Deputatul PSD, Dumitru Coarnă a susținut joi o Declarație de presă cu privire la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), proiect legislative inițiat de Guvern care a trecut săptămâna asta de Camera Deputaților.

"Istoria se repetă. Politizarea justiției, o palmă pe fața democrației secolului XXI. Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), la un pas de înfăptuire.

„Patru caracteristici corespund judecătorului: ascultă politicos, răspunde cu înțelepciune, cântărește cu prudență și decide imparțial” - Socrate

Dar cum să decidă imparțial când însăși independența justiției este astăzi în pericol, când votăm iresponsabil pentru suprimarea garanțiilor unui act de justiție corect fără să analizăm impactul unei astfel de reglementări asupra sistemului judiciar și, nu în ultimul rând, asupra cetățeanului, beneficiarul direct al actului de justiție.

Soarta șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General a pendulat mereu între CSM și propunerile ministrului Justiției, cu președintele în rol de semnatar final al deciziei, cu mai multă sau mai puțină putere de decizie.

În forma inițială a Legii 303/2004 privind statutul magistraților, procurorii șefi erau propuși de CSM, la recomandarea ministrului Justiției, numirea stând în mâna președintelui.

În 2005, surpriză, s-a modificat legea, introducând sistemul „politizat” prin care propunerea șefilor de mari parchete a fost trecută de la CSM la ministrul Justiției, la CSM rămânând doar un aviz consultativ. Președintele avea și atunci ultimul cuvânt, dar a primit în plus prerogativa de a refuza motivat și public propunerea de mai multe ori.

Procedura aceasta de numire a procurorilor șefi din Parchetul General, DNA și DIICOT i se datorează unui ministru al Justiției foarte bine orientat, care favorizând partidul din care făcea parte a dispus politizarea Parchetului General și a celor două secții din cadrul acestuia, astfel încât cine deține puterea politică să dețină controlul și asupra puterii judecătorești. Astfel s-a realizat mutarea centrului de putere la ministrul Justiției, în cadrul procedurii de numire a procurorilor șefi, metodă care la vremea respectivă, în 2005, era la modă și servea intereselor politice ale Puterii.

În 2018 s-a modificat echilibrul de puteri din procedură: președintele României mai poate respinge o singură dată și motivând public propunerea venită de la ministrul Justiției, cu avizul consultativ al CSM, ceea ce afirmă rolul decisiv al ministrului Justiției. În plus, s-a introdus în lege o procedură explicită de selecție a procurorilor șefi: un interviu în care candidații susțin un proiect de management al parchetului, iar pentru transparență, interviurile candidaților sunt transmise în direct pe pagina de internet a ministerului Justiției și sunt arhivate public pentru a putea fi văzute oricând.

Procedura de numire a procurorilor șefi ai marilor unități de parchet DNA, DIICOT și Parchetul General a fost modificată prin înființarea SIIJ menită să asigure independența justiției și reducerea factorul politic din ecuație.

În esență ceea ce se dorește prin desființarea SIIJ este ca în procedura numirii șefilor DNA, DIICOT sau Parchetului General, ministrul Justiției, un personaj numit politic, să aibă cuvântul decisiv: el propune numele în urma unei proceduri de concurs pe care îl prezidează, poate ține cont sau nu de avizul secției de procurori a CSM, iar președintele României poate să refuze o singură dată propunerea, motivând public refuzul său.

Prin adoptarea legii privind desființarea SIIJ se urmărește întoarcerea la primitivismul perioadei de dinainte de 2018, în care Justiția era aservită D.N.A. -ului, iar D.N.A.-ul dădea raportul președintelui. În viziunea mea, politicul nu trebuie implicat în numirea procurorilor, aceasta #răspundere trebuie restituită titularului de drept al acesteia: Consiliul Superior al Magistraturii.

Am votat împotriva desființării SIIJ, susțin independența justiției și lupt pentru #depolitizarea acesteia, pentru ca cetățeanul să-și vadă respectate drepturile fundamentale, iar #judecătorul să beneficieze de garanțiile necesare realizării un act de justiție corect"., se arată în Declarația de presă, postată și pe pagina personală de FB.

