Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a reacţionat vineri seara faţă de situaţia provocată de mutarea pacienţilor din Spitalul Clinic de Ortopedie "Foişor", care va trata pacienţi bolnavi de COVID-19, acuzând autorităţile că nu au făcut nimic în ultimele luni pentru a preveni problemele.

"Este criminal ceea ce faceţi! Şi ar trebui să înfundaţi puşcăriile, nu să ieşiţi la televizor să explicaţi inexplicabilul! Aţi minţit atât de mult pentru a vă ascunde prostia, hoţiile şi nepăsarea până aţi ajuns să scoateţi oamenii, noaptea, din spitale! Pentru că luni de zile nu aţi făcut nimic! Doar v-aţi încurcat în propriile minciuni! Iohannis, da-ţi afară incompetenţii! Numeşte pe cineva capabil să salveze vieţile românilor, nu să îngroape cât mai mulţi români!", a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Spitalul Clinic de Ortopedie "Foişor" va deveni spital pentru tratarea cazurilor de COVID având în vedere necesarul de paturi de terapie intensivă iar o parte dintre pacienţii operaţi în ultimele zile sunt transferaţi în cursul serii de vineri la alte spitale, cu ambulanţe sau maşini personale.

Transferul pacienţilor a provocat nemulţumiri în rândul unora dintre aceştia, iar la poarta spitalului au mers să protesteze şi unele persoane recunoscute pentru participarea la protestele împotriva restricţiilor din ultima perioadă, zona fiind supravegheată de echipaje de jandarmi şi poliţişti.

Sursa www.agerpres.ro

Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat astăzi de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat: „Avem un document închegat pe care vom continua discuțiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiții – finanțări pentru România”.

Odată cu aprobarea acestui mandat oficial, pentru a discuta în mod direct și concentrat detaliile din document, ministrul Cristian Ghinea va face săptămâna viitoare o vizită de lucru la Bruxelles.

Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune.

Reamintim că Mecanismul structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de Redresare și reziliență al UE, astfel:

Tranziția verde;

Transformarea digitală;

Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;

Coeziune socială și teritorială;

Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;

Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă a prezentat astăzi pe pagina personală de FB Declarația politică susținută în plenul Camerei Deputaților având ca temă propunerea legislativă depusă la Senat de parlamentarii coaliției de guvernare pentru completarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole şi a Legii 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă.

Iată textul integral al acestei Declarații:

“Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,/ De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;/Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă/ Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă/ Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,/ Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.” (M. Eminescu, Scrisoarea III)

Asta spunea Mihai Eminescu, în anul 1881, într-un elogiu adus străbunilor acestei nații, iubitori de țară și de pământ românesc, oameni dârji care au luptat și și-au jertfit viețile pentru păstrarea integrității naționale.

Astăzi, parlamentari marca PNL-USR-UDMR, mânați de interese străine, au depus la Senat o propunere legislativă pentru completarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole şi a Legii 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă.

Prin acest proiect de lege, Coaliția urmărește facilitarea înstrăinării terenurilor agricole românești către persoane de naționalitate străină, în condițiile în care mai bine de o treime din terenul agricol al țării, în jur de 4 milioane de hectare este deja cumpărat de străini. Restul de 6 milioane de hectare de pământ ROMÂNESC sunt în primejdie de a fi vândute străinilor la propunerea unui grup de parlamentari PNL, USR și UDMR.

Noul proiect de lege prevede abrogarea dispozițiilor cu privire la condițiile privind domiciliul și rezidența, interdicțiile de înstrăinare care erau de minim 8 ani de la data cumpărării terenurilor, obligativitatea desfășurării de activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, pe scurt se elimină cam toate restricțiile privind vânzarea de terenuri străinilor.

Anul trecut PSD prin eforturi susținute a reușit să modifice legea privind vânzarea de terenuri agricole, punând-o în acord cu cerințele Comisiei Europene, lege care prevede în principal stabilirea interdicției pentru cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România.

Dar cum minunile nu țin prea mult, prin acest proiect se dorește eliminarea condițiilor de cumpărare introduse de PSD pentru firme și pentru persoane fizice din străinătate, precum și interdicția înstrăinării terenurilor timp de 8 ani de la achiziționare.

