Sâmbătă s-a desfăşurat la Călăraşi întâlnirea politică a tuturor conducerilor organizaţiilor liberale de tineret (TNL) din Regiunea Sud Muntenia, coordonată politic de vicepreşedintele regional, Alexandru Vasile (foto sus stânga), liderul judeţean al TNL Călăraşi. La acest eveniment a fost prezent şi deputatul Mara Mareş, preşedinte al organizaţiei naţionale TNL. “Am avut prima întâlnire politică la nivelul Regiunii Sud Muntenia, pe care o coordonez politic în calitate de vicepreşedinte regional. Au participat delegaţi din toate judeţele situate în această regiune. Ne-a onorat cu prezenţa şi doamna preşedintă a organizaţiei TNL România, deputat Mara Mareş.” a declarat vicepreşedintele regional, Alexandru Vasile, lider judeţean TNL Călăraşi care a continuat “În această şedinţă am analizat mai multe obiective iar cel mai important a fost cel referitor la activitatea pe care vrem să o întreprindem în acest an, 2018, cu privire la marcarea Centenarului. Ne-am propus să facem o acţiune comună la nivel de Regiune Sud Muntenia, urmând a fi implicate toate filialele judeţene. Am discutat situaţia organizatorică din fiecare filială, inclusiv cea din cadrul TNL Călăraşi. În urma analizei făcute, s-a stabilit că suntem o regiune performantă, atât în ceea ce priveşte prezenţa noastră în mediul virtual cât şi din punct de vedere organizatoric.”

Mara Mareş: Vă spun sincer că Regiunea Sud Muntenia, în cadrul TNL România, este una dintre cele mai performante

Preşedintele TNL România, deputatul Mara Mareş (foto sus), a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, în urma celor analizate împreună cu conducerile judeţene TNL din cadrul regiunii, a constatat că Regiunea Sud Muntenia este una din cele mai performante în plan politic şi organizatoric. “Este o mare bucurie pentru mine să vin din nou la Călăraşi. Vă spun sincer că Regiunea Sud Muntenia în cadrul TNL România este una dintre cele mai performante şi aici nu vorbesc doar de Călăraşi care, sigur este o filială foarte activă, dar şi celelalte filiale şi aici vorbim de Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Sunt mulţumită de ceea ce se petrece în Regiunea Sud Muntenia, bineînţeles că întotdeauna este loc şi de mai bine însă cu siguranţă Sud Muntenia se bate pentru podium printre regiunile noastre din ţară.

După cum vă spunea şi Alexandru Vasile pregătim o serie de proiecte pentru anul centenar iar Regiunea Sud Muntenia a ales să facă un proiect comun pe care sunt convinsă că o să-l promoveze şi în rândul presei şi o să vă aducă la cunoştinţă data care se va stabili pentru acţiunea în sine.” a spus Mareş care a continuat “Ca şi idee generală legat de TNL România, suntem din ce în ce mai activi, din ce în ce mai prezenţi, încercăm să ne luăm acele poziţii care vorbesc direct cu tinerii din România pentru că acesta este segmentul pe care noi ne concentrăm, segmentul de vârstă 18- 35 de ani. E mai mult decât îngrijorător pentru noi că şomajul în rândul tinerilor din România este de 3 ori mai mare decât media europeană, în condiţiile în care şomajul general în România este sub media europeană. Deci avem o foarte mare problemă în rândul tinerilor din România, foarte mare. Din păcate observăm că măsuri în acest sens nu se iau sau cele care se iau sunt doar la nivel teoretic şi nu sunt puse în practică. Şi aici pot să vă dau exemplul Start-up Nation, acel program despre care guvernul a vorbit foarte mult însă pe care nu l-a finanţat. În anul trecut, din cele 10 mii de proiecte pe care au promis că le finanţează, au finanţat 33. Deci vorbe multe şi fapte puţine. Acum aşteptăm să ajungem noi la guvernare. După cum ştiţi şi dumneavoastră PNL a crescut în sondajele de opinie, inclusiv în cele ale adversarilor noştri politici, lucru care ne spune că da, lucrurile merg într-adevăr spre bine şi că ne facem treaba aşa cum trebuie să o facem. Nu spun că nu există o relaţie direct proproţională (între procentele cu care a scăzut PSD şi cele cu care a crescut PNL) însă nu total.