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă arată cu degetul spre Guvernul Cîțu, format în jurul PNL care în timpul campaniei electorale a făcut risipă de promisiuni printre fermierii afectați de seceta din primăvara anului trecut, susținând prin intermediul unei declarații de presă că “mulți dintre aceștia sunt acum în pragul falimentului și trăiesc la limita subzistenței”.

Iată mai jos textul integral al Declarației de presă, depusă azi la biroul de presă al Camerei Deputaților:

“A plouat cu promisiuni electorale, dar a secat fondul pentru agricultură! Fenomenul acesta “meteorologic” ciudat se întâmplă mult prea des în noua guvernare. Legea Bugetului de Stat pe 2021 a uitat şi de fermierii care au pierdut recolte întregi din cauza secetei, şi de agricultură, care pentru mulţi români reprezintă principala activitate şi singura sursă de venit.

Amendamentul care prevedea suma de 1 miliard de lei pentru fermieri a fost respins de Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, care au avizat în schimb pozitiv bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021, fără să cuprindă despăgubirile pentru recoltele distruse de secetă şi fondurile pentru realizarea de sisteme de irigaţii în zonele afectate.

În ”linie” au fost votate negativ mai multe propuneri aduse proiectului de buget, inclusiv cele care privesc două subiecte de importanţă majoră ce vizează judeţul Călăraşi: acordarea despăgubirilor pentru fermierii din judeţul Calăraşi pentru culturile afectate de secetă şi realizarea unor sisteme funcţionale de irigaţii în acest judeţ.

Folosiţi ca pretext în campania electorală, banii alocaţi despăgubirilor pentru culturile de toamnă şi pentru cele de primăvară nu au mai fost acordaţi, iar fermierii călărăşeni privesc neputincioşi la ploaia de promisiuni mincinoase care nu le mai salvează recoltele, nici nu le achită creditele la bănci, mulţi dintre aceştia fiind în pragul falimentului şi trăind la limita subzistenţei.

Fiind un judeţ de câmpie, terenurile agricole ocupând peste 84% din suprafaţă, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal, acesta fiind orientat cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante oleaginoase şi plante de nutreţ.

Cu toate că Ministrul Agriculturii a promis la mijlocul anului trecut că despăgubirile de aproape 450 milioane de euro vor ajunge încă din decembrie 2020 în conturile fermierilor din toată ţara, pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului 2019 şi primăvara anului 2020, urmând a fi despăgubiţi 35.000 de fermieri, ale căror culturi au fost calamitate, aceste despăgubiri nu sunt prevăzute în Legea bugetului pe 2021, drept urmare nici nu s-au alocat.

Cum producţia la hectar a fost afectată în proporţie de 100%, atât la culturile de toamnă din anul 2019, cât şi la cele din primăvara anului 2020 din cauza secetei, fermierii din judeţul Călăraşi au nevoie urgentă de fonduri pentru acoperirea daunelor suferite, pentru plata ratelor la creditele contractate cu diferitele bănci şi de fonduri pentru implementarea unui sistem viabil de irigaţii pentru a preîntâmpina asemenea situaţii dezastruoase.

Agricultura judeţului Călăraşi nu îşi atinge întregul potenţial în lipsa unui sistem de irigaţii funcţional şi în condiţiile neacordării subvenţiilor pentru fermieri, acestea fiind şi principalele motive pentru care, la mai multe culturi, România înregistrează unele dintre cele mai slabe randamente la hectar din UE.

Judeţul Călăraşi merită o politică agricolă adecvată, care să răspundă eficient aşteptărilor fermierilor în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, protecţia biodiversitătii, dar şi în vederea asigurării unui venit echitabil pentru munca şi sudoarea fermierilor, pentru că aşa cum susţinea şi Mihail Kogălniceanu “agricultura este maica neamului omenesc care hrăneşte fiii săi”.”

“Măsluirea cu premeditare a datelor pandemiei de către Guvernul Orban este un atentat la sănătatea românilor și la siguranța statului!”, susține liderul PSD, Marcel Ciolacu pe FB. Afirmația survine în contextul declanșării unu scandal de toată frumusețea în interiorul coaliţiei la guvernare, după ce ministrul USR al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a răspuns la o postare făcută pe Facebook de fostul ministru PNL al Muncii, Violeta Alexandru.