Românii observă neputincioși cum, de 30 de ani, bogățiile țării iau calea străinătății. A fost industria pusă pe butuci și vândută la fier vechi pentru ca românii să iși întoarcă fața către pământ. Au fost înstrăinate resursele subterane ale țării: minereuri, petrol și gaze naturale, pentru ca românii să-și ia gândul de la bunăstare. Au fost tăiate pădurile, pentru ca românii să fie lăsați fără aer, fără energie vitală! Acum urmează să ne fie luat pământul pentru ca românii să fie lăsați fără țară!

Îmi exprim ferm dezacordul cu privire la inițiativa legislativă prin care se urmărește eliminarea interdicțiilor cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, și susțin legea în vigoare adoptată de PSD, o lege gândită pentru fermierii români prin care se păstrează o parte semnificativă din terenul agricol românesc în proprietatea și sub gestionarea directă a acestora.

România aparține românilor! Altfel vom ajunge să vindem țara aceasta bucată cu bucată și să risipim moștenirea lăsată de străbunii noștri pentru generațiile viitoare.

În încheiere țin să vă reamintesc o frază celebră rostită de voievodul Ștefan cel Mare în piesa de teatru Apus de soare a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, la care vă invit să reflectați :”Țara aceasta n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu-i a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor.”

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, i-a adresat ministrului de Interne, Lucian Bode, interpelarea cu nr. 87 B / 07.04.2021, având ca subiect cazul bătrânei din localitatea Cuza-Vodă, județul Călărași suspectă de boala Parkinson din data de 25.08.2019.

În opinia sa, s-au produs atunci încălcări aduse Codului de etică și deontologie al polițistului și Legii privind statutul polițistului chiar de către actualul șef al IPJ Călărași, Emil Ionuț Nițu, la vremea respectivă acesta ocupând funcția de șef Serviciu de Investigații Criminale din cadrul IPJ Călărași.

Coarnă îi solicită ministrului Bode declanșarea unor verificări în structura IPJ Călărași.

Iată mai jos textul complet al Interpelării:

INTERPELARE

Adresată: MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, domnul Lucian Nicolae Bode

De către: DEPUTAT PSD Călărași Dumitru Coarnă

Subiectul: Cazul bătrânei din localitatea Cuza-Vodă, județul Călărași suspectă de boala Parkinson din data de 25.08.2019. Încălcări aduse Codului de etică și deontologie al polițistului și Legii privind statutul polițistului. Verificări în structura I.P.J. Călărași.

Domnule Ministru,

            Vă solicităm ca prin structurile din subordine să procedați la verificarea managementului și procedurii de operare în cazul bătrânei suspectă de Parkinson din localitatea Cuza-Vodă, județul Călărași care agresată fizic de către soț a apelat serviciul 112, solicitând ajutorul Poliției, caz raportat la șeful IPJ Călărași, domnul Nițu Ionuț Emil, în data de 25.08.2019.

            Vom reda în continuare o conversație relevantă, virală în spațiul public, purtată între șeful IPJ Călărași domnul Nițu Ionuț Emil și un dispecer din cadrul serviciului SNUAU 112, ce pune în evidență atitudinea primitivă a inspectorului șef raportat la un caz urgent ce necesita atenția imediată a acestuia.

Inspector șef Nițu: Care-i treaba cu baba aia?

Polițist: E pe câmp, are Parkinson.

Inspector șef Nițu: Stai s-o luăm de la început !Cine a sunat la 112?

Polițist: Ea, nu are bani pe cartelă și a sunat la 112. A fost cu bărbatul său la cules de porumb, el a băut multă țuică, a pus muzică și a luat-o la bătaie și ea a plecat de acasă. Are Parkinson, nu știe cum o cheamă, nici pe bărbatul său, nici din ce sat e, chiar nu știe nimic, decât că are trei copii: două fete și un băiat care nu stau cu ea. În rest chiar nu știe nimic!

Inspector șef Nițu: Ok. Cine o caută?

Polițist: Jandarmii, a sunat și domnul Nițu de la municipiu, Pompierii, noi cu Secția 6-domnul Petrovici și d-voastră.

Inspector șef Nițu: Ideea e, cineva din teren a sunat-o și a vorbit cu baba?

Polițist: Da.

Inspector șef Nițu: Că eu știu că a sunat decât Dihan.

Polițist: Am vorbit noi, am vorbit mult, poate-și amintește ceva și nu am reușit să scoatem nimic de la ea. Am întrebat-o dacă avem asfalt ? A zis că nu avem asfalt, avem doar pământ.

