Liderul executiv al tinerilor social-democrați, Cristian Marin, a anunțat joi că în această săptămână TSD Călărași desfășoară Campania “Donează viață”. “Prin această acțiune, ne propunem ca peste 50 de persoane tinere să doneze sânge prin Centrul de Transfuzii Sanguine Călărași”, a susținut într-o conferință de presă susținută la sediul PSD Călărași, Cristian Marin.

“Deschidem săptămâna donării de sânge cu bucuria pe care am avut-o și data trecută! De mâine ne vor urma exemplul și alte organizații de tineret din județ, în campania "Donează viață". Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați inițiativei!”

Mesaj postat, luni 29 martie, pe pagina de FB TSD Municipiul Călărași

După protestele din ultimele zile din Capitală și din țară, liderul PSD, Marcel Ciolacu a avut un mesaj pentru guvernanți “"Nu mai încercați să vedeți politizare acolo unde e doar disperare, sărăcie și silă pentru modul în care guvernați!!!”

Ciolacu susține că “lumea a ieșit în stradă din disperare, din sărăcie”, considerând că “Soluția este regândirea restricțiilor aberante introduse.”

“Nu pedepsiți un popor întreg pentru că nu sunteți voi în stare să închideți 5 cluburi care nu respectă regulile. Nu e vina oamenilor că ați pus statul român în genunchi și nu sunteți în stare de nimic!

Lumea a ieșit în stradă din disperare, din sărăcie și pentru că s-a săturat de voi și de aberațiile voastre! Le-ați distrus locurile de muncă! Le-ați ținut copiii fără școală! Le-ați închis afacerile! Oamenii simpli nu au slugi ca voi, care să le facă cumpărăturile. Oamenii simpli muncesc la ora la care voi închideți magazinele!

Soluția nu e cea cu care sunteți obișnuiți, aruncarea vinei pe alții. Soluția este regândirea restricțiilor aberante introduse. Iar, dacă voi nu sunteți în stare, este momentul ca președintele Iohannis, cel care v-a încredințat această guvernare eșuată, să revină de la plantat copaci și să-și asume responsabilitatea!”, a mai scris pe Facebook Ciolacu care le-a reamintit neomarxiștilor că până și cancelarul Germaniei a avut puterea să recunoască faptul că s-a grăbit să le îngrădească nemților dreptul de a marge de Paște la Biserică.”PS: Politicienii mă acuză că am spus că voi merge la Biserică de Paște, desigur respectând toate normele sanitare. Neomarxiștilor fără Dumnezeu, chiar și Cancelarul Merkel a recunoscut că a greșit când s-a grăbit să le îngrădească nemților acest drept. Treaba voastră e să guvernați țara, nu să rescrieți Biblia!", a conchis liderul social-democrat.

Preşedintele Klaus Iohannis care a afirmat astăzi că protestele sunt fireşti în democraţiile funcţionale, subliniind că manifestările violente, extremismul, xenofobia sunt intolerabile şi complet de neacceptat, a fost taxat de deputatul PSD, Marius Budăi care a scris pe pagina personală de Facebook că “Președintele Klaus Iohannis este "consecvent": în 2018 condamna Jandarmeria pentru că a intervenit la protestele organizate de PNL și USR, azi condamnă partidele politice, deși protestele din ultimele două seri nu au fost organizate de partide politice!”

Proiectul de hotărâre privind aprobarea intrării în faliment / dizolvării și lichidării Asociației Handbal Club Dunărea Călărași 2014, primul de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de plen, desfăşurată miercurea trecută, a scos-o la rampă pe Angelica Petcu. A doua divă din USR Călăraşi a propus încă din cadrul şedinţei pe comisii alocarea din bugetul Judeţului a sumei de 3,25 milioane lei (cică jumătate din bugetul pus de CJ, în 2020, la dispoziţia asociaţiei de fotbal Dunărea Călăraşi) pentru susţinerea activităţii sportive a AHC Dunărea în acest an. O idioţenie având în vedere că echipa a fost exclusă încă de la începutul anului din campionatul Ligii Naţionale, lucrul pe care-l ştia prea bine şi iniţiatoarea amendamentului din Referatul de aprobare. Altădată balonul ăsta de oxigen era binevenit doar că acum din echipă n-au mai rămas decât datoriile estimate la peste 37 de miliarde de lei vechi.