Voiculescu arată că Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a măsluit rezultatele pandemiei şi aduce argumente în acest sens. Potrivit lui Voiculescu, din calcul au fost eliminate cifrele din focare, fapt care nu s-a întâmplat nicăieri în Europa, în timp ce la calculul incidenţei la 14 zile, două zile au fost ”pierdute” de oficiali.

“Răfuiala din Guvern dintre USR și PNL scoate la lumină ceea ce PSD spunea de multă vreme: că datele pandemiei sunt falsificate în funcție de interesele lor electorale, de cât de abrupt scădeau în sondaje! Cu premeditare, în deplină cunoștință de cauză!

Pe baza acestor date măsluite, s-au luat decizii cu impact direct asupra sănătății publice! Pe baza lor s-au restrâns drepturi și libertăți cetățenești! S-au închis școli timp de un an de zile! Localități întregi au fost carantinate! Afaceri ridicate cu greu au fost distruse! Pe minciunile lor!

Faptele lor sunt prea grave, ca să mai poată fi ascunse sub preș! Voi cere înființarea unei Comisii speciale de anchetă în Parlament, care să scoată la lumină toată golănia liberală! Și mă aștept ca transparenții de la USR să susțină acest demers!!!

Românii trebuie să știe cine sunt vinovații pentru suferințele îndurate, iar cei vinovați să răspundă conform legii!”, se mai arată în mesajul postat pe pagina personală de Facebook de Marcel Ciolacu.

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă a declarat joi la Călărași că, împreună cu colegii săi de partid, a votat împotriva Proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), depus de Guvern la finele lunii trecute, susținând că proiectul este neconstituțional în condițiile în care inițiatorul a introdus un articol care “transformă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în judecător de Cameră Preliminară.”

„Ieri am avut ședință de plen în Camera Deputaților. Pe ordinea de zi, unul din puncte a fost acel PL- x (n.r. 108 / 2021) cu privire la desființarea Secției Speciale de Cercetare a Magistraților. Sigur că noi am votat împotriva, am încercat să convingem că această decizie este neconstituțională, mai ales motivat de faptul că au introdus un articol în această inițiativă legislativă din care rezultă un aviz imperativ din partea CSM. Practic transformă și CSM-ul în judecător de Cameră Preliminară.

Este clar neconstituțional, am încercat să explicăm faptul că toate asociațiile magistraților din România se opun acestei inițiative legislative și nu numai, și asociațiile externe au trimis puncte de vedere în aceeași logică, și anume că este neconstituțional. Este, dacă vreți, în dezavantajul justiției această atitudine cu privire la judecători.

Noi am încercat să le spunem că dacă erau niște neajunsuri în reglementare, puteam să discutăm pe acea reglementare și puteam să lăsăm competența în cadrul Parchetului General, cu înființarea unor secții la nivel de Curți de Apel pentru că până la urmă judecătorul trebuie să se simtă liber în decizia pe care o ia. Am observat că se dorește practic întoarcerea undeva la primitivismul justiției din anii 2014, 2015, 2016, 2017 când veneau subordonat președintelui, se făcea acea justiție televizată. Și dacă privim statistic pe acele dosare penale o să vedeți că la finalitatea judiciară a dosarului penal, avem 50% achitări care spun extrem de mult. Practic judecătorii erau șantajați pe anumite decizii și de aceea și de aceea asociațiile profesionale se opun cu vehemență acestei inițiative legislative. Eu, personal, am primit mai multe materiale de la asociațiile respective și am încercat, atât cât ne-a permis constituția, să blocăm această inițiativă.”, a spus Coarnă care a mai precizat că Senatul, în acest caz, este cameră decizională iar dacă va fi adoptat, proiectul de lege va fi atacat la Curtea Constituțională. “Vreau să vă informez că Senatul este cameră decizională și noi deja avem pregătit textul pentru a ataca la Curte această inițiativă. Clar, este neconstituțională în opinia noastră!”, a conchis deputatul social-democrat.

Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. S-au înregistrat 171 de voturi "pentru", 136 "contra" iar doi deputaţi nu au votat. Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul este cameră decizională.