Inspector șef Nițu: Dar e pe drum sau pe câmp?

Polițist: Pe câmp, doar pământ, asta îmi spunea.

Inspector șef Nițu: S-o…( a proferat injurii primitive și expresii jignitoare la adresa bătrânei ce nu pot fi redate care provoacă indignare publică și lezează demnitatea și onoarea umană )!!!

Conform art. 3 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul politistului politistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminarii, proportionalitatii şi gradualitatii. Articolul 4 (1) Politistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile tarii, jurământul de credinţa faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi sa îndeplinească dispoziţiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.(2) Politistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi executa atribuţiile de serviciu.

Conform Art. 41 politistul este dator: b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţa, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni; h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.

Raportat la Hotărârea nr. 991 din 25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului conform art. 6 intitulat Principii generale, dintre principiile care guvernează conduita profesională a poliţistului amintim:

Legalitatea - în exercitarea atribuţiilor sale poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanelor;

Egalitatea, imparţialitatea şi nediscriminarea - în îndeplinirea atribuţiilor profesionale poliţistul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influenţat de considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie, vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială sau decurgând din orice altă situaţie;

Disponibilitatea - presupune intervenţia poliţistului în orice situaţie în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, capacitatea de a asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale;

Prioritatea interesului public - se manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale poliţistul acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;

Respectul - se manifestă prin consideraţia pe care poliţistul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice şi deontologice;

Integritatea morală - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate şi practicate în societate;

Conform art. 7 alin. 3 poliţistul trebuie să îndeplinească atribuţiile şi misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu respectarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană a drepturilor omului, Codul european de etică al poliţiei şi cu dispoziţiile tratatelor la care România este parte.

Conform art. 11 alin.1 poliţistul trebuie să acorde sprijin, conform competenţelor legale, victimelor infracţiunilor atunci când intră în contact cu acestea pe timpul şi în afara îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. În acest sens, victima este îndrumată către serviciile specializate ale poliţiei sau ale altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu şi este informată, după caz, cu privire la modalităţile de soluţionare a situaţiei sale.

Conform art. 26 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 ( republicată )privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Poliția Română are următoarele atribuții principale:. apără viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea privată și publică, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale comunității iar conform art. 31 alin. 3 în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate și solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă și fermă. Polițistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare și abilități de gestionare a situațiilor conflictuale.

Având în vedere cele relatate, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Domnule ministru, ati luat la cunostință de înregistrarea audio ce a circulat în spațiul public avându-l protagonist pe inspectorul șef al I.P.J Călărași, dl. Nițu Ionuț Emil?
2. Având în vedere dispozițiile legale din Statutul polițistului și Codul de etică și deontologie profesională al polițistului, ce măsuri de sancționare ați dispus împotriva inspectorului șef al I.P.J Călărași, dl. Nițu Ionuț Emil?
3. Vi se pare normală atitudinea inspectorului șef vis-à-vis de o situație critică în care o bătrână bolnavă aflată la nevoie a solicitat sprijin din partea organelor de poliție?
4. Considerați că retorica inspectorului șef este scuzabilă?
5. Ne puteți explica ce-l recomandă pe dl. Nițu Ionuț Emil, în continuare pentru funcția de inspector șef al I.P.J. Călărași?
6. Considerați că atitudinea șefului I.P.J. Călărași respectă conduita reglementată de normele legale în vigoare privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului și a Legii privind statutul polițistului?
7. Considerați că limbajul folosit de inspectorul șef este demn de rangul funcției deținute de acesta?

Așteptăm să ne comunicați un răspuns la interpelare și măsurile luate în virtutea prerogativelor funcției pe care o dețineți.

Solicităm ca răspunsul să ne fie transmis în scris și oral.

Cu stimă,

Deputat PSD Dumitru Coarnă

E supărare mare, mare de tot în tabăra PNL Călărași. Pe unde apucă, primarii, parlamentarii, liderii partidului țipă cât îi țin bojocii că președintele Consiliului Județean i-a tăiat de la bani, motivul de gâlceavă constituindu-l împărțirea discreționară către UAT-uri a sumelor de bani provenind din cota de 6% din impozitul pe venit.

Cel mai vocal a fost noul star al partidului, Emil Dumitru, pus de Centru președinte, care a și “amenințat” că dacă banii nu vor fi împărțiți în mod echitabil, partidul, prin consilierii săi județeni, își rezervă dreptul de a face plângere prealabilă pentru a se revoca Hotărârea, care în opinia sa, nu respectă nici un criteriu. Desigur, după ce va fi votată!