Dar să nu vă imaginaţi că s-a produs vreo schimbare de „putere” în USR Călăraşi. În veci, n-ar fi lăsat-o Amelia Giurcan pe madame Petcu să-i ia faţă cu un astfel de subiect care i-ar fi putut aduce alte puncte electorale după care tot tânjeşte de la intrarea în posesie a mandatului de ales judeţean, dar ce era să facă primadona USR-ului dacă se vorbea de faliment, adică de funie în casa spânzuratului. Doamna Giurcan tocmai ce-a scăpat de griji după ce Tribunalul Călăraşi a decis în februarie anul acesta dispunerea intrării în faliment a firmei Gama Invest, societate în care figurează ca asociată alături de soţul ei, Gigi Giurcan. Ce-ar fi fost la gura ei dacă n-ar fi avut pe cap năpasta asta!?

Cel mai probabil, madame Giurcan ne-ar fi ţinut pe un ton inchizitorial un curs de management financiar dar şi sportiv pe care nu l-am fi uitat prea curând. Dar când te cam simţi cu musca pe căciulă, stai cuminte în bancă şi înghiţi în sec!

Avurăm, într-adevăr, parte de spectacol miercurea trecută mai ales că şi don Vălică a fost în formă dar nu şi de circ. Din fericire, nimeni nu şi-a rupt cămaşa de pe el de grija faţă de banului public. Dar să fim optimişti, că doar nu s-o vorbi într-una de faliment, dizolvare sau lichidare!

Proiectul de hotărâre privind contractarea unui împrumut în valoare de 40 de milioane de lei, necesar şi suficient pentru finanţarea maldărului de proiecte europene care zac în continuare prin sertare a stârnit o repulsie unanimă în rândul consilierilor locali PNL, USR şi PRO România care concep „dezvoltarea” Călăraşiului şi „altfel” decât apelând la credite bancare. Toţi, aşadar, au votat „împotrivă”, semn că pompoasele sloganuri manipulate în campania de la locale şi nu numai au însemnat până la urmă doar nişte vorbe fără conţinut.

Nu mă îndoiesc că există vreun consilier din Opoziţie care să nu militeze clipă de clipă pentru binele concetăţenilor care l-au trimis acolo în mini – Parlamentul local. Deşi au respins din start proiectul, nici unul dar absolut nimeni n-a putut oferi măcar o „brumă” de alternativă financiară la propunerea înaintată de Putere care legată de mâini şi de picioare, adică a e acum nevoită să uite de propriile proiecte trâmbiţate în campanie, trebuie să finalizeze, în timp util, „obiectivele” moştenite, multe dintre ele megalomanice, inutile dar mari consumatoare de resurse împrumutate de la bancă. L-au luat pe „nu” în braţe sugerând ideea că aşa trebuie să procedezi când eşti în Opoziţie!

Nici măcar explicaţiile oferite în plen de directorul Direcţiei de Dezvoltare (vezi mai jos ce a spus în plen!), Luminiţa Trifu, omul care cunoaşte proiectele la milimetru, nu i-au înduplecat pe distinşii aleşi locali din Opoziţie.

