Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) lansează un apel către toţi deputaţii, să voteze împotriva introducerii certificatului verde COVID pe teritoriul României, întrucât prin acest document se impune o condiţie prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi se promovează discriminarea pe criterii sanitare.

"Urmează să fie supusă la vot în Camera Deputaţilor ordonanţa de urgenţă a lui Cîţu privind certificatul verde COVID. Facem un apel la toţi parlamentarii să o respingă, întrucât ordonanţa conţine grave carenţe juridice şi împarte populaţia României în persoane vaccinate şi nevaccinate, punând semnul egal între o persoană nevaccinată şi una bolnavă şi între o persoană vaccinată şi una sănătoasă. Apelul nostru se îndreaptă şi către cetăţenii simpli: implicaţi-vă, scrieţi-le parlamentarilor din circumscripţiile voastre electorale, exprimaţi-vă nemulţumirile, apăraţi-vă drepturile şi libertăţile! Doar împreună putem fi o forţă, doar împreună putem să spunem NU dictaturii!", a declarat deputatul George Simion, co-preşedinte AUR.

"Guvernul muribund Cîţu vrea să transforme cetăţenii României în vaccinaţi şi nevaccinaţi, în cetăţeni de rangul întâi şi cetăţeni de rangul doi. Timpul a arătat că şi persoanele vaccinate se pot infecta şi transmite virusul, astfel că segregarea pe criterii sanitare este nu doar neconstituţională, ci şi stupidă. Decizia de a te vaccina sau nu trebuie să rămână o decizie personală. Respingem categoric orice formă de presiune din partea statului pe acest subiect", a precizat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR.

În şedinţa din data de 28 septembrie 2021, Curtea Constituţională a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfăşurare a procedurii de control parlamentar iniţiate prin moţiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 - "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!".
2. Parlamentul urmează să dezbată moţiunea de cenzură depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot asupra acesteia cu respectarea exigenţelor constituţionale şi regulamentare şi aplicarea principiului loialităţii constituţionale.

Curtea a constatat că moţiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi art.113 alin.(2) din Constituţie. Parlamentul nu a dezbătut moţiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura iniţiată şi continuă să încalce art.113 din Constituţie. În consecinţă, au fost încălcate şi prevederile constituţionale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept şi alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.

- Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. S-au înregistrat 281 voturi pentru, niciun vot contra şi o abţinere.

Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurile de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.

Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare. Ele se finanţează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene. Măsurile financiare sunt: ajutoare pentru încălzirea locuinţei, pentru consumul de energie, pentru acoperirea unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, ajutoare pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie, se precizează în raportul comisiilor de specialitate asupra proiectului.

Măsurile nonfinanciare constau în facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili, precum şi consilierea şi informarea transparentă şi accesibilă a populaţiei cu privire la sursele de energie, costuri şi proceduri de acces la acestea, în conformitate cu Legea 123/2012 şi cu OUG 33/2007.

Potrivit proiectului de lege adoptat, ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

a) în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

b) în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;

c) în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;

d) în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;

e) în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;

f) în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;

g) în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;

h) în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;

i) în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;

j) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;

k) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

De asemenea, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure.

Deputaţii au aprobat, în plen, un amendament propus de Adrian Solomon (PSD), respins iniţial în comisii, privind majorarea valorii de referinţă în cazul încălzirii cu lemne, de la 160 lei pe lună la 320 lei pe lună.

Astfel, "valoarea de referinţă, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de: a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale; b) 500 lei/lună, pentru energie electrică; c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri", au stabilit deputaţii.

Tot la propunerea PSD, deputaţii au adoptat un amendament care prevede majorarea de la 50 lei pe lună la 70 lei pe lună a suplimentului pentru energie electrică acordat familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse, inclusiv în perioada sezonului rece.

"Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de: a) 30 lei/lună pentru consumul de energie

electrică; b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale; c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru

consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri. În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună", au stabilit deputaţii.