Joacă tare dl Dumitru, și nu doar în calitate de președinte de partid ci și de lider de sindicat al primarilor, marea lor majoritate, obidiți de regimul totalitar al lui Iliuță.

Deși le știe pe toate, dl Dumitru se face că n-a aflat că nu doar în viață ci și în politică, ce sădești, aia culegi!

Bunăoară, anul trecut, pe 17 decembrie, Guvernul Orban din rândurile căruia făcea și dumnealui parte în calitate de secretar de stat la MADR, a aprobat alocarea a peste 876 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, unor unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare până la sfârșitul anului 2020, precum și pentru finanțarea cheltuielilor necesare asigurării activității de asistență socială și de protecție a copilului, pentru luna noiembrie 2020.

Și atunci, Orban&Co au apelat la principiul “Cine împarte, parte-și face!”

Să-i reamintim dlui Dumitru că în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor de funcționare, județului Călărași i s-a alocat suma totală de 14.997.000 lei (2,09% din total!) ce a fost repartizată unui număr de 49 de UAT-uri.

27 de primării conduse de primari PNL au primite câte 465 de mii de lei (17, la număr), respectiv câte 450 de mii de lei (10, la număr). Tot la categoria “450 de mii de lei” a figurat și orașul Budești, suma reprezentând de fapt un premiu pentru primarul Ilie Mihai care deși a obținut pe 27 septembrie mandatul sub sigla PPU-sl, a susținut din răsputeri la parlamentare candidații PNL. Evident că după o așa faptă bună, și răsplata a fost pe măsură!

În schimb, primăriilor conduse de primari PSD (inclusiv Primăria Călărași care administrează un oraș cu peste 74 de mii de suflete!!), 21 la număr, li s-au alocat câte 102 mii lei, o sumă de cel puțin 4 ori mai mică față de cele “liberale”.

De ce domnu’ Dumitru? De ce au fost atunci “sacrificați” cetățenii din localitățile conduse de primari PSD? Vi se pare că a fost justă împărțirea făcută de șeful și protectorul dvs, Ludovic Orban?

Din “împărțeala” de mai sus, ar trebui să rețineți măcar un lucru: fie primarii PNL au administrat prost localitățile, fiind nevoie, la finalul anului, de intervenția Guvernului ca să nu intre primăriile în faliment, fie acele alocări au însemnat, de fapt, niște “premieri” făcute de Orban în numele partidului, lucru pe care voi, astăzi, i l-ați reproșat lui Iliuță, înfierându-l cu mânie proletară! Dar pentru că pomenile astea au venit de la Orban, bineînțeles că e și moral și principial!

Și pentru că dl Dumitru a reconfirmat astăzi că este un vajnic susținător al colegilor săi primari, în realitate singurii promotori ai proiectelor cu finanțare națională și europeană, mă întreb de ce n-a avut nicio reacție când noaptea ca hoții, pe la începutul lunii martie, Cîțu&Co au furișat în proiectul legii bugetului de stat acea faimoasă Anexă 7.03 prin care Guvernul a făcut alocări directe, de 379 milioane lei, către comunități din 25 de județe, conduse de politicieni destoinici de la PNL, USR PLUS și UDMR. Nici nu mai contează că opoziția politică, reprezentată de PSD, a acuzat că alocarea a fost una discreționară și ar fi fost favorizate comunități care au lideri ce provin din coaliția de guvernare! De ce nu le-a bătut dl Dumitru obrazul lui Cîțu sau Orban că n-au alocat bani pentru Oltenița, Lehliu Gară, Dragalina, Borcea sau Dor Mărunt, localități liberale cu zeci de proiecte pe masă care așteaptă să fie incluse la finanțare? Cumva, portul, rețeaua de gaze, canalizarea, asfaltările, marile proiecte de infrastructură nu meritau să fie finanțate prin acea Anexă?

Știu. E mai comod să vezi paiul din ochiul altuia decât bârna din ochiul tău. Adică mai bine te tragi de păr cu Iliuță decât să-ți convingi superiorii că și județul Călărași are nevoie de finanțare, chit că e făcută pe ochi frumoși.