Deputatul PSD de Călăraşi, Dumitru Coarnă a dat asigurări că drumul judeţean 411 Radovanu – Crivăţ – Limita judeţului Călăraşi va fi reabilitat din nou după ce s-a constatat că lucrările de reparaţii efectuate până acum nu au fost executate corect. „La Olteniţa, din audienţe a rezultat că e o problemă cu un drum judeţean 411. Am luat legătura cu dl preşedinte (n.r. Vasile Iliuţă, preşedinte al Consiliului Judeţean), era titularul dreptului şi sigur că a intervenit în acel contract. Se lucrează acum la reabilitarea în tot acelui DJ, în baza clauzelor pe care le-am avut în contract. Lucrurile se vor aşeza în logica firească a contractului şi se vor efectua toate acele reparaţii capitale pentru că în opinia noastră nu au fost executate corect lucrările de reamenajare a drumului. Personal, mă ocup de acest alucru! Mergem acolo şi vom clarifica acest aspect pentru că au fost foarte multe comentarii pe această speţă în zona Radovanu. Deci drumul va fi reabilitat în tot aşa cum sunt prevăzute clauzele contractuale.”, a declarat, joi, la Călăraşi, parlamentarul social-democrat.

Contractul de finanţare a lucrărilor pe DJ 411 a fost semnat în februarie 2019, durata de execuţie fiind de 24 de luni. Obiectivul, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, este în valoare de 24,19 milioane lei, cofinanţarea din bugetul propriu al Judeţului Călăraşi, fiind în sumă de circa 623 mii lei.

În noua legislatură, PNL şi USR nu ratează nicio ocazie să pună piedici administraţiei Iliuţă. Consilierii judeţeni, proveniţi de la cele două partide, au senzaţia că le ştiu pe toate, deşi argumentele lor, susţinute, de regulă, de „starletele”, Amelia Giurcan (USR) şi Valentin Deculescu (PNL), frizează penibilul, provocând momente jenante în plen, în văzul tuturor. Dacă e necesar, se dau şi în spectacol, arta cere sacrificii! Aşa s-a întâmplat bunăoară şi miercuri, liberalii şi useriştii reuşind să invalideze şi o Hotărâre ce viza până la urmă modernizarea DJ 306 A, drum de acces în municipiul Călăraşi, pe la Siderca.  

Concret, Executivul a solicitat consilierilor judeţeni să aprobe cumpărarea unui teren în suprafaţă de 1.365 mp şi „alipirea acestuia la imobilul aflat în domeniul public al Județului Călărași identificat prin Carte funciară nr. 22224” care să ducă la „lățirea tronsonului drumului județean DJ 306 A în zona Martifer și la eficientizarea traficului în zona respectivă.” Afacerea respectivă ar fi produs o gaură în bugetul Consiliului Judeţean de vreo 15 mii de euro! O sumă enormă pentru „Insolventa&Co”, aceşti pseudo-vajnici apărători ai banului public care tot miercuri şi-au dat acordul ca CJ să aloce, pentru acest an, vreo 30 de miliarde de lei vechi defunctei echipe de handbal masculin, AHC Dunărea 2014, din ianuarie dezafilitată de FRH!

Heckle şi Jeckel, pardon, Giurcan şi Deculescu, şi-au intrat rapid în rol şi au recitat, uşor nevrozaţi, tot felul de inepţii legislative, doar că, „pozând” în analfabeţi funcţionali, n-au înţeles nimic de pe urma lecturării Legii 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru că era nevoie de o majoritate de două treimi, Hotărârea a picat iar călărăşenii, cei mai mulţi dintre ei, în continuare nervoşi pe reţele de socializare că riscă să-şi rupă maşinile pe acest drum, mai au de aşteptat până când vor putea intra şi ieşi din oraş în condiţii civilizate. Liberalii au făcut acelaşi circ şi cursul anului 2019 când acelaşi domn Deculescu, pe atunci, administrator public al municipiului, s-a prezentat la Parchet pentru a depune plângeri pe numele celor din Consiliul Judeţean care au îndrăznit să reabiliteze drumul Siderca.

Clar, ăştia, oameni nu se mai fac! Nici acum n-au înţeles de ce călărăşenii i-au trimis în septembrie...în opoziţie! Iar cei de la vârful partidului, în continuare în stare de șoc, văd în jurul lor numai trădări, nu şi adevărul!