AUR | Instituţia prefectului nu trebuie politizată!
Featured

AUR | Instituţia prefectului nu trebuie politizată!

Partidul AUR consideră inadmisibilă intenţia guvernului de a-i transforma pe prefecţi în politruci, numiţi în funcţie strict pe criterii politice. În prezent, aceştia sunt înalţi funcţionari publici şi reprezintă legalitatea în administraţia publică din România.

Atragem atenţia asupra faptului că depolitizarea funcţiei publice este asumată la nivel european, prin implementarea Aquis-ului comunitar. Oameni şi partide care au clamat şi au susţinut acest lucru în trecut, odată ajunşi la guvernare fac exact pe dos şi politizează la maximum administraţia publică din România.

De peste zece ani se investesc bani publici în pregătirea înalţilor funcţionari publici, iar acum se renunţă la tot ce s-a făcut în această direcţie. Dacă proiectul de OG va fi adoptat, va însemna că revenim la epurări politice şi numiri pe post în funcţie de culoarea carnetului de partid, nu de competenţele deţinute.

Partide care în 2019, când se aflau în opoziţie, s-au opus adoptării Codului Administrativ prin OUG, procedează acum exact în aceeaşi manieră ca şi guvernul Dăncilă. Dacă această soluţie a fost greşită atunci, înseamnă că este la fel de greşită şi acum. AUR solicită majorităţii guvernamentale să nu repete erorile pe care le-au criticat de atâtea ori în trecut.

"Am impresia că partidele aflate la guvernare şi-au propus crearea unei noi generaţii de baroni locali şi fac asta măcelărind Codul Administrativ prin ordonanţă de urgenţă. Ne opunem politizării administraţiei publice din România. Avem nevoie de profesionişti, nu de politruci de partid", a declarat George Simion, copreşedintele AUR.

Expert Forum a lansat platforma www.banipartide.ro, care include informații despre finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale
Featured

Expert Forum a lansat platforma www.banipartide.ro, care include informații despre finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale

Expert Forum a lansat platforma www.banipartide.ro, care include informații despre finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale. Platforma cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Puteți regăsi mai jos câteva statistici despre finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare:

Campania a fost una bogată, întrucât partidele politice au declarat venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi. Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie. Cei mai mulți bani au fost declarați de candidați în București, Iași și Prahova, iar cei mai puțini în Tulcea, Harghita și Covasna.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă. Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei). PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie. Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane. Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001. Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate. (răspunsul integral poate fi consultat pe platforma www.banipartide.ro). Menționăm că în cazul celorlalte partide nu au fost identificate astfel de diferențe semnificative.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Mai multe detalii puteți găsi pe platforma www.banipartide.ro și în raportul de monitorizare a alegerilor parlamentare, publicat de Coaliția FiecareVot (https://expertforum.ro/raport-parlamentare-2020).

PPU (SL) | Doina Pârcălabu: Parlamentul este cel care va stabili valoarea punctului de pensie
Featured

PPU (SL) | Doina Pârcălabu: Parlamentul este cel care va stabili valoarea punctului de pensie

Doina Pârcălabu, liderul Departamentului pentru Muncă și Protecție Socială al PPU (social-liberal) și fost director al Casei Naționale de Pensii, atrage atenția că decizia Curții Constituționale a României privind majorarea punctului de pensie nu înseamnă automat că valoarea acestuia va fi majorată.

„Citind cu atenție comunicatul CCR constatăm o victorie pe jumătate a pensionarilor față de decizia Guvernului. Curtea constată un viciu de tehnică legislativă din legea de aprobare și a admis obiecţia de neconstituţionalitate. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie. În această situație, în cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art. 42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Practic, Parlamentul, care acum are o altă majoritate politică, va modifica legea in sensul modificării valorii punctului de pensie cu o altă valoare, mai mică decât valoarea de 1.775 lei, care poate fi chiar 1.442 lei”, a precizat Doina Pârcălabu.

Biroul de presă

Parlamentul aprobă bugetul UE pe șapte ani pentru perioada 2021-2027
Featured

Parlamentul aprobă bugetul UE pe șapte ani pentru perioada 2021-2027

Parlamentul a aprobat miercuri următorul cadru financiar multianual (CFM), astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor.

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

- Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

- 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

- În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen

Echipa de negociere a PE pentru următorul buget pe termen lung al UE și reforma resurselor proprii

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia), președintele Comisiei pentru bugete

Jan Olbrycht (PPE, Polonia), coraportor CFM

Margarida Marques (S&D, Portugalia), coraportor CFM

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), coraportor privind resursele proprii

Valérie HANER (Renew Europe, Franța), coraportor privind resursele proprii

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania)

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!
Featured

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 17 decembrie 2020, alocarea a peste 876 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, unor unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare până la sfârșitul anului 2020, precum și pentru finanțarea cheltuielilor necesare asigurării activității de asistență socială și de protecție a copilului, pentru luna noiembrie 2020.

Și de data aceasta, Guvernul PNL a apelat la principiul “Cine împarte, parte-și face!”. Pentru plata cheltuielilor de funcționare, județului Călărași i s-a alocat suma totală de 14.997.000 lei (2,09%) ce a fost repartizată unui număr de 49 de UAT-uri.

27 de primării conduse de primari PNL au primite câte 465 de mii de lei (17, la număr), respectiv câte 450 de mii de lei (10, la număr). Tot la categoria “450 de mii de lei” figurează și orașul Budești, suma reprezentând de fapt un premiu pentru primarul Ilie Mihai care deși a obținut pe 27 septembrie mandatul sub sigla PPU-sl, a susținut din răsputeri la parlamentare candidații PNL. După o așa faptă bună, evident că și răsplata e pe măsură!

În schimb, primăriilor conduse de primari PSD (inclusiv Primăria Călărași), 21 la număr, li s-au alocat câte 102 mii lei, o sumă de cel puțin 4 ori mai mică față de cele “liberale”. Atât s-a putut!

Sume repartizate pe unele unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale pentru plata cheltuielilor de funcționare

Județul Călărași – 14.997.000 lei (2,09%)

Total – 717.329.000 lei

Localități conduse de primari PNL:

465 mii lei – 17 UAT-uri: Oltenița, Alexandru Odobescu, Belciugatele, Chiselet, Dichiseni, Dor Mărunt, Dorobanțu, Frăsinet, Jegălia, Lehliu, Nicolae Bălcescu, Plătărești, Sohatu, Spanțov, Ștefan cel Mare, Ulmu, Unirea.

450 mii lei – 10 UAT-uri: Lehliu Gară, Borcea, Cuza Vodă, Dragalina, Luica, Mitreni, Modelu, Radovanu, Șoldanu, Tămădău Mare.

450 mii lei: Budești (localitate condusă de un primar de la PPU-sl dar care nu șia ascuns în campania de la parlamentare simpatia pentru PNL și candidații susținuți de acest partid.

102 mii lei -21 UAT-uri: Călărași, Căscioarele, Chirnogi, Ciocănești, Crivăț, Curcani, Dragoș Vodă, Fundeni, Gălbinași, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Independența, Lupșanu, Mânăstirea, Nana, Sărulești, Ștefan Vodă, Ulmeni, Vasilați, Vlad Țepeș.

Sume repartizate pe unele unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea cheltuielilor necesare asigurării activității de asistență socială și de protecție a copilului, pentru luna noiembrie 2020

Județul Călărași – 1.662.000 lei (1,04%)

Total – 159.068.000 lei

Free Joomla templates by Ltheme