Apropos, abia aștept să văd sutele de proiecte locale care vor fi finanțate prin PNRR, un soi de “El Dorado” pentru “pricepuții” de la PNL!

Sume repartizate de Guvernul Orban, la finele anului trecut, pe unele unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale pentru plata cheltuielilor de funcționare

Județul Călărași – 14.997.000 lei (2,09%)

Total – 717.329.000 lei

Localități conduse de primari PNL:

465 mii lei – 17 UAT-uri: Oltenița, Alexandru Odobescu, Belciugatele, Chiselet, Dichiseni, Dor Mărunt, Dorobanțu, Frăsinet, Jegălia, Lehliu, Nicolae Bălcescu, Plătărești, Sohatu, Spanțov, Ștefan cel Mare, Ulmu, Unirea.

450 mii lei – 10 UAT-uri: Lehliu Gară, Borcea, Cuza Vodă, Dragalina, Luica, Mitreni, Modelu, Radovanu, Șoldanu, Tămădău Mare.

450 mii lei: Budești (localitate condusă de un primar de la PPU-sl dar care nu și-a ascuns în campania de la parlamentare simpatia pentru PNL și candidații susținuți de acest partid.

102 mii lei -21 UAT-uri: Călărași, Căscioarele, Chirnogi, Ciocănești, Crivăț, Curcani, Dragoș Vodă, Fundeni, Gălbinași, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Independența, Lupșanu, Mânăstirea, Nana, Sărulești, Ștefan Vodă, Ulmeni, Vasilați, Vlad Țepeș.

Ce înseamnă cota de 6% din impozitul pe venit

Conform art. 6 alin. (1) lit. c) şi alin. (6) din Legea nr. 15/2021 privind bugetul de stat pe anul 2021,

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează, prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, următoarele cote:

…

c) 6% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, ce se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;

(6) Sumele corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, prevăzută la alin. (1) lit. c), inclusiv cele încasate şi nerepartizate unităţilor administrativ-teritoriale anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se repartizează în mod egal judeţelor, în limita sumei de 27.134 mii lei, reprezentând fond la dispoziţia consiliului judeţean. În cadrul fiecărui judeţ, fondul la dispoziţia consiliului judeţean se repartizează integral în anul 2021 comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare, pe care unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în mod justificat, nu le pot finanţa din veniturile proprii, astfel cum sunt definite la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele repartizate potrivit prevederilor prezentului alineat se reflectă în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, la o poziţie de venituri distinctă. Pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor din fond, consiliul judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinaţiile prevăzute.

Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, instituţiei prefectului şi unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ.

Într-un act disperat şi iresponsabil de a arăta că are lucrurile sub control, premierul Cîţu a anunţat sfârşitul pandemiei de la 1 iunie şi constituirea unui comitet care ne va aduce la o viaţă normală, susţine secretarul general al PSD, Paul Stănescu printr-un comunicat de presă.

"Comitetul interministerial pentru revenirea la normalitate" este doar un exerciţiu de imagine. Normalitatea nu o stabileşte Cîţu prin comitetul lui. Toţi specialiştii spun, fără vreun dubiu, că nu putem previziona un orizont de timp exact pentru revenirea la o viaţă socială normală. Sunt mulţi factori pe care guvernanţii nu îi pot controla şi care trebuie luaţi în considerare: gradul de vaccinare, testarea în masă, evoluţia virusului, mutaţiile lui.

Ca să-şi mai îndrepte imaginea rău şifonată de măsuri aberante de restricţie, precum închiderea magazinelor de la ora 18.00, a plusat şi ne-a anunţat că gata, de la 1 iunie intrăm în normalitate.

De ce era nevoie de un astfel de comitet? Adică până acum ministerele şi guvernul nu au avut în vedere revenirea la normalitate? Nu asta este misiunea guvernului penelisto-userist?

Prin comitetul acesta inutil, domnul Cîţu doar îşi cumpără timp pentru propria sa agendă şi creează false aşteptări românilor.

Ce promite nu este deloc un act de responsabilitate. Faptul că nu s-a consultat nici cu useriştii, nici măcar cu colegii lui liberali, arată cât de personală îi este agenda. În spatele acestui exerciţiu de imagine stă o luptă politică internă acerbă, între liberali şi liberali, între liberali şi userişti, în funcţie de care se iau decizii politice aberante.

Conflictele din interiorul coaliţiei nu aduc niciun bine românilor. Când ei se luptă pentru putere România sărăceşte.