Opoziţia pe care o face PNL este una sănătoasă, temeinică, serioasă, mai puţin bazată pe, ştiu eu, show sau tam-tam, ci pe lucruri concrete. Am câştigat toate contestaţiile pe care le-am depus la Curtea Constituţională de când s-a ales noua conducere a partidului. Faimoasele Legi ale Justiţiei se întorc în Parlament datorită contestaţiilor pe care le-a făcut PNL. Este un câştig mare, nu doar pentru noi ca şi câştig politic însă pentru România că aceste legi sunt deocamdată trecute pe hold.

Vom vedea dacă reuşim să le modificăm la următoarea dezbatere în comisiile parlamentare şi în plenul parlamentului. Sperăm că există oameni de bună credinţă şi în majoritatea parlamentară care vor înţelege că aceste legi sunt nocive pentru ţara noastră.”

Ştefan Stan (TNL Călăraşi), noul secretar regional

În cadrul întrevederii s-a stabilit că preşedintele executiv al TNL Călăraşi, Ştefan Stan (foto sus), să ocupe funcţia de secretar regional. “În cadrul acestei şedinţe am fost propus pentru funcţia de secretar regional, funcţie care mă onorează şi în acelaşi timp mă şi responsabilizează. O să fie destul de mult de muncă, fiind o regiune formată din 7 judeţe. Sunt multe de luat în calcul şi multe de administrat dar vom face faţă. Mă voi implica cât de mult pot.” a declarat noul secretar regional, Ştefan Stan.

Preşedintele PNL Călăraşi Dan Drăgulin a declarat joi că până la finele anului vor fi stabiliţi candidaţii pentru localele din 2020. În ceea ce priveşte municipiul reşedinţă de judeţ, candidatul PNL va fi Dan Drăgulin. „Până la sfârşitul acestui an mi s-au cerut nominalizarea candidaţilor pentru alegerile locale. În mare îi ştim însă mai sunt câteva localităţi unde nu avem candidaţi sau nu au confirmat. E vorba de Tămădău, Ileana, Fundeni. La Călăraşi a confirmat şi acel candidat va fi Drăgulin, primarul în funcţie” a spus liderul liberal.

În altă ordine de idei, Drăgulin a mai adăugat că partidul se pregăteşte de alegeri parţiale la Budeşti şi speră să câştige competiţia cu Mihai Ilie, desemnat recent şi preşedinte al organiozaţiei locale PNL Budeşti.

Întrebat dacă din primarii în funcţie ai partidului şi-au exprimat intenţia de a nu mai candida în 2020, Drăgulin a spus. „Da e vorba de primarul de la Ciocăneşti, Petre Pavel care ne-a spus că nu va mai candida. Locul său va fi luat chiar de preşedintele organizaţiei locale PNL Ciocăneşti. La Ulmu vom merge pe mâna viceprimarului. În ceea ce priveşte Olteniţa sunt în discuţii cu foşti colegi care au mai cochetat cu noi” a mai afirmat Drăgulin.

Liderul organizaţiei judeţene TNL Călăraşi, Alex Vasile a susţinut joi că sâmbătă, 17 martie va avea loc la Călăraşi prima întâlnire politică a conducerilor TNL din Regiunea Sud Muntenia. La şedinţa de lucru va participa şi deputatul Mara Mareş, preşedinte TNL. “Este vorba de o acţiune politică regională la care vor participa colegii mei din conducerile TNL din Regiunea Sud Muntenia, pe care o reprezint în calitate de vicepreşedinte regional, respective,  Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Giurgiu şi desigur Călăraşi. La întâlnire va fi prezentă şi preşedintele TNL national, deputat Mara Mareş” a spus Vasile care a continuat. “Şedinţa de lucru va începe la ora 13.00 urmând ca două ore mai târziu să susţinem şi o conferinţă de presă în care să prezentăm rezultatele acestei întrevederi”.

Alexandru Vasile a mai adăugat că la şedinţă liderilor TNL din regiune va fi prezent şi preşedintele organizaţiei judeţene PNL Călăraşi, Dan Drăgulin, membru al Biroului Politic Naţional.

Pe 13 martie, senatorul liberal, domnul Răducu Filipescu a împlinit vârsta de 62 de ani, aniversând-o cum era şi firesc la locul de muncă, adică la Senat. Însă asta nu l-a împiedicat să primească foarte multe daruri, chiar şi mai târziu, de la colegii şi...adversarii săi din partid.