Sursa www.agerpres.ro

Liberalii, prin vocea consilierului judeţean, Ioan Puşcaşu, au încercat joi să „impună” în cursul dezbaterii Proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al Judeţului Călăraşi pe anul 2021, amendamentul potrivit căruia UAT Dragalina să beneficieze, din bugetul Județului, de un sprijin financiar de 585 de mii de lei pentru finanţarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare drumuri comunale în contextul atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de inundaţii, însă demersul lor, susţinut şi de USR, n-a avut finalitatea dorită. Amendamentul, propus mai degrabă la plesneală, n-a întrunit numărul minim de voturi. Am spus la “plesneală” pentru că liberalii știau prea bine că demersul lor n-avea nicio șansă, nedispunând de o majoritate simplă.

De ce s-au opus consilierii județeni PSD? Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă a explicat că UAT Dragalina are suficiente resurse proprii pentru acoperirea cheltuielilor respective, invocând o adresă, solicitată AJFP Călăraşi, care precizează că, la data de 30 iunie 2021, primăria condusă de liberalul Gabriel Stanciu, din 15 iulie, vicepreședinte PNL Călărași, dispune de un excedent de 2.054.449,30 lei. „În aceeaşi adresă se mai arată că la data de 31 decembrie 2020, UAT Dragalina avea un excedent de 3.054.449,30 lei. Ceea ce înseamnă că primăria are resurse pentru finanţarea unor astfel de cheltuieli.”, a mai adăugat Iliuță, firește intervenția sa nefiind pe placul liberalilor.

Investițiile necesare pentru care liberalii au solicitat bani survin după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Călărași al cărui președinte este prefectul Valentin Barbu a constatat pe 20 iunie “situația de urgență în Comuna Dragalina, cauzată de excesul de apă”, aprobând “în regim de urgență finanțarea lucrărilor la obiectivul de investiții “Reabilitare și modernizare drumuri comunale în Comuna Dragalina, județul Călărași”” de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , prin Compania Națională de Investiții CNI SA, în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social – Subprogramul lucrări de primă urgență”.

Interesant e că Barbu, fost administrator public al comunei Dragalina, funcție primită în dar în toamna anului trecut ca să nu rămână pe drumuri, a găsit soluția să “instaureze” starea de urgență în comuna condusă de binefăcătorul său, Gabi Stanciu, deschizându-i ușa la CNI. Ce coincidență! Nu cu același zel a susținut prefectul și cauza invocată, fix în același context, de Primăria Călărași care se izbește de probleme, măcar la fel de grave, în cartierele Mircea Vodă și Măgureni, atunci când plouă abundent. Altfel spus, avem un prefect al PNL și nu al județului! Încă!

În rest, m-așteptam totuși ca o astfel de chestiune importantă pentru comunitatea din Dragalina să fie susținută în plenul Consiliului Județean de însuși primarul Gabriel Stanciu. Nu? În loc să-și transmită doleanțele prin diverși „porumbei” cărunți, era de preferat să vină și să-și susțină cauza cu aceeași ardoare cu care-l critica, prin primăvară, pe Iliuță pentru modul discreționar în care a repartizat UAT-urilor sumele din fondul constituit la dispoziția Consiliului Județean Călărași, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul județului. Omul cerea sume egale că și primăriile PNL derulează proiecte care necesită finanțări din bugetul Județului. Între noi fie vorba, situația de mai sus e în continuare blocată, grație prefectului Barbu care n-a precupețit niciun efort atacând cu celeritate, chiar, toate proiectele de hotărâri de CJ, inițiate în acest sens, la instanța de contencios.

A fost volubil atunci primarul, poate prea “contondent” în discursul său de la partid, fără să precizeze că, de fapt, se lăfăia în banii, primiți cadou anul trecut, în două rânduri, de la darnicul Orban pentru “contribuția” adusă la eșecurile PNL din plan local.

Dacă și tupeul ar durea?