiativa legislativă – n.r.) înainte de decizie. Noi, PNL, susţinem anumite pensii speciale la militari, la magistraţi, aşa cum îşi doreşte şi UE, însă, că am depus un proiect eu în calitate de fost primar, actualmente parlamentar, l-am depus la solicitarea primarilor din România. Dacă ştiam de BEx (…) cred că nu depuneam în forma în care l-am depus. Să nu se creadă că PNL nu este de acord cu majorarea pensiilor. Sunt atâtea inechităţi cu privire la pensionari şi cred că, atunci când vom iniţia un nou proiect de pensie, vom începe cu pensiile cele sub 1.000 (de lei -n.r.) şi ne vom duce şi la pensiile aleşilor locali”, a declarat deputatul PNL Corneliu Olaru, iniţiatorul proiectului.

Acesta susţine că el a propus o majorare de 0,25%, dar, de fapt, este de 25%.

Olaru susţine că PNL nu mai susţine proiectul, dar va reveni cu unul nou. El a mai spus că nu consideră proiectul o greşeală, afirmând că, totuşi, iniţiativa nu va fi retrasă în totalitate.

Parlamentari PSD, UDMR, PNL şi PMP vor ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ să primească pensii speciale, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă urmând să fie suportat din bugetele locale ale UAT şi plătit de acestea, potrivit unui proiect de lege.

„Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu legea au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie specială pentru limită de vârstă, dacă sunt realeşi pentru un nou mandat”, potrivit unui proiect care modifică Legea 393/2004 privind Statul aleşilor locali.

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ar urma să beneficieze de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului.

„Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie şi cu orice alte venituri realizate. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate complete şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată. (475 lei la nivelul prezent al salariului minim brut, de 1900 lei - n.r.). Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată”, potrivit sursei citate.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetele locale a unităţilor administrativ teritoriale şi se plăteşte de către acestea, se arată în proiectul de lege.

Nu beneficiată de indemnizaţia pentru limită de vârstă aleşii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 şi la art. 254-257 din Codul Penal.

Nu sunt îndreptăţi să primească pensie specială nici aleşii urmăriţi penal sau trimişi în judecată pentru comiterea, în execritarea funcţiei, a unor infracţiuni de corupţie. În cazul achitării, aceştia pot obţine indemnizaţia de vârstă.

Nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii CJ generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi cele primite de unii subodonaţi ai acestora, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

Parlamentarii care au depus proiectul de lege au precizat că au avut în vedere criticile formulate de CCR, Decizia 581/2016 şi au „asumat observaţiile formulate” de CCR.

Senatul este for decizional.

Preşedintele organizaţiei judeţene PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, a anunţat recent că până la finele anului 2019, vor fi achitate datoriile pe care filiala locală le are faţă de organizaţia naţională, acestea fiind estimate la circa 2 miliarde de lei vechi. „S-a stabilit ca fiecare organizaţie să-şi achite datoriile financiare faţă de organizaţia naţională până la sfârşitul anului 2019. Călăraşiul are de achitat circa 2 miliarde de lei veci reprezentând şi datorii generate din campaniile electorale precedente pe care le-am preluat în calitate de preşedinte. Eu cred că putem să le achităm, mobilizându-ne în acest sens, cu ajutorul cotizaţiilor şi al donaţiilor” a spus Drăgulin care a mai precizat. „Vom stabili în forurile noastre de conducere cuantumul acestor cotizaţii pentru parlamentari, primari, aleşi judeţeni şi locale, membri, etc.”

În vara anului trecut, liberalii aveau de plătit, la nivel de organizaţie naţională, datorii de aproximativ 4,5 milioane de euro, mare parte făcute în campaniile din 2009 şi 2012. Pentru plata lor, conducerea PNL a reuşit să obţină eşalonarea datoriilor, iar în prezent Biroul Executiv încearcă să găsească un sistem de cotizaţii cât mai eficient pentru ca până la alegerile din 2020 partidul să scape de ele.