Un „cadou” pe care nu-l va uita multă vreme a venit chiar din partea preşedintelui organizaţiei judeţene PNL Călăraşi. Domnul Dan Drăgulin, fostul său colaborator din Executivul Consiliului Judeţean (2004 – 2012), a anunţat joi că va mai candida pentru un nou mandat de primar al municipiului Călăraşi. Dacă-l va câştiga peste 2 ani şi 3 luni, ar fi al 3-lea pentru dpmnul Dan Drăgulin. Şi consecutiv!

Acest „dar” e tot ce-şi dorea domnul Răducu Filipescu! Pentru că are, mai degrabă, menirea de a-i umple sufletul de supărare fostului şef al partidului care s-a străduit cât a putut până acum să-l convingă pe domnul Drăgulin că nu mai e omul potrivit pentru o astfel de responsabilitate şi în consecinţă să lase loc altora. I-a dat mesaje directe şi indirecte prin presă. Degeaba s-a chinuit să-i reamintească de trecutul său „uneperist”! Domnul Drăgulin a fost de neclintit iar joi, mai mult în serios decât în glumă, a spus cu subiect şi predicat că va reprezenta pentru a 3-a oară partidul în competiţia pentru câştigarea funcţiei de primar al municipiului reşedinţă de judeţ.

Şi totuşi, printre îmbrăţişări, pupături şi pahare de şampanie care se vor goli cu prietenii dragi, „darul” de la domnul Drăgulin va fi pus la loc de cinste. Pentru că domnul Filipescu e un om sensibil şi chiar sentimental care apreciază lucrurile de valoare. Şi apoi, nu în fiecare zi (mă rog an!), şeful tău de partid te poate gratula cu un astfel de cadou mai ales că i-a fost oferit din inimă!

Având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru functionarea Romaniei ca stat democratic in care functioneaza separatia puterilor in stat, precum şi pozitia oficiala exprimata astazi de Administratia Prezidentiala, premierul Viorica Dancila solicita desecretizarea protocolalelor incheiate intre SRI si alte institutii ale statului.

Solicitarea prim-ministrului se bazeaza pe prevederile legale potrivit carora "se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului lainformatiile de inters public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezarii altor interse legitime".

Potrivit legii, desecretizarea sau trcerea la un alt nivel de secretizare a informatiilor secrete de stat se realizeaza de imputernicitii si functionarii superiori abilitati prin lege sa atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al institutiilor care coordoneaza si controlul masurilorprivitoare la protectia informatiilor clasificate. In situatia protocoalelor de colaborare intre SRI si alte institutii ale statului, persoanele care au dreptul sa declasifice respectivele informatii sunt conducatorii institutiilor semnatare, care, in speta, au si calitatea d autoritate desemnata de securitate.  Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, CSAT asigura coordonarea, la nivel national, a tuturor programelor de protectie a informatiilor clasificate.

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Deputatul  PMP Călăraşi, Cristian Sefer s-a adresat ministrului muncii şi justiţiei sociale, Olguţa Vasilescu solicitând lămuriri în legătură cu eficacitatea OUG 60 / 2017 în ceea ce priveşte numărul de unităţi protejate aflate în activitate înainte şi după apariţia ordonanţei de urgenţă.

„Stimată Doamnă Ministru,

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost eliminată posibilitatea autorităţilor şi instituţiilor publice, persoanelor juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute lege să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, sumă ce putea fi scăzută din obligaţia de plată datorată bugetului de stat.

Motivaţia ce a fost invocată la luarea acestei măsuri a fost faptul că persoanele juridice utilizează această posibilitate în detrimentul angajării efective a persoanelor cu handicap.

Mai multe organizaţii neguvernamentale ne-au semnalat faptul că scopul OUG nr. 60/2017 în această privinţă nu a fost atins, singurul efect fiind acela al desființării mai multor unităţi protejate.

În vederea clarificării acestor aspecte vă rog, doamna ministru, să mă informaţi cu privire la numărul de persoane cu handicap angajate înaintea adoptării OUG nr. 60/2017 şi cele angajate la momentul actual, respectiv numărul de unităţi protejate aflate în activitate înainte şi după apariţia ordonanţei de urgenţă.

Solicit răspuns în scris.

Vă asigur de toată consideraţia mea.

Deputat

Cristian George SEFER”