Sigur, bine ar fi fost ca suma să vină de la Guvern pe care 8 din cei 10 consilieri ai popziţiei locale îl girează dar care guvern? Cel care se împrumută fără număr? Fără noimă? N-o spun eu ci Ziarul Financiar! Într-un an, adică 2020, Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani. Datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 mld. lei, la 498 mld. lei. Statul s-a îndatorat în 2020 cu 124 mld. lei (25,3 mld. euro), o sumă uriaşă, mai mare cu 5 miliarde de euro decât suma pe care o primea România, în urmă cu 12 ani, de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană şi care a fost considerată, la acea vreme, o valoare ce nu va putea fi vreodată suportată în viitor. "România se împrumută astăzi pentru a acoperi deficitul bugetar și să plătească împrumuturile luate în trecut de socialiști. Am reușit să câștigăm încrederea investitorilor internaționali și locali și ne împrumutăm la dobânzi mai mici de la o zi la alta.”, să lăuda prin vara anului trecut premierul Florin Vasilică Cîţu. Cât tupeu pe rocker-ul de la Victoria dar şi pe susţinătorii săi politici din Consiliul Local municipal Călăraşi care, deunăzi, s-au dat de ceasu’ morţii când au aflat că e nevoie de bani, mulţi bani, mai „scumpi”, ce-i drept!, ca să prindă contur exact proiectele cu care tot ei se laudă (n.r. mă refer strict la aleşii PNL!) că le-au accesat în mandatul precedent?!

Ca si fie foarte limpede, cele 22 de proiecte europene se implementează cu bani. Nu cu vorbe, ci cu fapte care costă! Banii din împrumutul aprobat joia trecută în Consiliul Local vor asigura nu doar partea de cofinanţare ci şi cash-flow-ul cu care se finanţează lucrările până când ministerul finanţator rambursează cheltuielile făcute. E simplu, chiar şi pentru Opoziţie care se vrea „constructivă”, în declaraţii, dar „distructivă” în plen!

„Referitor la această propunere de contractare a unui nou împrumut în care să finanţăm proiectele europene care sunt deja contractate de municipiul Călăraşi, vă pot spune că am făcut simulări având în vedere valoarea lor, modalitatea în care vom putea duce la îndeplinire aceste contracte de finanţare, plecând de fapt de la fiecare proiect în parte, lucrările lor fiind, în special, lucrări de construcţii.

Asta înseamnă că în afara de graficul cererilor de rambursare care e specific fiecărui proiect (...) asta însemnând solicitare către Ministerul Dezvoltării sau către alte ministere finanţatoare a sumelor deja cheltuite de Municipiul Călăraşi, putem avea o o radiografie teoretică a modului în care vor evolua plăţile şi rambursările în cadrul fiecărui proiect.

În baza simulărilor făcute de noi, plecând de la orizontul de timp, de 31 decembrie 2023, când aceste proiecte conform contractelor de finanţare vor trebui finalizate, a rezultat că această sumă propusă de noi, între 35 şi 40 de milioane de lei, este suficientă pentru asigurarea cash – flow-ului finanţării proiectelor.

Plecând de la modelul teoretic că mecanismul rambursării va putea fi derulat cam de 3 ori în decursul unui an, plecând de la valorile fiecărui proiect s-a ajuns la concluzia că această sumă este suficientă.

Vom apela în cazul în care suma nu e suficientă şi la instrumentele financiare pe care finanţatorii le pun la dispoziţie şi anume mecanismul cererilor de plată sau al prefinanţărilor.

Spre deosebire de perioadele precedente de finanțare, perioada prezentă permite solicitarea prefinanțării în mai multe etape: soliciți prefinanțarea, o cheltuiești în condițiile mecanismului stabilit în contractul de finanțare după care poți relua procedura astfel încât să poți asigura, să-ți poți reface de fapt fondul financiar pe care îl pui la dispoziție pentru implementarea proiectului.

Iar aceste proiecte, vizavi de aspectul pe care l-a menționat domnul consilier, cum că n-ar face parte dintre prioritățile de dezvoltare ale municipiului, odată ce ele sunt finanțate, ce sunt proiecte deja aflate în strategiile de dezvoltare și în toate documentele de dezvoltare programatice de dezvoltare strategică ale municipiului, cred că este tardiv să ne punem problema dacă ele mai sunt oportune sau nu pentru municipiu.”

Luminiţa Trifu, director Direcţia Programe şi Dezvoltare Locală, susţinută în plenul şedinâei ordinare a Consiliului Local municipal din 25 martie a.c.

Pe 24 martie, deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a depus la secretariatul Camerei Deputaților Declarația Pollitică întituală "22 martie - Ziua Mondială a Apei - prilej de meditaţie, dar şi de decizie!"

Iată mai jos textul integral:

“22 Martie marchează, la nivel global, Ziua Mondială a Apei.

Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România, această zi se sărbătoreşte din anul 1993.

Fiecare an abordează o temă de importanţă globală. Tema pentru Ziua Mondială a Apei 2021 este "Locul apei în societăţile noastre şi cum să o protejăm". Aceasta reprezintă o adaptare a dimensiunilor principale ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Scopul Zilei Mondiale a Apei este acela de a trage un semnal de alarmă asupra necesităţii de a proteja cantitativ şi calitativ resursele globale de apă de care avem atât de multă nevoie. Apa reprezintă o resursă naturală crucială pentru viaţă şi sănătate.

Astfel, cel de-al 6-lea Obiectiv al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă prevede ca, până în 2030, fiecare persoană să aibă acces la apă de calitate şi include măsuri eficiente privind protejarea mediului natural şi reducerea poluării.

Obiectivul nr. 6 de dezvoltare durabilă - Garantarea accesului tuturor la apă şi canalizare şi asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă - vizează reducerea la jumătate a proporţiei apelor uzate. Mai mult de 80% din apele reziduale provenite din gospodării, mediul urban, industrie şi agricultură sunt deversate în natură fără nicio decontaminare.

Inundaţiile, seceta şi poluarea sunt agravate de degradarea vegetaţiei, solurilor, râurilor şi lacurilor.

Agricultura este în prezent responsabilă pentru două treimi din consumul de apă din lume, iar previziunile arată că, în 2050, dacă nu ne schimbăm comportamentul, va fi necesară o cantitate de două ori mai mare pentru a asigura hrana necesară populaţiei.

Neglijarea ecosistemelor conduce la distrugerea resurselor de apă de care avem nevoie pentru a supravieţui şi a prospera. Din păcate, în ultimii ani, evenimentul este totalmente ignorat de autorităţi. De ce? Pentru că impune obligaţiile unei gestionări eficiente.

România dispune de un sistem complex de amenajări hidrotehnice, în toate bazinele hidrografice, destinate valorificării, pe de o parte, a potenţialului hidroenergetic al râurilor ţării, dar şi cu scopul asigurării alimentărilor cu apă a localităţilor şi a tuturor utilizatorilor de apă, precum şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi a altor fenomene negative, precum şi pentru protecţia calităţii apelor.

Se impun alocaţii bugetare destinate explicit verificării, remedierii şi redării functionalităţii acestor obiective. Din păcate nu am văzut niciun proiect specific legat de amenajarea cursurilor de apă sau de exploatarea lucrărilor hidrotehnice, respectiv, hidroenergetice.

Poluarea surselor de apă, distrugerea unor lucrări de apărare, ignorarea zonelor de protecţie în cazul tuturor cursurilor de apă au efecte negative care necesită programe prioritare în regim de urgenţă.

Este nevoie de o acţiune energică pentru respectarea legislaţiei în domeniu, pentru protecţia responsabilă şi utilizarea raţională a tuturor resurselor de apă.

Gospodărirea apelor presupune o conlucrare amplă interdisciplinară cu specialişti din domenii conexe, precum meteorologia şi ştiinţele agricole.

Folosesc acest prilej pentru a menţiona că data de 23 martie marchează la nivel global Ziua Mondială a Meteorologiei. Tema pentru acest an este "Oceanul, clima şi vremea noastră".

Sunt subiecte ce nu pot fi ignorate!”